20,167 matches
-
în privința finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală, prin ombilicul căreia se hrănește cu substanța adevărului, adică epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei ancore
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
zona maniheismului care redistribuie violent privilegiile, le centrifughează permanent într-o parte supusă legii concentrării elitare și o altă parte, mișcată de legea numerelor mari, situată în periferie. Justificări aproape că nu contează în materie de îndreptățiri: Economia nu are simț etic. Dar, din păcate, tocmai acest handicap tulbură pretenția de limpezime a cogniției raționalizate ce stă la baza Economiei. Mai totdeauna Economia se transformă în Politică dintr-o vocație lustruită luciferic pentru că i se refuză accesul la calea regală a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deci aceeași "raționalizare a iraționalului". Oamenii au constatat dintotdeauna, în mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de importanță capitală. Există
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de excepție. Există, firește, și eșecuri. Totuși, nu prea se pune la îndoială harul clarvăzătorului (în limbajul disciplinelor moderne, de frontieră, capacitățile sale sunt numite paranormale). Prin urmare, clarvăzătorul câștigă destul de mult
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inductive. Dacă în cazul ornitomanției păsările sunt cele socotite a fi un bun vehicul al gândirii divine, în situația de față lucrurile se schimbă. Se credea că, în cele din urmă, tot omul rămâne instrumentul cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile i s-au șubrezit sau mintea nu mai este capabilă să înțeleagă mesajele divine. În această grupă a actelor instinctive, Auguste Bouché-Leclercq introduce cledonomanția și divinația palmică. Cledonomanția (de la gr. klédon, cuvânt sau frază rostite întâmplător) este "rostirea omenească folosită
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
MAGIE. PERCEPȚII ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE Pentru a realiza o cât mai corectă abordare a celor două noțiuni, am apelat la un dublu criteriu de analiză. Am avut în atenție, pe de o parte, percepția divinației și a magiei la nivelul simțului comun și, pe de altă parte, o abordare științifică a temei anunțate. Neconcordanțele dintre cele două puncte de vedere (popular și științific) sunt un fapt deja știut. Aceste confuzii sunt generate, de multe ori, de cei care practică divinația. Ei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinator este mai puțin interesat de faptul că el se numește într-un anume fel sau că posedă anumite capacități și o tehnică specifică de lucru. Ceea ce contează este claritatea, veridicitatea, prestanța și eficacitatea rezultatului. Din această pricină la nivelul simțului comun există o confuzie totală, ce se reflectă în utilizarea termenilor. Cei mai folosiți sunt următorii: astrolog, clarvăzător, magician, vrăjitor. Ei denumesc , în general, pe cei care practică divinația și un anume fel de vrăjitorie. Mai mult chiar, în spațiul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
8%), prin diverse semne naturale (9,0%) și care pot fi presimțite (22,8%). Doar (6%) consideră că adevărul despre viitor poate fi aflat prin practici speciale (astrologie, ghicit în cărți, în zațul cafelei, tarot etc.). Constatăm că la nivelul simțului comun există ideea (neafirmată direct) că, dincolo de limbajul obișnuit, există și un alt limbaj, al semnelor. Cifrele trădează o anume sensibilitate a subiectului din mediul urban la mesajele încifrate în diverse semne. Așadar, viața urbană nu se suprapune în mod
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înscriu într-un sistem sacrificial. Astfel, ele își părăsesc condiția obișnuită de animal. Prin consacrare, ele devin și obiect al divinației și pot transmite social ceva. Pe de altă parte, o serie de credințe arată că animalele sunt dotate cu simțuri speciale. Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, prezintă diverse situații de acest gen. De pildă, singurele viețuitoare care pot vedea vântul sunt animalele 252. "Caii, dar și alte animale simt, văd ce noi nu putem vedea. Ele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de cercetare în științele sociale, Ronald McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Ronsavallon • Simțul practic, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The Raping
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a putut porni la drum, fără grabă, după nașterea copilului. Chiar dacă prin absurd de la Botoșani s-ar fi pornit pe jos, în dimineața de 23 decembrie tot putea ajunge la Iași, după cum a și ajuns. Totuși concludea G. Călinescu "bunul simț cere să păstrăm ca data nașterii ziua de 15 ianuarie 1850"12. După dînsul, vina trebuie dată pe ursitoare, că "n-au avut grijă să însemne cum trebuie ziua și locul, unde micul Mihai a văzut lumina zilei"12, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
arată starea poetului: "Puțin ameliorat de starea quasi demen tă, în care se aflase timp de doizeci și unu zile, printr-un tratament specific naturei bolii sale, fisionomia sa adormită, fără expresie, a început să reînvie. Din abolițiunea completă a simțurilor, din slăbiciunea mișcărilor și paralisia sfincterelor, a reînceput să devină stăpîn pe ele. Pare conștient de tot ce-l înconjoară. Mănîncă și răspunde la unele întrebări. Dr. Pallauz"280. Scipione Bădescu, prin ziarul său de a doua zi, 14 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost nici avangardistă nici suprarealistă, nici cubistă sau dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale europene moștenite din epoca lui Dürer și a naturii moarte olandeze până la pictorii postromantici ai generației sale. Vederea, mai mult decât alte simțuri, i-a surprins și stimulat imaginația. Mirosul și pipăitul sunt mai puțin importante: sunetul încă și, mai puțin și, în ciuda faptului că asculta muzică și făcea comentarii pe marginea lui Bach, abia dacă pare să fi fost impresionată de majoritatea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lor estetice în narațiuni 6. Imaginația scrierii lui Yourcenar era extrem de vizuală: folosea cuvintele ca un pictor, aplicând întâi vopseaua pe pânză, apoi dându-se îndărăt și comentând asupra celor pictate. De exemplu, sesizezi fără efort cum clasicismul lui Dürer simțul proporțiilor și perspectiva acestuia dă naștere propriilor sale personaje. Personajele sale, mai ales cele masculine, sunt geometric perfecte, chiar dacă statice. Yourcenar a știut de asemenea cum să se apropie de Rembrandt inspirându-se din felul în care acesta redă mișcarea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
această pasiune originilor sale flamande din țara marilor pictori. Clasicismul ei se baza pe principiile proporției și perspectivei adecvate, în care fiecare personaj trebuia așezat ca într-o tapiserie flamandă. Clasicismul ei era curățat de tot excesul și trăsăturile grotești. Simțul ei vizual nu o transformă într-o romancieră originală de talia lui Proust sau Joyce, dar în acest moment este absolvită de vina de a fi lipsită de inovație. Dacă Yourcenar ar fi romanțat iubirile safice în locul afecțiunii hadrianice, ar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
suflu epic ale lui Tolstoi și cele ale altor scriitori realiști ruși care au transformat moartea într-o problemă și au emis tot felul de teorii despre ea. Moartea nu a fascinat-o pur și simplu. Ea avea și un simț potrivit căruia înțelepții și alți patriarhi eroici totdeauna bărbați se pregătesc pentru moarte până în cele mai mici detalii. Arajamentele lor meticuloase reprezintă câteva dintre scrierile ei cele mai pline de viață, ca în ultima parte a Memoriilor lui Hadrian pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Grecia acelor ani -1935-1937 -, călătorind în interiorul țării, pe Marea Mediterană și Marea Egee. Fraigneau își amintea mai târziu: "S-ar putea spune că noi trăiam atunci numai din, pentru Grecia și prin Grecia, luni de zile până la punctul în care am pierdut simțul prezentului, și trăiam în acel spațiu intermediar al fabulosului și al fiecărei zile descris în nemuritoarea Gradiva (romanul din 1903 al lui Wilhelm Jensen care combină arheologia clasică cu trezirea omului spre plăcerea senzuală)"38. Yourcenar a publicat relativ puțin
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de geniul lui. I-a plăcut în special ambivalența sexuală sau cel puțin flexibilitatea sexuală a personajelor principale sau secundare ale lui Flaubert. raționali, dar recurgând la magie sau ocultism. Ambele grupuri erau preocupate de dragoste ca răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
erudiției, hărniciei, al inexorabilei revizii și, mai presus din toate, al voinței aproape nietzcheene de a fi scriitor. Totuși, lumea de după 1987 a întronat scrierile gay. Peste tot în lume librăriile le-au dedicat spații; cititorii și-au dezvoltat un simț natural pentru ceea ce este "un scriitor gay". Este corect să ne întrebăm dacă Yourcenar a fost sau nu o asemenea scriitoare. Cred că ei nu i-ar fi plăcut să citească acest epilog și problemele pe care le ridică el
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
studiul frustrației le pune la îndemâna etnologului: „Societățile omenești nu sunt omogene din punct de vedere cultural, e evident. Rezultă de aici impulsurile antagoniste care se repercutează în psihismul individual. Prins între aspectul legilor și caracterul parțial al aplicării lor, între simțul justiției și spectacolul nedreptăților, individul este obligat să-si compună o serie de atitudini, după împrejurări: el poate să fie intim sfâșiat de judecata dublă și contradictorie făcută asupra actelor sale, pe de o parte, de consensul social, pe de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
foarte largă de reacții comportamentale, determinate de diversitatea tipologiei umane. Astfel, carateristici de genul: „emotivitatea”, „activitatea”, „secundaritatea”, „dispoziția”, vor imprima comportamentului la frustrare un caracter mai mult sau mai puțin „subiectiv”, „afectiv”, sau unul „obiectiv”, „integrat”. De asemeni, însușiri ca: simțul răspunderii, capacitatea de înfrânare/de inhibiție, perseverență, curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere etc. explică, în mare măsură, diferențele individuale în reactivitatea față de agenții frustranți. Personalitățile care aparțin timpurilor „extreme” (antagonice), care prezintă fie o hipertrofie a personalității (ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care afectează cele trei atitudini psiho-sociale fundamentale (atitudine față de sine însuși, față de ceilalți, și față de activitate) și trăsăturile principale de caracter: a) „conștiința de sine”, de care depinde și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca adevărate „dominante” psihologice, care ajung să streseze conștiința și comportamentul persoanei. Asupra acestei posibilități trebuie să fim atenți, deoarece s-a observat că formarea „trăsăturilor” personalității depinde, în mare măsură, de felul în care se structurează motivele activități. Astfel, „simțul responsabilității” în activitatea școlară poate fi format numai dacă se cultivă obișnuința elevului de a-și pregăti zilnic, cu maximum de atenție, toate lecțiile, numai dacă se cultivă și stări emoționale pozitive, stimulatoare. În procesul activității școlare este foarte important
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Influența profesorului nu se realizează, se știe, numai prin cunoștințele și tehnica sa didactică ci, în primul rând, prin însăși personalitatea acestuia, prin exemplul său personal. Profesorului i se cere să facă dovada „măiestriei pedagogice”, care implică „tactul pedagogic”, adică simțul măsurii și priceperea de a acționa, în diferite situații concrete, prompt, eficace, în conformitate cu specificul fiindcă psihologic al elevului și în funcție de situația educativă concretă. „Cunoașterea de sine” trebuie să constituie una din aptitudinile psihologice de bază ale profesorului, deoarece ea reprezintă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]