19,573 matches
-
speciei, dar, asigură de asemenea, diseminare lor pe scară largă. Atunci când condițiile redevin favorabile, ouăle durabile eclozează și dau naștere la femele tinere care, după câteva năpârliri, se reproduc prin partenogeneză. Generațiile partenogenetice se succed destul de rapid, deoarece timpul de reproducere (= timpul între depunerea unui ou și momentul când individul născut din acest ou depune ouă la rândul său) variază între câteva zile până la câteva săptămâni. În cazul în care condițiile rămân favorabile, populațiile cresc foarte repede și pot atinge până la
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
pe verticală, noaptea ieșind la suprafață, iar ziua coboară în păturile profunde. Se hrănesc cu particule în suspensie (detritus organic fin, bacterii, alge unicelulare). Dată fiind abundența hranei, sub formă de particule mici în bălți, ritmul de dezvoltare și de reproducere al cladocerelor, care dau mai multe generații partenogenetice pe an, este foarte rapid, din care cauză, aceste animale se găsesc în bălți în mari cantități. În apele piscicole cladocerele prezintă mare importanță, întrucât constituie hrana de bază a multor pești
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
dezvoltată, care se prelungește până la baza înotătoarei caudale, fără a se întinde pe aceasta. Colorația: au culori foarte variabile: roz, roșu, gri, mai mult sau mai puțin închise, cu reflexe argintii; pete, dungi sau benzi transversale sau longitudinale întunecate. În timpul reproducerii, apar frecvent pete galbene pe cap. Familia cuprinde 36 genuri și 133 de specii marine (foarte rar salmastre și de apă dulce) larg răspândiți în oceanul Atlantic, Indian și Pacific. În Marea Neagră pătrund din Oceanul Atlantic și din Marea Mediterană câteva specii
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
juvenili și speciile mai mici, sunt mâncate de pești mai mari și pot cădea pradă delfinilor sau altor odontocete mici (cetacee cu dinți). Icrele și alevinii sunt pelagice. La unele specii de carangide au fost observate aglomerări în perioada de reproducere, iar această trăsătură este probabil valabilă pentru întreaga familie. Carangidele sunt pești marini cu o mare importanță economică, fiind una dintre cele mai importante familii de pești comerciali. Majoritatea sunt pești comestibili de bună calitate și sunt pescuiți comercial și
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
serii de litografii, fiecare serie fiind bazată pe o singură imagine, fără ca o lucrare să coincidă total cu o alta din aceeași serie. Iacobescu a preferat, pentru forma expozițională (tablou), înrămarea litografiilor prin procedeul passepartout, așa cum se poate vedea în reproducerea „Fereastra” - Studiu (secțiunea „Litografii color”). A predat în învățământul mediu, ca profesor de desen. Absolvă Facultatea de Arte Plastice din București (având profesori pe Ion Cârdei, Ion Musceleanu și Neculai Hilohi) și Institutul Pedagogic din București, în 1965. Debutează la
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
în luna iunie. Depunerea icrelor are loc de obicei în primele ore ale dimineții și este foarte zgomotoasă, peștii sărind afară din apă. În România devine matur sexual la vârsta de 8-9 ani și se reproduce numai în stațiile de reproducere artificială. Se practica tot mai frecvent reproducerea naturală dirijată după o prealabilă stimulare cu extracte hormonale (agenți estrogeni). Icrele sunt pelagice și au diametrul de 0,7-1,0 mm și o culoarea cenușiu-verzui. După hidratare, diametrul icrelor devine 3,5-4
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
de obicei în primele ore ale dimineții și este foarte zgomotoasă, peștii sărind afară din apă. În România devine matur sexual la vârsta de 8-9 ani și se reproduce numai în stațiile de reproducere artificială. Se practica tot mai frecvent reproducerea naturală dirijată după o prealabilă stimulare cu extracte hormonale (agenți estrogeni). Icrele sunt pelagice și au diametrul de 0,7-1,0 mm și o culoarea cenușiu-verzui. După hidratare, diametrul icrelor devine 3,5-4,5 mm. O femelă depune în medie
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
dorsală este așezată înaintea înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală mult în urma înotătoarei dorsale. Există o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului este cenușiu-brun pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Lostrița depune icrele pe funduri pietroase, în martie-aprilie. Se practică și reproducerea artificială. "Hucho", latinizarea numelui german "Huch", dat lostriței. , puică (pe Cerna), lostoză, lostocă, lostiță, lostruță, lostucă. Este cel mai mare salmonid al apelor noastre: ajunge până la 1,2-1,5 m lungime și 10-20 kg greutate (greutatea maximă înregistrată 52 kg
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
cum ar fi cormoranul mare, stârcii, acvila și vulturul pescar. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 3-4 ani, când exemplarele cântăresc aproximativ un kilogram, în timp ce femelele ating maturitatea sexuală la 4-5 ani, atunci când ajung la 2-3 kg în greutate. Reproducerea are loc primăvara, la sfârșitul lunii martie sau în aprilie, dar se poate prelugi până la jumătatea lui mai. Perioada de depunere a icrelor coincide cu topirea gheții, îndată după scurgerea sloiurilor și a apelor provenite din topirea zăpezii, la temperaturi
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
aprilie, dar se poate prelugi până la jumătatea lui mai. Perioada de depunere a icrelor coincide cu topirea gheții, îndată după scurgerea sloiurilor și a apelor provenite din topirea zăpezii, la temperaturi ale apei între 5 și 10°C. Locurile de reproducere sunt situate în zona lipanului, pe râurile mari sau la gura afluenților acestora, pe fund de pietriș. Reproducătorii se urcă în susul apei pe râurile mari sau pe afluenții râurilor principale, fără ca piedicile de 1,5 m înălțime să le oprească
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
frumusețea și gustul delicios al cărnii au transformat-o într-un "trofeu" al undițarilor. Tot aceste însușiri au dus la statutul de specie pe cale de dispariție. În multe țări, și în ultimii ani și în România s-a recurs la reproducerea artificială a acestei specii valoroase: fecundația artificială și creșterea puietului obținut timp de câteva luni se face în bazine special amenajate, după care indivizii sunt transferați în mediul natural. Se urmărește repopularea râurilor de munte în care a trăit dar
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
reproducători în vederea fecundației artificiale se folosesc diverse plase, îndeosebi sacul și undița. Aria de răspândire originară a lostriței este foarte fragmentată, fiind limitată numai la bazinul Dunării. Supraviețuirea majorității populației este dependentă de introducerea regulată de material provenit din acvacultură. Reproducerea naturală se produce rar, ca urmare a alterării ambientale și a consecințelor fluctuațiilor debitului de apă al râurilor. Populațiile care sunt capabile să se susțină autonom sunt foarte puține, trei au fost identificate în Austria (în Pielach, Melk și Drava
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
al râurilor. Populațiile care sunt capabile să se susțină autonom sunt foarte puține, trei au fost identificate în Austria (în Pielach, Melk și Drava), pe o suprafață totală populată de pește mai mică de 500 km² (bazată pe locurile de reproducere). În trecut pescuitul excesiv, poluarea și construcția de baraje au dus la declinul speciei. Actualmente principala amenințare pentru specie este reprezentată de regularizarea cursurilor apelor, efectuate de numeroase centrale hidroelectrice prezente în bazinul Dunării. Centralele contribuie, de asemenea, la fragmentarea
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Actualmente principala amenințare pentru specie este reprezentată de regularizarea cursurilor apelor, efectuate de numeroase centrale hidroelectrice prezente în bazinul Dunării. Centralele contribuie, de asemenea, la fragmentarea arealului, întrerupând continuitatea râului și împiedicând urcarea în susul apei a lostriței spre locurile de reproducere. Rarefierea lostriței este, de asemenea, legată de scăderea constantă a prăzii obișnuite (scobarul etc) și a diverselor forme de poluare (mai ales în Bosnia și Croația) și a nivelului scăzut a cursurilor de apă în timpul secetei. În România, din cauza factorilor
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Peștii catadromi sau talasotoci (din franceza "catadrome" sau "thalassotoque") sunt pești care petrec cea mai mare parte din ciclul vital în ape dulci, iar pentru reproducere coboară în mare. De exemplu: anghila "(Anguilla anguilla)", care trăiește până la maturitate în râurile și fluviile europene, iar pentru reproducere migrează în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
franceza "catadrome" sau "thalassotoque") sunt pești care petrec cea mai mare parte din ciclul vital în ape dulci, iar pentru reproducere coboară în mare. De exemplu: anghila "(Anguilla anguilla)", care trăiește până la maturitate în râurile și fluviile europene, iar pentru reproducere migrează în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de reproducere este rezultatul unui îndelung proces de evoluție și de adaptare. Spre deosebire de peștii catadromi, peștii anadromi trăiesc în mare, dar
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
coboară în mare. De exemplu: anghila "(Anguilla anguilla)", care trăiește până la maturitate în râurile și fluviile europene, iar pentru reproducere migrează în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de reproducere este rezultatul unui îndelung proces de evoluție și de adaptare. Spre deosebire de peștii catadromi, peștii anadromi trăiesc în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci.
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de reproducere este rezultatul unui îndelung proces de evoluție și de adaptare. Spre deosebire de peștii catadromi, peștii anadromi trăiesc în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci.
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
tabu+ul "mahram", a fost esențial pentru structura socială. Este posibil ca uneori femeile să se fi bucurat uneori de o poziție onorantă și protejată în acest sistem, dar libertatea lor era limitată în proporție directă cu capacitatea lor de reproducere, ca mesagere genetice și purtătoare ale identității de rudenie. Excluderea femeilor din domeniul public în principalele centre islamice, a condus în mod inevitabil și la excluderea lor din viața religioasă. La Cairo, de exemplu, în anul 1820 femeilor le era
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
-se în jurul Romei antice. Rome II este succesorul lui lansat în 2004, care a făcut celebră seria Total War. Practic de la el a început și ascensiunea strategiilor de război pe ture. este construit pe un nou motor grafic, ce permite reproducerea extrem de detaliată a zeci de mii de trupe simultan, Creative Assembly afirmând că acest joc beneficiază de cel mai mare buget de producție din întreaga istorie a seriei Total War. În ciuda tehnologiei avansate pe care o folosește, se pare că
Total War: Rome II () [Corola-website/Science/329157_a_330486]
-
De-a lungul timpului însă, la Muzeul din Bydgoszcz s-au organizat numeroase expoziții, sesiuni științifice și simpozioane ale căror centru de atenție era tocmai opera lui Wyczółkowski. S-au publicat cu aceste ocazii o mulțime de cataloage, broșuri, afișe, reproduceri ale lucrărilor sale precum și medalii comemorative. În anul 1948, un prieten al artistului, pe numele său Kazimierz Szulisławski a donat 110 lucrări în urma cărora s-a organizat într-o aripă specială a muzeului o expoziție care expune circa 700 dintre
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]
-
semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul conține date biografice Nicu Enea și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
retrospectivă, la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul conține date biografice Nicu Enea și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul roșu", nr. 3649, 25 oct 1964, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul roșu", nr. 3649, 25 oct 1964, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu Enea]. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 4-5. Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 3-4. Articolul conține date biografice și
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu Enea]. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 4-5. Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 3-4. Articolul conține date biografice și reproducerile “Peisaj la Mogoșoaia”, “Barajul de la Bicaz”, “Iarnă la Valea Arinilor”, “Mama oarbă”, “Nud” și “Autoportret”. Enea, Nicu. 1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]