19,865 matches
-
în exigențele formale ale logicii. Enunțul S este P, așadar, este temeiul logicii, al reconstrucțiilor filosofice ce au la bază modele formale, sprijinite ele însele, regulativ și constitutiv, de analitică și dialectică, al cunoașterii științifice, al întregii cunoașteri "naturale" (prin simț comun, sau prin atitudinea naturală); în consecință, toate acestea sunt de natura judicativului. Instituirea acestui enunț ca fundament al speciilor cunoașterii reprezintă faptul originar al dictaturii judicativului. Concentrarea logicului în judicativ este "formula" instaurării dictaturii judicativului; este vorba despre actul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoștința veritabilă sporul cunoașterii să fie împlinită. Prin urmare, Kant trebuia sa rezolve problema posibilității judecății sintetice a priori; și o rezolvă, cum știm, susținând că facultatea de cunoaștere posedă "forme a priori" în care este prelucrat materialul sensibil, datele simțurilor despre "obiecte" exterioare lor, pe baza "obiectului transcendental", cum s-a precizat mai sus. Spațiul și timpul sunt astfel de forme a priori ale sensibilității, categoriile sunt ale intelectului, iar Ideile, ale rațiunii. Cercetarea cunoștinței veritabile trebuie să înceapă cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă, de subiect; fără a fi total subiectiv, fiindcă în structura cunoștinței trebuie să se afle și elementul propriu-zis obiectiv, în forma sintezei sensibilului (imposibil în afara senzației) într-o reprezentare, concept. Totuși, ce este timpul? Este formă a priori a simțului intern determinând "raportul reprezentărilor în starea noastră internă". Fiindcă și reprezentările al căror obiect este lucrul extern aparțin stării interne a subiectului, pentru că ele trebuie să primească determinare "sufletească", adică raport temporal, timpul este și formă a priori a tuturor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpul are sarcini "ontic-ontologice", constând în înființarea subiectului și predicatului unei judecăți și în investirea acestora cu referenți "existențiali" (mundani). Deocamdată observăm la Kant prezența acestei sarcini "ontic-ontologice" a timpului, chiar în ipostaza sa elementară de formă a priori a simțului intern. Timpul capătă o poziție cu mult mai importantă decât spațiul în constituirea cunoștinței, fiindcă de la bun început el condiționează formal nu doar reprezentări care au ca obiect lucruri externe, ci și reprezentări al căror obiect este strict "subiectiv". Tocmai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
necesitatea apercepției transcendentale și posibilitatea, pe această bază, a judecăților sintetice a priori. c) obiect posibil ca fenomen, corespunzător în mod analogic relațiilor logice susținute, obiectiv, de anumite percepții (corespunzătoare), totuși imposibil de adus în ipostaza de fenomen datorită limitelor simțurilor noastre;116 obiect care poate fi "subiect" al unei judecăți sintetice a priori, fiind îndeplinite toate condițiile de posibilitate ale acesteia. Constanta conceptului de experiență posibilă al lui Kant este ideea de apercepție originară (transcendentală), ca unitate a facultății de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
două categorii de principii în sistematica lui Kant, anume cele după cantitate (axiomele intuițeei) și cele după calitate (anticipațiile percepției), au un rol constitutiv direct, fiindcă ele fac posibilă orice cunoștință empirică, directă, pe baza (timporizării) timpului, ca formă a simțului intern. Problema constituirii cunoștinței care este, totodată, la Kant, problema constituirii fenomenale se concentrează, cred, în discuția despre analogiile experienței, din "Analitica transcendentală". Sunt și alte rațiuni pentru care axiomele intuiției și anticipațiile percepției, deși au un rol constitutiv necesar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
empirice și scheme ale imaginației transcendentale (de fapt, ale intelectului pur). Succesiunea constitutivă ar fi următoarea: întâi, determinări generale de timp; apoi, determinări empirice de timp, anume scheme ale imaginației transcendentale și, la sfârșit, determinări intuitiv-empirice, de simplă formă a simțului intern. Problema ar fi acum următoarea: dat fiind faptul că orice operație constitutivă este, în ultimă instanță, timp, ce mai putem spune despre "obiectul" corelat operațiilor reprezentate de timp cu diversele sale ipostaze? Ceea ce îl interesează pe Kant este cunoștința
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ne întrebăm dacă nu cumva "prezența" timpului, cu toate înțelesurile stabilite până acum în lucrarea de față, nu a fost însoțită continuu de "absența" timpului. Cu alte cuvinte, dacă nu cumva are un sens absența timpului în "formarea" intuițiilor prin simțul intern, din unele "produse" ale imaginației, în aplicarea categoriilor intelectului pur la un material sensibil. De altfel, două observații trebuie făcute acum: a) unele aspecte ale acestui fapt au fost deja arătate în legătură cu aplicarea intelectului pur la materialul sensibil; b
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
necesar un al treilea termen, în care se poate naște sinteza celor două concepte. Ce este însă acest al treilea termen ca mediu al tuturor judecăților sintetice? Nu este decât un ansamblu în care sunt cuprinse toate reprezentările noastre, anume simțul intern și forma lui a priori timpul."146 Situația aceasta a fost descrisă deja în prima parte a aplicației de față și ea reprezintă o veritabilă "reducție transcendentală" la timp, operație de sens judicativ-constitutiv nedisimulat. Dar de unde putem acroșa, acum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă este determinată într-o modalitate negativă, ca opus al căii științei. Temeiul "subiectiv" al posibilității de a practica știința și opinia se află în anumite facultăți sufletești, totodată căi de cunoaștere a celor două "obiecte": gândirea pentru ceea-ce-este, simțurile pentru ceea-ce-nu-este. Pornind de la cele câteva gânduri parmenidiene, putem socoti ca fiind primordială distincția dintre ființă și ne-ființă, precum și analogia acesteia cu diferența dintre știință și părere, fiindcă acestea două din urmă sunt rezultatele exercitării unor funcții de cunoaștere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pornind de la cele câteva gânduri parmenidiene, putem socoti ca fiind primordială distincția dintre ființă și ne-ființă, precum și analogia acesteia cu diferența dintre știință și părere, fiindcă acestea două din urmă sunt rezultatele exercitării unor funcții de cunoaștere (gândirea și simțurile) asupra unui obiect potrivit fiecăreia: ființa și ne-ființa, "obiectul" având, cumva, preeminență. Pentru Parmenide, ne-ființa poate fi gândită ca fiind ceva: anume ceva de condiția lucrului dat simțurilor; ar putea fi vorba de ceva ce va fi gândit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă sunt rezultatele exercitării unor funcții de cunoaștere (gândirea și simțurile) asupra unui obiect potrivit fiecăreia: ființa și ne-ființa, "obiectul" având, cumva, preeminență. Pentru Parmenide, ne-ființa poate fi gândită ca fiind ceva: anume ceva de condiția lucrului dat simțurilor; ar putea fi vorba de ceva ce va fi gândit mai târziu, de către Heidegger, ca având condiția de ființare dată în interiorul "lumii" ca ființare-simplu-prezentă și intratemporală.194 Putem înțelege, pornind de la modalitatea în care se consumă discursul parmenidian, că filosofia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectivitatea, coerența și eficiența sunt calitățile pe care și le pune singur pe seama sa judicativul constitutiv, prelungind astfel, în spațiul ocupat de toate formele de cunoaștere pe care le reglează (așadar, și în spațiul filosofiei), câteva iluzii ale conștiinței naturale (simțului comun) și oferind "locuință" unor "idoli" ai conștiinței ne-filosofice (care nu este nici măcar gândire pre-filosofică). Iată un motiv puternic pentru operarea reducției judicative asupra judicativului constitutiv: re-cunoașterea idolilor conștiinței ne-filosofice legitimați drept fapte filosofice semnificative. Există însă un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de ființare conștientă (mai mult, către înțelesul după care timpul este omul însuși sau "existența" umană). Experimentul filosofic heideggerian reprezintă o ilustrare semnificativă pentru această ultimă idee. Dar nu trebuie uitat nici experimentul kantian al timpului ca formă a simțului intern și mai cu seamă cel despre schematismul timpului și despre "temporalitatea" apercepției sintetice originare. Și nici conceptul lui Bergson despre durată nu trebuie omis într-o evocare a ilustrărilor ideii că timpul este, în orizontul judicativului, termenul fundamental, cel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îi lipsește sensul de generel, nu-l poate avea pe cel de universal. În alți termeni, fără sensurile logice nu sunt posibile nici cele ontologice. Dar aceasta se întâmplă numai dacă urmăm firul reducției judicative ghidându-ne, paradoxal, tocmai după simțul comun și opinie. Altfel, adică acceptând rostul reducției judicative, care este acela de a scoate la iveală originea logicului (a logos-ului formal), anume logos-ul (ca atare), ontologicul nu poate fi după logic. De exemplu, un subiect care să
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scop esențial pentru înțelegerea de sine și a "lumii": depășirea atitudinii naturale, potrivit căreia eul și lumea sunt două "ființări" transcendente reciproc, evitând, cum susține M. Merleau-Ponty, atât "analiza reflexivă", potențial solipsistă, cât și "dogmatismul științific" (și chiar cel al simțului comun), potențial obiectivist, ambele unilaterale și departe de adevăr, în scopul atingerii veritabilului "început" al tuturor celor care au ființă în orizont uman: lumea trăită (ca realitate originară). Ar fi acum potrivit, luând în seamă limitarea judicativului la "faptul subiectiv
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
CRP, II, p. 102. 107 CRP, II, p. 100. 108 CRP, II, pp. 224-225. 109 CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf. CRP, II, p. 62. 111 "Eu leg, deci, propriu-zis, două percepții în timp. Această legătură nu este opera simplului simț și a intuiției, ci este, aici, produsul unei facultăți sintetice a imaginației, care determină simțul intern cu privire la raportul de timp." CRP, II, p. 205. 112 CRP, II, p. 82. 113 "Schema nu este totdeauna în sine decât un produs al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf. CRP, II, p. 62. 111 "Eu leg, deci, propriu-zis, două percepții în timp. Această legătură nu este opera simplului simț și a intuiției, ci este, aici, produsul unei facultăți sintetice a imaginației, care determină simțul intern cu privire la raportul de timp." CRP, II, p. 205. 112 CRP, II, p. 82. 113 "Schema nu este totdeauna în sine decât un produs al imaginației, dar întrucât sinteza celei din urmă n-are ca scop o intuiție particulară, ci
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
CRP, II, pp. 247-248. 127 Cf., CRP, II, p. 288. 128 CRP, II, p. 272. Kant continuă astfel: "Într-o cunoștință care se acordă în totul cu legile intzelectului nu este eroare. Nu este eroare nici într-o reprezentare a simțurilor (fiindcă ea nu conține nici o judecată). Nici o forță a naturii însă nu poate devia prin ea însăși de la legile ei proprii. De aceea nici intelectul numai prin el însuși (fără influența unei alte cauze), nici simțurile prin ele însele n-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-o reprezentare a simțurilor (fiindcă ea nu conține nici o judecată). Nici o forță a naturii însă nu poate devia prin ea însăși de la legile ei proprii. De aceea nici intelectul numai prin el însuși (fără influența unei alte cauze), nici simțurile prin ele însele n-ar greși; intelectul nu ar greși din cauză că, acționând numai după legile lui, efectul (judecata) trebuie să se acorde în mod necesar cu aceste legi. Iar în acordul cu legile intelectului constă formalul oricărui adevăr." Ibidem. 129
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINĂ ................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT URO-GENITAL ........................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMȚ ................................... ........................................................................... ........................................................................... ��........................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................... 1. Cavitatea bucală ....................................................... 2. Tegumente .............................................................. 3. Grupe ganglioni palpabile .............................................. 4. Sân .................................................................... ��5. Organe genitale feminine ............................................... 6. Citologia secreției vaginale ........................................... 7. Prostată și Rect ....................................................... 8. Alte ................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE .............................................. ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE DE LABORATOR ...................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE RADIOLOGICE (rezultate) ........................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE ECOGRAFICE INTERVENȚII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184209_a_185538]
-
OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINĂ ................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT URO-GENITAL ........................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMȚ ................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................... 1. Cavitatea bucală ....................................................... 2. Tegumente .............................................................. 3. Grupe ganglioni palpabile .............................................. 4. Sân .................................................................... 5. Organe genitale feminine ............................................... 6. Citologia secreției vaginale ........................................... 7. Prostată și Rect ....................................................... 8. Alte ................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE .............................................. ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE DE LABORATOR ...................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE RADIOLOGICE (rezultate) ........................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE ECOGRAFICE INTERVENȚII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
acest lucru în documentația înaintată Băncii Naționale a României în vederea notificării emiterii cardului respectiv, potrivit art. 30. ... Articolul 11 (1) Emitentul va stabili, va asigura și va răspunde pentru elementele de siguranță și de personalizare ale instrumentului de plată electronică, accesibile sau nu simțurilor ori cunoașterii comune, care să prevină falsificarea sau alterarea informației necesare și suficiente în efectuarea de plăți prin intermediul instrumentului de plată electronică, precum și limitarea efectelor cauzate de pierderea, furtul și distrugerea acestora, în scopul evitării producerii unor prejudicii și afectării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182482_a_183811]
-
sine a ajuns să Însemne „să te simți bine despre tine”, adesea fără un scop În sine. În timp ce mama mi-a inspirat imaginația să-și ia zborul, tatal meu a fost cel care mi-a furnizat doza de realism și simț practic american, necesară pentru ca visurile mele să devină realitate. El Îmi spunea: „Fiule, mulți oameni visează să facă lucruri mari, dar ce Îi separă pe visători de cei care le și realizează este multă muncă”. și Întotdeauna Își adăuga ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lucru sunt luați În considerare, este 9% din forța de muncă 58. Astfel că așa numitul miracol economic american de la sfârșitul anilor ’90, care a creat un val temporar de noi locuri de muncă, a fost iluzoriu. Nu a fost simțul de afaceri american care a dus la dezvoltarea comerțului, ci mai degrabă creșterea necontrolată a creditului pentru consumatori, care le-a permis americanilor să cumpere cu mult peste puterile lor. Explozia În cheltuielile consumatorilor a pus oamenii la lucru pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]