20,995 matches
-
strat subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul județean 670 desfășurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
face parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
al XIX-lea prin sonde mecanice și în zilele noastre prin foraje de mare adâncime, de la 150 m până la 1000 m, extracția a fost o prezență permanentă în peisajul industrial al zonei. Începuturile industriei petroliere în România au loc în bazinul Râul Trotuș, respectiv pe Valea Tazlăului și în Depresiunea Dărmănești. Mai târziu, perimetrele petrolifere se lărgesc mult, cuprinzând spații tot mai mari în zona paleogenului carpatic. Prima sondă cu foraj mecanic din România a fost fabricată și folosită la Poieni
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
Izvoarele este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
formată din satele Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca și Scorțeni (reședința). Comuna se află în zona central-vestică a județului, la interferența dintre dealurile de pe malul stâng al Prahovei și câmpia piemontană de la sud de Câmpina. Ea acoperă în principal bazinul hidrografic de pe cursul superior al râului Mislea. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100D, care duce spre vest la Bănești (unde se termină în DN1) și spre est la și la orașul Plopeni. La Scorțeni, din acest drum se ramifică DJ215
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
953 km, fiind cea mai lungă apă curgătoare din vestul Americii de Nord, având totodată debitul cel mai mare dintre toate fluviile nord americane care se varsă în Oceanul Pacific. Împreună cu afluentul său de stânga, Râul Snake, atinge lungimea de 2 240 km. Bazinul său de colectare are o suprafață de 668 217 km². Fluviul a fost numit în anul 1792 după numele corăbiei "Columbia Rediviva" comandată de căpitanul american Robert Gray, care a fost și primul explorator de origine europeană ce a urcat
Columbia (fluviu) () [Corola-website/Science/310776_a_312105]
-
procent suficient de mare contribuția la prepararea apei calde variind între 30 % și 100 % raportat la un an întreg. Primele suprafețe mari acoperite cu colectoare solare au apărut după criza petrolieră din anii 70 fiind utilizate la încălzirea apei din bazinele de înot publice și private. Instalarea de colectoare solare a primit un impuls suplimentar în Germania datorită sprijinului guvernamental federal și celui al landurilor. Chiar și procese industriale utilizează energia termică solară. Un exemplu în acest sens îl prezintă încălzirea
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
intenționează să investească 23 miliarde USD în exploatarea și producția de gaze naturale și petrol în 2008, cu trei miliarde mai mult decât în 2007. În anul 2008, Ecuadorul a acuzat compania pentru depozitarea de deșeuri toxice în zonele din bazinul Amazonului. În anul 2013, în urma Revoltei de la Pungești compania și-a suspendat temporar activitatea în zonă.
Chevron () [Corola-website/Science/308826_a_310155]
-
secolele XIV-XV de la Suceava-“Parcul Cetății”, în Arheologia Moldovei, IX, 1980, p. 93-101 (în colaborare cu Rodica Popovici). 18.Unele aspecte privind formarea poporului român în opera lui Nicolae Iorga, în Hierasus, III, 1981, p. 145-150. 19.Evoluția habitatului din bazinul Somuzului Mare, în zona comunei Preoțești, în Suceava, VIII, 1981, p. 169-182 (în colaborare cu St. Manea). 20.Un opaiț român descoperit la Plavalari (comunicări Udesti, jud. Suceava) în Suceava, VIII, 1981, p. 553-556 (în colaborare cu M. Cămilar). 21
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Bronzul mijlociu în Nordul Moldovei, în SCIVA, 38, 1, 1987, p. 72-76 (în colaborare cu Dr. Popovici). 3 1.Unele observații privind locuințele culturii Starcevo-Cris din Moldova, în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 7-15. 32.Date istorico-arheologice privind dinamică locuirii în bazinul Miletinului (zona comunei Prajeni, jud. Botoșani), în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 281-298 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 33.Mormintele de inhumație, de tip Costișa, descoperite la Prajeni (jud. Botoșani), în SCIVA, 39, 1988, 1, p. 45-52 (în colaborare cu Paul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1850 locuri. Complexul Studențesc “Parc”, care găzduiește căminele 1, 2 și 3, se află la 5 minute de centrul orașului, și în imediata vecinătate a Parcului Sub Arini, cel mai mare parc din Sibiu. Tot aici se află și un bazin de înot, precum și terenuri de sport. Căminele sunt modernizate, studenții beneficiind de facilități precum sală de fitness, săli de lectură dotate cu calculatoare conectate la internet, oficii moderne, cabinet medical. Fiecare cameră are 4 paturi, grup sanitar propriu, modernizat, frigider
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
este un afluent de dreapta al Rinului din landul Renania de Nord. Râul are o lungime de 221 km și un bazin hidrografic de 4 485 km. Pe o distanță de 124 km, curge prin „regiunea ” cea mai mare zonă industrială din Europa. Regiunea cunoaște o dezvoltare mai intensă din secolul XVIII, datorită zăcămintelor mari de cărbuni existente. Ruhrul asigură necesarul de
Ruhr () [Corola-website/Science/308886_a_310215]
-
de apă al regiunii. Începând din secolul XIX râul este una dintre cele mai circulate căi fluviale din Europa, fiind navigabil pe o lungime de 12 km. Regiunea din apropierea apei fiind și un loc de relaxare pentru populația din metropolele bazinului industrial. Având la Mülheim un debit de 79 m este al 5 - lea afluent al Rinului după mărime. </div>
Ruhr () [Corola-website/Science/308886_a_310215]
-
Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare științifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduți, prezența helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planșee suspendate). Acces: DN1 București-Brașov-Șercaia, DN 1 S Părău-Comăna de Jos, DJ 104N Comăna de Jos-Comăna
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
până la Hoghiz, și chiar se ia în discutie construirea unei centrale atomoelectrice. În continuare, se redă citatul din „Curierul Național”: "În paralel, au fost evaluate 102 amplasamente potențiale pentru construcția noii centrale nucleare, în principal din Transilvania (73 locații în bazinele râurilor Olt, Mureș și Someș), dar și din Moldova (bazinul râului Bistrița, 18 locații) și Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locații).Printre localitățile studiate s-au numărat Hârșova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamț
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
centrale atomoelectrice. În continuare, se redă citatul din „Curierul Național”: "În paralel, au fost evaluate 102 amplasamente potențiale pentru construcția noii centrale nucleare, în principal din Transilvania (73 locații în bazinele râurilor Olt, Mureș și Someș), dar și din Moldova (bazinul râului Bistrița, 18 locații) și Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locații).Printre localitățile studiate s-au numărat Hârșova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamț, Bacău, Dumbrava Roșie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
din „Curierul Național”: "În paralel, au fost evaluate 102 amplasamente potențiale pentru construcția noii centrale nucleare, în principal din Transilvania (73 locații în bazinele râurilor Olt, Mureș și Someș), dar și din Moldova (bazinul râului Bistrița, 18 locații) și Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locații).Printre localitățile studiate s-au numărat Hârșova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamț, Bacău, Dumbrava Roșie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someșului
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
prelucrarea metalelor(aur, argint, bronz) astfel ei executau diverse obiecte din aur și argint cum ar fi:bijuterii, vase, arme, scuturi și măști mortuare de exemplu Vasele de aur de la Vafio, Masca mortuară a lui Agamemnon." Vechea Grecie-Ellada așezetă în bazinul oriental al Mării Mediterane cunoaște o dezvoltare economică deosebită. Datorită acestui fapt, arta greacă atinge un nivel superior de dezvoltare nemaipomenit la celelalte popoare din antichitate. Civilizația greacă este o civilizație deschisă, diferită de celelalte civilizații(egipteană, mesopotaminaă ș.a.) deoarece
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
rural se numeau Villa rustica putând avea 1-2 etaje. Planul caselor era simplu cu influențe etrusce prin preluarea atrium-ului tradițional, aceasta fiind o încăpere centrală cu o deschidere parțială spre cer numită compluvium. În atrium se afla și un bazin numit Impluvium centrat pe deschiderea din acoperiș pentru a strânge apa de ploaie. În jurul atrium-ului sunt distribuite mici camere cu diverse destinații, iar acesta dă într-o cameră mai mare ce seamănă cu un salon unde se aduna întreaga
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în mai multe zone ale Transilvaniei, din Hunedoara unde a pictat biserica de lemn din Sulighete, în bazinul Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876, biserica de lemn din Hotar în anul 1881 și biserica de lemn din Remeți în anul 1879, și până în Maramureș, unde
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
iese din Buzău în apropierea intersecției cu strada care iese din acest oraș și trece râul Buzău pe Podul Mărăcineni, de unde drumul continuă spre Râmnicu Sărat. După ce trece râul Câlnău, drumul începe să urce pe dealurile ce formează interfluviul dintre bazinul hidrografic al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu pericol de accidente și în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă. În orașul
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
km², și o adâncime maximă de 3372 m cu o medie de 971 m, cea mai parte a mării îngheațând iarna cu excepția regiunii insulelor Kurile. Iarna temperatura apei mării este -1 °C iar vara se ridică până la +10 °C în bazinul nordic și +15 °C în bazinul sudic. Salinitatea este de 32‰ (scade până la 27‰ în zonele de revărsare a fluviilor Amur, Uda și Ochota). Mareele au caracter mixt și o amplitudine maximă de 13 m.
Marea Ohotsk () [Corola-website/Science/309922_a_311251]
-
3372 m cu o medie de 971 m, cea mai parte a mării îngheațând iarna cu excepția regiunii insulelor Kurile. Iarna temperatura apei mării este -1 °C iar vara se ridică până la +10 °C în bazinul nordic și +15 °C în bazinul sudic. Salinitatea este de 32‰ (scade până la 27‰ în zonele de revărsare a fluviilor Amur, Uda și Ochota). Mareele au caracter mixt și o amplitudine maximă de 13 m.
Marea Ohotsk () [Corola-website/Science/309922_a_311251]
-
(în rusă "Кривой Рог") sau Kryvyi Rih (în ucraineană "Кривий Ріг", transliterat "Krâvâi Rih" sau "Krîvîi Rih") este un oraș în sudul Ucrainei situat în partea de vest a bazinului carbonifer Donețk, la confluența râurilor Inguleț și Saksahan. Intră în componența regiunii Dnepropetrovsk. A fost fondat ca un sat de cazacii zaporojeni în 1775 și avea doar 2.184 de locuitori în 1781. În 1881 o companie franceză a început
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
sat de cazacii zaporojeni în 1775 și avea doar 2.184 de locuitori în 1781. În 1881 o companie franceză a început să exploateze depozitele locale de minereu de fier și în 1884 a fost construită o cale ferată în bazinul carbonifer Doneț. După această a devenit un important oraș industrial de extracție a minereurilor de fier. Krivoi Rog, împreună cu suburbiile sale, se întinde pe 126 km, sub forma unei centuri lungi și înguste de-a lungul depozitelor de minereu de
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]