19,865 matches
-
operă de artă, sugerând americanilor care trec prin față lor că ceea ce este În magazin sunt cadouri de care să ne bucurăm, mai degrabă decât marfă. Pentru majoritatea americanilor, Europa este un loc de relaxare, unde putem să ne trezim simțurile, să ne reîntinerim spiritele și să ne hrănim sufletele. Nimic nu poate fi mai plăcut decât o plimbare de-a-lungul Rinului În Basel, Într-o seară de vară timpurie, În timp ce privim tineri bărbați și femei, familii Întregi, plutind pe curentul rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schimbările profunde care apar astăzi, când umanitatea experimentează noi modele spațio-temporale pentru secolul ce vine. Introducerea de noi tehnologii schimbă percepția noastră asupra relațiilor spațio-temporale. Uneltele sunt o prelungire a ființei noastre. Ele sunt un mod de a ne amplifica simțurile, astfel Încât să ne putem mări raza de acțiune pentru a expropria spațiul, a comprima timpul și a ne mări securitatea. O armă de foc mărește puterea brațului nostru. Un automobil este o prelungire a picioarelor noastre. Calculatorul ne amplifică memoria
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
biosfera noastră comună trebuie să fie simțită atât la nivel personal, cât și legiferată la nivel colectiv pentru ca o transformare reală să aibă loc. Etica Înflorește numai acolo unde fiecare se simte individual răspunzător. Dacă noi, americanii, am putea redirecționa simțul profund al responsabilității personale, de la țelul mai Îngust al Îmbogățirii materiale individuale la o obligație mai largă de a promova etica globală, am putea fi Încă capabili să remodelăm visul american Într-o forma mai compatibilă cu noul vis european
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a nu participa la activități care pot contribui la răul impersonal, fie În ceea ce privește alegerea propriului automobil, fie În preferințele alimentare sau cumpărarea de acțiuni la bursă. Au devenit cetățeni globali. Dar ce putem spune despre majoritatea americanilor al căror simț al responsabilității personale se extinde rareori dincolo de interesul personal sau cel național? Cum pot ei să facă tranziția către cealaltă tabără și să Înceapă să „gândească global și să acționeze local”? Surprinzător, cea mai mare speranță ar putea fi În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
recunoaștem lui A. Fătu nu numai un loc prioritar, ci și o optică de valoare psihiatrică. În adevăr, nu era nimic utopic în acest proiect, foarte modern, dar totodată realist. Ca și în alte lucrări ale sale, autorul dovedea același simț al progresului, dar și al moderației. Din referatul lui A. Fătu se desprind câteva idei care trebuie subliniate. Cel mai multe se referă la organizarea asistenței de spital. În concepția sa, spitalul de psihiatrie implică mai întâi anumite condiții arhitectonice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima oară din cauza retragerii contracandidatului, dau prilejul doctorului Alexandru Brăescu să scrie pamfletul Ilustrul Dr. G. Pastia, care face dovada unui talent literar viguros, unei logici ireproșabile și unui puternic simț al dreptății, indicat de altfel și de motto-ul lucrării, suum cuique, forma prescurtată a principiului fundamental al dreptului formulat de consulul Roman Ulpianus Domitius, însemnând să dai fiecăruia ce este al său. Dr. G. Pastia este divulgat ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor fizionomiile? Ținea minte ușor numele oamenilor? Ținea minte ușor ariile muzicale? Reținea ușor ceea ce învăța în meșteșugul său? Inteligența Judecata Avea bun simț? Judeca bine persoanele? Avea o judecată dreaptă în afacerile sale de gospodărie? În meșteșugul său lucra cu bună judecată? Era încrezător? Avea spirit viu? Pricepea ușor? Vorbind era de spirit? Înțelegea gluma? Cât timp putea lucra cu mintea fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și știa să ne facă să ne simțim utili. De obicei vorbea puțin și era sintetic în tot ceea ce avea de spus. Îi convenea de minune să solicite părerile mai multor persoane, în legătură cu vreo problemă și apoi, cu intuiția și simțul său special, alegea soluția cea mai convenabilă, atât pentru spital, cât și pentru el însuși. Oricum, știa întotdeauna cum să ne facă să ne simțim bine împreună. Școala generală și liceul le-a urmat la Iași. Se mândrea că este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la Botoșani sub bagheta magistrului. Profesorul era un om calm, liniștit, nu l-am văzut enervându-se niciodată. Vorbea puțin, dar lua decizii clare, precise, care nu dădeau greș niciodată. Profesorul P. Boișteanu era un om pragmatic. Avea un acut simț al realității. Găsea soluții pentru o vastă categorie de probleme și reușea totdeauna pentru că avea o desăvârșită artă de a relaționa, iar abilitățile sale diplomatice, felul său uman și împăciuitor de a cultiva relații de apropiere între oameni, înnobilându-le
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu care s-a hrănit, încercări febrile de regăsire a sensului pierdut al vieții, se destramă pe rînd. Celălalt cuplu al piesei, un cuplu "martor" pentru experimentul moral al ratării și morții aberante a celor doi, exprimă un soi de simț practic minor, cel al mediocrității incapabile să sesizeze o cît de modestă scară a valorilor ce dau sens moral vieții. Prin neașteptate tranziții din real în imaginar, de la un context social care poate genera și alienarea morală la tragismul existențial
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei, contrastînd față de aceasta, prin banalitatea simțului comun. În acest sens poate că unele sublinieri mai apăsate ale poantelor s-ar cuveni încă moderate, fiind vorba de un text și de un spectacol care își datorează valoarea descifrării personajelor și situațiilor în registrele mai pretențioase ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În rolul principal, Const. Popa, sfîșiat evident de dihotomia autor-interpret, conferă personajului un puternic dramatism interior; el parcurge cu bună știință actoricească stările complexe ale personajului, oscilațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Middle? The Role of Qualia in the Interpretation and Acceptability of Middle Expressions in English", English Language and Linguistics, 8, p. 293−321. 140 www.romaniaculturala.ro. Am dat sursa exactă numai pentru exemplele care, din punctul de vedere al simțului lingvistic personal, mi-au părut mai puțin obișnuite. 141 www.stirilocale.ro. 142 În termenii lui Reinhart (1996), forma nonreflexivă este aleasă dacă subiectul este specificat [+c+m], iar cea reflexivă, dacă subiectul este specificat [+c+m]. 143 R. D
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
elenistice, capabilă să fie regândită de creștinism, care ar fi putut să primească unele aspecte utile din aceeași tradiție muzicală greacă. Prin urmare, creștinii au simțit nevoia să regândească teoria muzicală greacă, astfel încât să fie compatibilă și să exprime noul simț religios. Cu toate acestea, muzica inițială a creștinilor nu pare să fi posedat multe elemente în comun cu cea a grecilor, întrucât notația alfabetică a acestora din urmă nu permitea credincioșilor, în mare parte analfabeți, memorizarea adecvată a notelor muzicale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cu caracter muzical, De musica, în care este articulată întreaga sa gândire în jurul celebrei definiții din primele pagini: „Musica est scientia bene modulandi”. Muzica, întâi de toate, este o știință și, ca atare, solicită rațiunea și mai puțin instinctul sau simțurile. Nu este exclus ca muzica să producă și plăcere în cine o ascultă, dar, pentru a deveni o știință, trebuie să se elibereze de toate acele elemente care sunt străine unei absolute raționalități. Satisfacția legată de audiția muzicii constituie o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
forma ei pură, bazată pe cuvânt, fără niciun ornament muzical. Dualismul augustinian va rămâne o constantă în aproape toată gândirea medievală: muzica, știință teoretică, uneori înțeleasă ca un instrument privilegiat de asceză mistică, și muzica, sunet sensibil, ca atracție a simțurilor și mijloc de pierzare. La rădăcina acestei dicotomii, stau două concepții estetice diferite: ideea muzicii ca asceză, care duce cu mintea la estetica pitagoreică a numerelor și muzica, sunet sensibil, obiect de plăcere, care trimite cu gândul la estetica aristotelică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
perfect. Puterea magică a muzicii, virtuțile sale etice și medice, puterea de a reface sănătatea fizică și psihică sunt acceptate pe baza legendelor grecești, dar și pe baza patrimoniului biblic, amintindu-l pe David și Saul. Studiul muzicii, „care înalță simțurile spre sferele cerești și oferă plăcere urechilor noastre prin melodie, este cel mai util și cel mai plăcut”. 2.7 Isidor din Sevilla (560-636 d. Cr.) Tendința de a considera muzica nu numai ca o disciplină matematică-armonică, ci și ca
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
diplomația rusească să respingă argumentele României. „Înțelească mai dinainte cu Austria, care ocupase Bosnia și Herțegovina, Rusia stărui cu orice preț asupra cesiunii Basarabiei, pe care congresul (de la Berlin - n.ns., I. A.), i-o și confirmă, trecând peste orice simț de dreptate și omenie față de frații ei de arme de la Plevna”. A fost extinsă în cele trei județe politica de rusificare, promovată în teritoriul Basarabiei ce devenise, între timp, la 1871, o simplă „gubernie” a Imperiului Rus. La împlinirea a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
poate fi ținut ani îndelungați în închisoare, trimis în Siberia”, cu Rusia care „sugrumă Finlanda și nu îngăduie deschiderea unei singure școli în Polonia”, care neagă existența naționalității române în Basarabia și nu tolerează aici „cea mai nevinovată manifestare a simțului național !”. Mai aproape de momentul unirii Basarabiei, la aflarea veștii proclamării independenței Republicii Moldovenești, ziarul „Mișcarea” saluta această reușită a mișcării naționale, ce nu a putut fi împiedicată de politica țaristă de rusificare și de izolare: „Zadarnică a fost noaptea cea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
perioada 1918-1940, nu poate fi negată, așa cum au încercat și mai încearcă unii autori sovietici sau nostalgici ai regimului comunist, din stânga și din dreapta Nistrului, să înfățișeze lucrurile. Și în epocă, și mai recent, au fost analizate cu multă competență, cu simțul măsurii, rezultatele obținute, raportate la perioada anterioară și la evoluția generală a statului român. Nu este locul să le reluăm aici; ne limităm la câteva precizări, menite să evidențieze sensul acestor tranformări. Participarea organizațiilor din noile provincii la viața politică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unei anumite cauze, s-au făurit, pe de-a întregul, versiuni contradictorii și neadevăruri în jurul acestui proces; iar dincolo de graniță, interese străine de neamul nostru, interese ostile neamului nostru, au creat o serie întreagă de legende, menite să tulbure bunul simț și dreapta judecată a oamenilor de bună-credință. Este timpul ca și Parlamentul și opinia publica să fie coborâte din lumea informațiilor fanteziste și legendelor și să fie puse în fața realității. Este ceasul să se cunoască adevărul. Domnilor deputați, acest adevăr
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noastre, suntem nedreptățiți în această viață, să nu ne descurajăm, ci să avem nădejde tare ca vom primi dreptatea noastră, dacă nu chiar în viața aceasta, ca femeia stăruitoare din parabola judecatorului nedrept (Luca 18, 2-7), desigur, în viața viitoare. Simțul dreptății este atât de înrădăcinat în ființa omului, încât este asemănat cu nevoia trupească de hrană și apă, fără de care omul nu poate trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii. O altă importantă „poartă” a sufletului este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]