20,853 matches
-
felul de terchea-berchea care îi poartă numele”. Aluzia era la matematicianul Ion Creangă, rector în acel moment al Universității din Iași. Nici cu studenții nu era mai puțin răutăcios. O fată care nu se descurcase la examen exclamă, ducându-și palmele la obraji: - Domnule profesor, vă rog să mă scuzați, mă simt cam prost. - Bine că nu te simți cam proastă, căzu replica lui Agavriloaie. La primul seminar pe care l-a avut cu grupa noastră, profesorul avea câte un comentariu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și al lui numai de 6. «Probabil, acea greacă binecuvântată, nu reușeam nici măcar să o copii bine!», spunea el, consolând un tânăr seminarist care avea anumite dificultăți pentru studiu. Altă dată, prevăzând ascultarea de la limba greacă, și-a scris pe palma mâinii unele terminații verbale. Profesorul, don Luigi Bianchi, alertat de privirile furișate repetat și de încurcătura lui Calabria: «Nu te chinui să citești de pe mână! Întreabă-mă, dacă nu știi vreo formulă și am să ți-o spun eu!», îi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu pot să-i dau, pentru că a meritat un 7!». Tensiunea s-a schimbat și a răsunat un râset eliberator. Ursuzul don Scapini a făcut gestul de a-și îmbrățișa tânărul coleg, dar s-a limitat să-i dea o palmă prietenească peste umăr: «Vino în seara asta la mine acasă. O să bem împreună un păhărel din faimosul meu lichior de nuci!». Capitolul IV Părintele meu spiritual Părintele Natale al lui Isus Înainte de a continua itinerarul școlar al lui Giovanni, e
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de proiectoare și focuri de Bengal, Wilhelm al II-lea, dominînd silueta firavă a lui Victor Emmanuel, nu contenea, ca pentru a sublinia glumele sale cazone, să-i aplice lovituri pe spate nefericitului său văr, care se chircea sub aceste palme imperiale; iar vocea sa puternică, răspunzînd trîmbițător cuvintelor de bun venit adresate de Sindic, clama: "Mulțumesc pentru această primire. Simt că sînt la mine acasă", frază care a fost foarte comentată pretutindeni și considerată adesea ca expresie fidelă a unei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
favorabil guvernului, dar Nunțiul, monseniorul Granito de Belmonte (mort recent ca decan al Sfîntului Colegiu), aflînd cu neplăcere declarațiile cancelarului ofițer, ca o reacție de fost ofițer, își exprimă surprinderea în fața colegilor diplomați: "Nu știu ce mă reține să-i dau două palme!" Ecoul acestei supărări, reflectare a Vaticanului, și acuzația de minciună adusă lui Aehrenthal agravară raporturile dintre Arhiducele Moștenitor și Cancelar pe terenul conștiinței religioase. Pe terenul politicii externe, Franz Ferdiand considera indispensabilă o atitudine de bună vecinătate cu Serbia (voi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Belgia, cîștigase comanda, oferind, în avans, în plic închis, un preț cu 5% mai mic față de ceilalți concurenți, numai să pătrundă pe piața românească, acceptînd să piardă bani în acest scop. Fulminant, în fața a ceea ce el califica drept o palmă dată industriei germane, Kiderlen cerea insistent anularea contractului. După o oarecare rezistență, guvernul român, supus la presiuni superioare, a trebuit să satisfacă în parte exorbitanta pretenție germană, trecînd comanda pe jumătate Belgiei, pe jumătate Germaniei. În acest concurs de gesturi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pămînt bulgar, era acum exploziv, cu ieșiri sălbatice. Elita adică cei care, ridicați de la coarnele plugului, ajunseseră orășeni ce exercitau profesiuni liberale și se dedau politicii nu forma decît o poleială subțire. Dedesubt, masa rurală: țărani, muncindu-și cu îndîrjire palma de pămînt, dornici să se îmbogățească și prin învățătură (în satele fără școală comunală se putea vedea adesea cîte un bătrîn sergent pensionar instalîndu-și în livadă bănci de clasă și învățîndu-i pe copii primele elemente de gramatică și de calcul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ambianță romană, nu mai găseam euforia lipsită de griji de altădată, ci o stare neplăcută cu atît mai de înțeles pentru mine cu cît, venind din acel Orient plin de crăpături, eram convins că Austro-Ungaria, după tratatul de la București, adevărată palmă pe obrazul ei, nu se va resemna cu un eșec atît de supărător pentru prestigiul său și căuta deja o revanșă, chiar și cu prețul unui război general. Pretextul? Nici un profet nu prevedea atentatul de la Sarajevo, dar, fără a căuta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avea cuvinte destule pentru a condamna cum merită formulele pe care guvernul Salandra, prin vocea șefului său, le-a folosit, pe timpul neutralității Italiei, față de popor, pentru a face figură de negustor priceput care se tocmește "la sînge" și nu "bate palma" decît atunci cînd este sigur că face o afacere bună. Era un lucru nedemn de poporul italian și înjositor față de lumea întreagă. Toate aceste clișee despre "egoism", "războiul nostru" opuse celor ale aliaților, despre libertate, contra dominației germane au făcut
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
președintelui Laval. Că vederile sale de ansamblu și propunerile sale au fost ceva capital pentru Mussolini, am avut dovada clară după cîteva zile, la Roma, la Palatul Veneția. Ducele m-a ascultat, fără să se clintească, sprijinindu-și capul în palme, cu privirea fixă. La sfîrșit, a venit la mine și, bătîndu-mă pe umeri, mi-a zis în italiană: "Știți că nu pot ieși din Italia, dar dacă mai treceți pe aici, chiar dacă nu prin Roma, telegrafiați-mi cu 48 de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
utrenie și pentru vecernie cîntau din plin253. Regele Albert domina scena cu statura sa înaltă și prestigiul de Rege cavaler. Era o emoționantă personificare a eroicei rezistențe belgiene de pe Yser, a voinței sălbatice de a se agăța și de ultima palmă de pămînt liber din teritoriul național și a respectării cuvîntului dat față de Marile Puteri ca și a jurămîntului depus în fața națiunii. Aceste noțiuni de simplă onoare scăpau rudelor germane ale suveranului care, orbite de un patriotism rău înțeles și de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ale lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub foamea care n-ar trebui să ne dea dreptul să fim atît de mîndri. Ne place să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un ochi la strune și cu celălalt la luciul monedelor de un euro adunate în bască. În plus, costumul e și nu prea e românesc. Motivele florale atipice nouă, tunica dreaptă, gulerul cămășii răsfrînt pe dinafară, brîul lat de-o palmă sînt mai degrabă ale cîntăreților de ceardaș decît ale interpreților de hore românești, amestecate cu unduiri orientale inspirate din nesecatul filon al melosului gitan. Afișul e neinspirat, nu însă și ireal. El poate stîrni mînia lui Viorel Moldovan, căruia i-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
că doar nu sîntem sălbatici, nu? în ambele situații, diverși ciudați s-au aflat nepermis de aproape de intimitatea unor echipe de fotbal. La Timișoara, tipi cu lanțuri, mușchi, chelii și tatuaje țin ca lotrii calea jucătorilor și îi iau la palme. La Mamaia, musca, jurnaliștii și alte forme primitive de viață n-au voie să intre în cantonamentul echipei naționale, unde, în schimb, se lăfăie, naiba știe în ce calitate, Ioan Becali. Și pe unde nu umblă liberi noaptea tot felul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
că acesta îi arată cîmpuri, grajduri, limuzine, icoane, canapele luxoase și șemineuri. Peste cîteva minute, ziaristul cotea brusc și-i smulgea latifundiarului dezvăluiri în premieră. Că fiecare zi de muncă a sa e una de vacanță, că, dacă primește o palmă, dă imediat un pumn, că nu poate să citească, adormind după două-trei pagini. Abilitatea jurnalistului a contribuit din plin la conturarea personajului, acesta fiind adus în ipostaza de a rosti adevăruri care, spuse de altcineva, i-ar fi stîrnit fără
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de meci a adversarului, în setul 3, a reacționat ca Năstase odinioară, trimițînd acel lob cu forehand-ul care poate figura nu numai în manualele de tenis, ci și în orice tratat de psihologie. Poate, cînd a răsucit racheta în palmă, s-a gîndit să moară frumos, cu o minge care să placă unei Americi condamnate să aibă lider de echipă un țapinar. Dar iată că, atunci cînd ai curaj, eutanasia poate duce la viață! februarie 2006 Nu e iarna de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cumpărase cu o zi în urmă. Iarăși să citesc! Nu aveam nici un chef. Afară era cald și mă gândeam să ies la joacă. Trebuia însă, mai întâi, s-o înduplec pe bunica.Cum să fac? Mi-am sprijinit capul în palmă și am început să mă gândesc, să găsesc o soluție. Dintr-o dată m-am trezit în fața parcului.Dar ce să vezi? Poarta era încuiată. Jos, lîngă ea, era o cheie mare și ruginită . Am luat-o , am deschis poarta și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pe lacul neted se bucurau de lumina dimineții nuferi albi și galbeni. Se grăbeau să le admire frumusețea fluturi și albine, bondari catifelați și libelule cu aripi străvezii. Am uitat de pescuit. M-am așezat cu fața în sus, cu palmele sub cap . Pe iarba moale , sub cerul albastru , învăluit în miresme de flori și de pământ jilav, alintat de clipocitul apei și de foșnetul frunzelor, am adormit. - Trage undița, băiete! Se pare că ai noroc.Ai prins cu siguranță un
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cruzimii ce sfâșie glacial. Aceste ecouri, având drept substanță lipsa autenticei credințe și a iubirii de semeni, izbesc aura ființei cristice torturate precum săgețile de fulger o sferă impenetrabilă. Globul ce-l înconjuară pe Hristos pe drumul crucii asemeni unei palme a Divinității îi dăruiește acestuia o sacerdotală liniște ce-i inundă chipul prevestindu-i evocarea în icoanele evului creștin ulterior. Îmbrățișându-și crucea ca o prelungire cosmică a propriei agonii, Hristos pare a asculta șoaptele iscate prin lemnul ce-l
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
origine grecească, în care se întîlnesc părți de tot hazul, ca scena cu slujnica țigancă: "- Neneecoo! nenecoo! fa nenecoo! - Țe-ai, psihimu! - Iote, Stanca nu va să vază de mine, ioite căzui alergând pân curte după Truică, ca să-i dau o palmă. - Faa! țoroica țe esti! De țe nu vezi di coconița, hai! Cum o sa-țu dau țințizeți la c... acus acus..." GRIGORE ALECSANDRESCU Într-o bună parte a ei, poezia lui Gr. Alecsandrescu (1810-1885) este un ecou lamartinian. "Meditația", "reveria", "armonia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a concentrat în câteva formule fără greș, constituind un comic aproape pur. Un procedeu este vârârea limbajului fără retenție al indignatului în uniforma rigidă a telegramei sau notei oficiale: "Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav de dumnezeu mami și palme cafinè central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetaț urgent faptu." O metodă adiacentă este stenografierea dialogului de judecătorie (metoda Courteline după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de țărani văzuți în masă. Scriitorul redevine genial. Cam tot volumul întîi, luat în sine, este fără interes. Prin el se pregătește însă încet mișcarea grozavă ce se apropie. Frazele, considerate izolat, sunt incolore ca apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării. Teroarea surdă, colbul de răzmeriță, întunecarea apocaliptică sunt pregătite în timpuri lungi și măsurate, cu un efect epic considerabil. Epopeea debutează încet ca un cer înnorat, devine bubuitoare spre mijloc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un melc cu trupul cenușiu de gelatină Și-a dus o vară-ntreagă prin grădină Viața lui obscură și timidă. Și împotriva cerului ostil Avea căsuța asta translucidă, - Atâta de subțire și de fină C-ar fi strivit-o-n palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. Dascălul de la școală întreabă pe copilul Ramses dacă nu se trage din Ramses al doilea și, văzîndu-l cu gura plină de acadele, îl pune să le scuipe în palma sa. Apoi, când sună clopotul, bătrânul ronțăie acadelele scuipate de băiat. Un bărbier ia apă în gură și pulverizează astfel pe clienți. O femeie latră în patru labe (aluzie la animalitatea amorului). Desenele ce ilustrează volumele sunt un corespondent al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îi cere să se opintească, apoi să se scoale și să dea cu piciorul în vatră, în sfârșit, Hantadura îi poruncește să joace o sârbă. Ioana, goală, despletită, umflată, joacă văietîndu-se în vreme ce babele chincite jos cântă sârba și bat din palme. În cele din urmă Alecu trage cu pușca, având grijă să privească pe geam "încotro sunt întinse picioarele Ioanei și să tragă cu pușca în dreptul lor", spunând și câteva cuvinte magice: "- Cum țâșnește glontele din peșcă așa să țâșnească copilul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]