19,560 matches
-
pare să aibe în artă o predispoziție pentru acuarele cu subiecte arhitecturale, similară cu cea a arhitectului Gheorghe Simotta. “Simotta privește desenul și acuarela că fiind două discipline în legătură directă cu arhitectua cu mențiunea însă că „ desenul are în arhitectură mari exigențe față de contur și relief, precum și nevoie de o clară viziune în spațiu a construcției proiectate”. http://punctedefuga.ro/2011/12/despre-arhitectură-arhitect-gheorghe-simotta/ 15 Decembrie 2011 http://www.omnigraphies.com/content/memoriam-lutfi-sefchi-sait-1930-rom%C3%A2nia-2016-fran%C5%A3a http://reptilianul.blogspot.com
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
prin clădirile moderne industriale pe care le-a proiectat și construit în anii '70 în România. Este cunoscută în special pentru clădirile gărilor din Predeal și Tulcea, devenite „embleme” și puncte de interes turistic pentru orașele respective. Acestea reprezintă o arhitectură de tip internațional care a rupt linia clasicistă din perioada comunistă din România. Arhitectura Irinei Rosetti face parte din patrimoniul arhitectural al secolului XX din România, integrându-se în procesul de resincronizare și oficializare a modernismului. s-a născut la
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
în România. Este cunoscută în special pentru clădirile gărilor din Predeal și Tulcea, devenite „embleme” și puncte de interes turistic pentru orașele respective. Acestea reprezintă o arhitectură de tip internațional care a rupt linia clasicistă din perioada comunistă din România. Arhitectura Irinei Rosetti face parte din patrimoniul arhitectural al secolului XX din România, integrându-se în procesul de resincronizare și oficializare a modernismului. s-a născut la București. A absolvit facultatea de arhitectură în 1965 la Institutului de Arhitectură și Urbanism
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
rupt linia clasicistă din perioada comunistă din România. Arhitectura Irinei Rosetti face parte din patrimoniul arhitectural al secolului XX din România, integrându-se în procesul de resincronizare și oficializare a modernismului. s-a născut la București. A absolvit facultatea de arhitectură în 1965 la Institutului de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, România, seria 1965, fiind șef de promoție. Între 1965-1974 a lucrat în proiectare la Ministerul Căilor Ferate, București și apoi a fost chemată de profesorul Ascanio Damian ca asistență
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
din România. Arhitectura Irinei Rosetti face parte din patrimoniul arhitectural al secolului XX din România, integrându-se în procesul de resincronizare și oficializare a modernismului. s-a născut la București. A absolvit facultatea de arhitectură în 1965 la Institutului de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, România, seria 1965, fiind șef de promoție. Între 1965-1974 a lucrat în proiectare la Ministerul Căilor Ferate, București și apoi a fost chemată de profesorul Ascanio Damian ca asistență la facultate. În 1972 se căsătorește
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
îl întâlnește la Tulcea. Ea avea proiectul gării în șantier și el tocmai termina construirea clădirii Hotelului Delta din Tulcea, al cărui autor era. Cei doi soți arhitecți au un fiu, Alexander Rosetti-Sait, care și el urmează linia familiei studiind arhitectura și lucrând ca arhitect în Franța și la Luxemburg. În 1988, constrânsă de persecuțiile regimului communist al lui Ceaușescu, Irina pleacă și se stabilește în Franța unde obține statutul de refugiat politic și în 1995 devine cetățean francez. În 1990
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
Irina pleacă și se stabilește în Franța unde obține statutul de refugiat politic și în 1995 devine cetățean francez. În 1990 familia se reuneste la Paris. În Franța Irina continuă să lucreze la proiecte de largă amploare și concursuri de arhitectură. În anii 70 Ceaușescu începuse să dea voie arhitecților din România să construiască mai liber, în stil modernist internațional. În această linie de stil se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
in portul Tulcea se pot vedea bine pe Google maps la: Vedere din avion a cladirii Garii Tulcea - arhitect Irina Rosetti Clădirea Gării Tulcea proiectată și realizată de arhitecta Irina Rosetti poate fi considerată ca un "produs al școlii de arhitectură aflată în perioada de 'răzvratire'. Clădirea este frumos proporționată atat în plan cât și volumetric. Cele trei fațade rezultate simbolizează profilul unei ambarcațiuni. Clădirea acestei gări reprezintă un obiect arhitectural cu o anumită conotație și simbolistică". În România Irina Rosetti
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
București, România obtinând Premiul I. Monumentul urma să fie plasat in axa Gării de Nord si a clădirii ministerului, dar până la urmă din lipsa de fonduri nu s-a implementat. Între 1972 și 1988, Irina Rosetti lucrează că Asistent la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", la catedră lui Ascanio Damian. Se distinge prin experiența practică pe care a dobândit-o lucrând în proiectare și pe care o poate împărtăși studenților mai bine decât colegii ei care au rămas asistenți imediat după terminarea studiilor
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
prin experiența practică pe care a dobândit-o lucrând în proiectare și pe care o poate împărtăși studenților mai bine decât colegii ei care au rămas asistenți imediat după terminarea studiilor. Începând din 1989 Irina lucrează în diferite agenții de arhitectură pariziene une participa că autor și collaborator la diferite realizări de proiecte și numeroase concursuri de arhitectură. Spitalul Național de la St Maurice, clădiri de birouri, hoteluri și case de locuit la Port Royal,Paris. Spital la EPINAL Spitale (CHG - Centre
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
studenților mai bine decât colegii ei care au rămas asistenți imediat după terminarea studiilor. Începând din 1989 Irina lucrează în diferite agenții de arhitectură pariziene une participa că autor și collaborator la diferite realizări de proiecte și numeroase concursuri de arhitectură. Spitalul Național de la St Maurice, clădiri de birouri, hoteluri și case de locuit la Port Royal,Paris. Spital la EPINAL Spitale (CHG - Centre Hospitalier General) la Dieppe,’Angers, spitalul Pontchaillou-“Centrul Cardio-Pneumatologic”, Clinică Europeană (regruparea clinicelor din orașul Rouen), Spitalul
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
Tiberiu Ricci, Ion, D. Trăjănescu. Lista o onorează pe Irina, ea fiind alături de arhitecți români cunoscuți, printre care este singura încă în viață și singura femeie. Aceasta este o frumoasă recunoaștere a locului pe care Irina Rosetti îl ocupă în arhitectura modernă a României.
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
6 decembrie 1896. Principalele localități deservite sunt Sântana, Pâncota, Ineu, Sebiș și Brad. Începând cu anul 2010, traficul de călători pe acest tronson este asigurat de compania Regiotrans. Clădirea gării din Brad a fost declarată monument istoric, având codul LMIHD-II-m-B-03-265. Arhitectura gării este unică în țară, o construcție asemănătoare existând în orașul Tirol din Austria. În prezent, gara se află într-o stare avansată de degradare, dar în anul 2016 CFR a anunțat demararea licitației pentru restaurarea clădirii. Din stația Brad
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]
-
special în perioada dintre primul și al Doilea Război Mondial. Discipol al manierei neo-românești, Simotta a dezvoltat un stil personal de rezonanță balcanică, cu influențe ale artei decorative bizantine. A fost profesor al multor generații de arhitecți. În paralel cu arhitectura, a pictat multe acuarele (acum în arhiva Uniunii Arhitecților din România). Clădirile sale poartă amprenta unei concepții clare, care se repercutează de la volume la decorații, la finisaje și în modul limpede, definit al decupării lor în spațiul, în peisajul urban
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
România). Clădirile sale poartă amprenta unei concepții clare, care se repercutează de la volume la decorații, la finisaje și în modul limpede, definit al decupării lor în spațiul, în peisajul urban al unei capitale acum profund devastate de monumente istorice de arhitectură. (Editură Simetria) s-a născut în 1891 în Vlaho-Clisura, o mică localitate din munții Macedoniei, într-o familie de aromani. În 1910, după absolvirea liceului din Bitolia (Monastir), în Republică Macedonia de azi (liceu cu predare în limba română), se
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Macedoniei, într-o familie de aromani. În 1910, după absolvirea liceului din Bitolia (Monastir), în Republică Macedonia de azi (liceu cu predare în limba română), se refugiază cu mama și bunica în România. Licențiat în 1916 al Școlii Superioare de Arhitectură din București, pleacă pe front pentru doi ani, unde este detașat la serviciul construcțiilor militare, divizia geniu. Realizează, în perioada interbelică, o mulțime de proiecte (180 de proiecte dintre care 130 au fost realizate) - locuințe individuale, blocuri de raport, arhitectura
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Arhitectură din București, pleacă pe front pentru doi ani, unde este detașat la serviciul construcțiilor militare, divizia geniu. Realizează, în perioada interbelică, o mulțime de proiecte (180 de proiecte dintre care 130 au fost realizate) - locuințe individuale, blocuri de raport, arhitectura religioasă, stadion, arhitectura funerară, spital, muzeu, han etc. Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a format sub îndrumarea și lucrând cu arhitectul Petre Antonescu, la rândul sau profesor al multor generații. La început discipol
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
pleacă pe front pentru doi ani, unde este detașat la serviciul construcțiilor militare, divizia geniu. Realizează, în perioada interbelică, o mulțime de proiecte (180 de proiecte dintre care 130 au fost realizate) - locuințe individuale, blocuri de raport, arhitectura religioasă, stadion, arhitectura funerară, spital, muzeu, han etc. Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a format sub îndrumarea și lucrând cu arhitectul Petre Antonescu, la rândul sau profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan nr. 2., imobilul din Str. Pitar Moș nr 6 (Oficiul de Aprovizionare al Farmaciștilor), imobilul din Bulevardul Elisabeta 61, „Casă Oștirii”. În 1938 a fost chemat la Facultatea de Arhitectură din București, unde a ajuns profesor titular la catedră de Desen Ornamental și Academic. A fost profesor vreme de 30 de ani. În paralel, mai ales la senectute, a pictat mult, lăsând în urmăo mulțime de acuarele. A murit în
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
la catedră de Desen Ornamental și Academic. A fost profesor vreme de 30 de ani. În paralel, mai ales la senectute, a pictat mult, lăsând în urmăo mulțime de acuarele. A murit în 1979, la 88 de ani. Orientarea către arhitectură s-a produs în urma întâlnirii cu maestrul G. Mirea, director al Școlii de Belle Arte, căruia Gheorghe Simotta îi prezintă o serie de desene în tus. Sfatul maestrului este să se îndrepte către gravura, însă, nestăpânind această tehnică Simotta se
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
director al Școlii de Belle Arte, căruia Gheorghe Simotta îi prezintă o serie de desene în tus. Sfatul maestrului este să se îndrepte către gravura, însă, nestăpânind această tehnică Simotta se prezintă la examenul de admitere la Scoala Superioară de Arhitectură. Oscilațiile legate de vocația să reală (arhitectură versus artă) îl urmăresc pe Gheorghe Simotta de-a lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură activitatea să se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Gheorghe Simotta îi prezintă o serie de desene în tus. Sfatul maestrului este să se îndrepte către gravura, însă, nestăpânind această tehnică Simotta se prezintă la examenul de admitere la Scoala Superioară de Arhitectură. Oscilațiile legate de vocația să reală (arhitectură versus artă) îl urmăresc pe Gheorghe Simotta de-a lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură activitatea să se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o serie de expoziții. Simotta privește desenul și
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
nestăpânind această tehnică Simotta se prezintă la examenul de admitere la Scoala Superioară de Arhitectură. Oscilațiile legate de vocația să reală (arhitectură versus artă) îl urmăresc pe Gheorghe Simotta de-a lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură activitatea să se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o serie de expoziții. Simotta privește desenul și acuarela ca fiind două discipline în legătură directă cu arhitectura cu mențiunea însă că „ desenul are în arhitectură mari
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură activitatea să se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o serie de expoziții. Simotta privește desenul și acuarela ca fiind două discipline în legătură directă cu arhitectura cu mențiunea însă că „ desenul are în arhitectură mari exigente față de contur și relief, precum și nevoie de o clară viziune în spațiu a construcției proiectate”. Mai tarziu, practica profesională îl face să cunoască îndeaproape tehnică meșterilor sculptori în lemn, domeniu
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
de Arhitectură activitatea să se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o serie de expoziții. Simotta privește desenul și acuarela ca fiind două discipline în legătură directă cu arhitectura cu mențiunea însă că „ desenul are în arhitectură mari exigente față de contur și relief, precum și nevoie de o clară viziune în spațiu a construcției proiectate”. Mai tarziu, practica profesională îl face să cunoască îndeaproape tehnică meșterilor sculptori în lemn, domeniu ce ii trezește admirația: „Sculptură în lemn a
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]