20,289 matches
-
Lusitania, reprezentând singura specie extraterestră inteligentă descoperită după xenocidul gândacilor. Pentru a preveni contaminarea culturii porcușorilor cu avansata tehnologie și cultură umană se iau o serie de măsuri. La început, tot ce se știe despre ei este faptul că venerează copacii pe care îi numesc părinții lor. Pe parcursul cărții este dezvăluit faptul că porcușorii posedă o așa-numită "a treia viață", în care renasc ca și copaci, lucru care le permite să se reproducă. Ei posedă un limbaj special pentru a
Vorbitor în numele morților () [Corola-website/Science/314345_a_315674]
-
de măsuri. La început, tot ce se știe despre ei este faptul că venerează copacii pe care îi numesc părinții lor. Pe parcursul cărții este dezvăluit faptul că porcușorii posedă o așa-numită "a treia viață", în care renasc ca și copaci, lucru care le permite să se reproducă. Ei posedă un limbaj special pentru a discuta cu copacii, iar aceștia pot fi manipulați pentru a construi structuri de lemn și unelte pentru porcușori. premiul Nebula câștigător, 1986 premiul Hugo câștigător, 1987
Vorbitor în numele morților () [Corola-website/Science/314345_a_315674]
-
îi numesc părinții lor. Pe parcursul cărții este dezvăluit faptul că porcușorii posedă o așa-numită "a treia viață", în care renasc ca și copaci, lucru care le permite să se reproducă. Ei posedă un limbaj special pentru a discuta cu copacii, iar aceștia pot fi manipulați pentru a construi structuri de lemn și unelte pentru porcușori. premiul Nebula câștigător, 1986 premiul Hugo câștigător, 1987 premiul Locus câștigător, 1987 premiul memorial John W. Campbell nominalizat, 1987
Vorbitor în numele morților () [Corola-website/Science/314345_a_315674]
-
În 1835, în localitatea Stremț a avut loc o revoltă locală a țăranilor. Aceștia pierduseră dreptul de a exploata pădurea locală, și au cerut dreptul de a tăia copaci. Când răspunsul la revendicările acestora a fost tergiversat, aceștia au decis să-și facă singuri dreptate. Revolta a fost înăbușită și liderii săi încarcerați. La Stremț a avut loc o revoltă locală studiată de istoricul maghiar Zsolt Trocsanyi: „La începutul
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
să susțină, în fața celor doi comisari, că întregul sat răspunde de cele întâmplate și nu anumite persoane. Lui Csehi și Luca nu le-a rămas altceva de făcut decât să interzică folosirea pădurilor ocupate și să așeze 12 pădurari pe lângă copacii care fuseseră doborâți, pentru ca, până la rezolvarea litigiului, nimeni să nu pătrundă în această zonă. Interdicția nu a fost, însă, respectată: a doua zi, sătenii s-au dus din nou la pădure și au cărat cât au putut din copacii doborâți
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
pe lângă copacii care fuseseră doborâți, pentru ca, până la rezolvarea litigiului, nimeni să nu pătrundă în această zonă. Interdicția nu a fost, însă, respectată: a doua zi, sătenii s-au dus din nou la pădure și au cărat cât au putut din copacii doborâți. Între timp, administratorul Lázár, primind informarea lui Csehi și Luca, s-a gândit că ar trebui să se acționeze cu mai multă fermitate împotriva țăranilor „recalcitranți”. De data aceasta, a trimis pentru anchetare pe locțiitorul judecătorului superior, un anume
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
stremțenii vor încerca să împiedice aplicarea deciziilor luate de cei doi delegați. Nici încercarea lui Zudor și Szálantzi, care au sosit la Stremț chiar în aceeași zi, de a impune sătenilor să iasă din pădurea ocupată și să lase acolo copacii tăiați, nu s-a soldat cu vreun rezultat. Ei n-au vrut să oprească tăiatul copacilor decât cu condiția ca, până la rezolvarea litigiului și stăpânilor de moșii să li se interzică folosirea pădurii. Zudor și Szálantzi i-au amenințat, atunci
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
și Szálantzi, care au sosit la Stremț chiar în aceeași zi, de a impune sătenilor să iasă din pădurea ocupată și să lase acolo copacii tăiați, nu s-a soldat cu vreun rezultat. Ei n-au vrut să oprească tăiatul copacilor decât cu condiția ca, până la rezolvarea litigiului și stăpânilor de moșii să li se interzică folosirea pădurii. Zudor și Szálantzi i-au amenințat, atunci, cu folosirea armatei împotriva lor. Stremțenii au răspuns că mai degrabă vor ține piept soldaților, decât
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
care are aripile atrofiate, și cormoranul din Anzi ("Phalacrocorax brasilianus") care trăiește la Numai un număr mic de cormorani sunt păsări migratoare, ele migrând iarna spre sud. Cormoranii fac cuiburile, pe locul ales de mascul, în colonii pe sol, în copaci sau pe stânci. Masculul ademenește femela în timpul împerecherii prin bătăi ale aripilor și culoarea galbenă din regiunea gâtului. Cuibul este contruit de ambii parteneri din pietriș, crengi sau guano. Femela depune numai o dată pe an 3 - 4 ouă care vor
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
aseamănă cu cea a unei alte feline — caracalul. El se ascunde în iarbă în timpul pândei, iar pentru a doborî păsări, efectuează salturi de până la 3 m înălțime. Pentru a face rost de rozătoare, le sapă văgăunile sau se cațără în copaci după aceștia. La necesitate, se aruncă și în apă. Servalii sunt niște vânători foarte eficace: în medie 59 % din atacurile lor se soldează cu succes. Servalii duc un mod de viață solitar, fiind întâlniți în grupuri foarte rar. În caz
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
soldează cu succes. Servalii duc un mod de viață solitar, fiind întâlniți în grupuri foarte rar. În caz de pericol, ei se ascund sau se salvează prin fugă, efectuând salturi neașteptate sau schimbându-și brusc direcția mișcării, rareori urcând în copaci. Servalii nu au un sezon anumit de reproducere. Excepție fac indivizii din zonele sudice ale arealului de răspândire, care se nasc preponderent în lunile februarie-aprilie. Cu câteva zile înainte de împerechere, masculul și femela viețuiesc împreună. Gestația durează 65-75 zile. Puii
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
din broaște, pești mici, moluște, șerpi și insecte acvatice. Pe pășuni pasărea așteaptă nemișcată lângă o gaură de șoarece, sau fură ouă din cuiburi de păsări. Cuibul, în care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construiește din crengi în copaci, pe când în Olanda stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
unicul oraș din regiune. Vegetația care domină pe platoul central este specifică regiunilor de taiga, cu păduri de conifere, sau și regiunilor de tundră. In partea de nord umiditatea redusă a solului este datorată înghețului permanent (permafrost), aici nu cresc copaci ci numai tufișuri, mușchi, licheni și ferigi. In regiunea platoului nu există șosele, ci numai drumuri nepavate; în timpul dezghețului și precipitațiilor abundente din primăvară regiunea devine o mocirlă noroioasă fără drumuri amenajate, ceace face ca circulația să fie aproape imposibilă
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
lui Amy Otis (1869-1962). A petrecut cea mai mare parte a copilăriei în casa bunicilor deoarece tatăl ei era alcoolic. Încă de când era copil, Amelia se comporta într-un mod neobișnuit în comparație cu celelalte fete de aceeași vârstă, se cățăra pe copaci, vâna șobolani cu arma. În 1915 a absolvit liceul cu rezultate excelente, iar din 1917 a lucrat în Boston ca soră medicală în cadrul armatei, fiind angajată și pentru societate. În anul 1919 a început studiul medicinei la universitatea „Columbia University
Amelia Earhart () [Corola-website/Science/313330_a_314659]
-
primește, de la împăratul Han Hedi, diverse titluri printre care și cel de "Shang Fang Si", prin care era autorizat să facă negoț cu arme și scule. În anul 105, Cai Lun are ideea de a fabrica hârtie din coji de copaci (în special dud), fibră de in, cânepă, textile vechi, plase de pescuit. Hârtia obținută s-a dovedit a fi de calitate mai bună și chiar mai ieftină decât cea de până atunci, obținută din bambus sau mătase. Ulterior procesului de
Cai Lun () [Corola-website/Science/313413_a_314742]
-
cerb în perioada iernii, ca de altfel pentru toate cervidele. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpină sau porțiune de tulpină subțire la plantele erbacee și ramură tânără de 1-2 ani la plantele lemnoase), muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. Acceptă și reacționează bine la hrana administrată complementar de om: fân, frunzare (frunze uscate servind ca
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Accesul în parc se poate face pe drumul național DN73A pe ruta: Brașov - Râșnov
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
de bază, fie crude sau fierte. În sud-est asiatici și aborigenii australieni consumau fructe crude, cu sare sau gâtițe cu curry. Semințele sunt comestibile atunci când sunt prăjite. Noni este deosebit de atractiv pentru furnicile țesătoare, care fac cuiburi din frunze de copac. Aceste furnici protejează plantă de unele insecte și plante parazite. Mirosul de fructe atrage, de asemenea, lilieci care ajută în dispersarea semințelor. Arborele crește doar în sălbăticie, în păduri extinse, și fructele trebuie recoltate local, în aceste păduri. Fructele coapte
Morinda citrifolia () [Corola-website/Science/313773_a_315102]
-
ul, sau Tilia, este un gen care cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori, nativi zonelor temperate ale emisferei nordice, în Asia (unde majoritatea diversității speciilor este găsită), Europa și Estul Americii de Nord. i sunt copaci foioși, ajungând până la 40 metri înălțime, cu frunze cu o anvergură de 6-20 cm, străbătute de nervuri. Numărul exact de specii este incert deoarece multe dintre ele hibridizează spontan, atât în sălbăticie cât și cultivate. Teiul prezintă flori hermafrodite. Polenizarea
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]