21,644 matches
-
lupta împotriva giganților. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susține, neputând uita jignirea adusă de Paris. Este cunoscută disputa dintre Minerva și Neptun cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu această ocazie consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia din doi care-i va dărui bunul cel mai de preț. Neptun i-a dăruit calul, iar Minerva măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câștigat în felul acesta întrecerea și a
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. Ea patrona viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați în areopag și apărătoarea lor în războaie. Neptun - zeul mărilor, fratele lui Jupiter și fiul lui Saturnus și al Rheei, identificat la greci cu Poseidon; are ca simboluri tridentul și calul. Ca și ceilalți frați ai săi, când s-a născut, Neptun a fost înghițit de către tatăl său și
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Atticei ,ca să înalțe zidurile Troiei. Faptul că nu a fost răsplătit pentru munca sa a atras mânia lui Neptun asupra troienilor. Această mânie, și faptul că "Odysseus" i-a ucis un fiu, pe ciclopul "Polyphemus", l-a determinat pe puternicul zeu să-l urmărească pe erou cu răzbunarea sa, nimicindu-i pe rând corăbiile și aruncându-l de pe un țărm pe altul. Cu zeițele sau cu muritoarele de rând Neptun a avut numeroși fii și fiice, majoritatea înfățișați ca niște ființe
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
forță era de temut. Printre aceștia se numărau: "ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton" etc. Vulcan - veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu "Hephaestus" din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat drept zeul focului. Vulcanus era șchiop. Infirmitatea lui se datora fie faptului că fusese aruncat de Jupiter din înaltul cerului, fiindcă în cursul unei dispute dintre părintele zeilor si Iuno el luase apărarea mamei sale, fie faptului că se născuse infirm și
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Hephaestus" din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat drept zeul focului. Vulcanus era șchiop. Infirmitatea lui se datora fie faptului că fusese aruncat de Jupiter din înaltul cerului, fiindcă în cursul unei dispute dintre părintele zeilor si Iuno el luase apărarea mamei sale, fie faptului că se născuse infirm și, rușinată, Iuno îl aruncase în mare, de unde a fost luat și crescut de "Tethys". Timp de nouă ani Vulcanus a trăit într-o grotă din fundul
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
grotă din fundul mării, după care a fost readus în Olimp. Reședința sa de predilecție a rămas însă "muntele Aetna din Sicilia". Acolo, în atelierele fierăriei lui divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul și celelalte metale. Din mâinile dibace ale zeului făurar ies tot felul de obiecte minunate: un tron de aur dăruit Iunonei, armele lui Achilles, lucrate la rugămintea lui Thetis, trăsnetele lui Jupiter, faimosul colier al Harmoniei etc. Vulcanus a fost cel care a ajutat la nașterea Minervei înlesnind
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
și, cu ingeniozitatea-i caracteristică, a întocmit din carapacea ei o "liră". Între timp Apollo a luat urma hoțului și, ajuns la peștera cu pricina, l-a silit pe Mercurius să-i înapoieze vitele. Auzind însă sunetul minunat al lirei, zeul s-a învoit să i le lase în schimbul noului instrument. Mai târziu, tot de la Apollo a primit Mercurius și faimosul "caduceu" (un baston înaripat, cu doi șerpi încolăciți în jurul lui), care a devenit - alături de pălăria cu boruri largi și de
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
în schimbul noului instrument. Mai târziu, tot de la Apollo a primit Mercurius și faimosul "caduceu" (un baston înaripat, cu doi șerpi încolăciți în jurul lui), care a devenit - alături de pălăria cu boruri largi și de sandalele de aur înaripate - unul dintre atributele zeului. Mândru de istețimea fiului său, Jupiter l-a făcut pe Mercur mesagerul zeilor. În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie (luptă mitică a giganților împotriva zeilor), le însoțește pe cele
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
caduceu" (un baston înaripat, cu doi șerpi încolăciți în jurul lui), care a devenit - alături de pălăria cu boruri largi și de sandalele de aur înaripate - unul dintre atributele zeului. Mândru de istețimea fiului său, Jupiter l-a făcut pe Mercur mesagerul zeilor. În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie (luptă mitică a giganților împotriva zeilor), le însoțește pe cele trei zeițe olimpiene pe muntele Ida, conducându-le în fața judecății lui Paris, îl
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
înaripate - unul dintre atributele zeului. Mândru de istețimea fiului său, Jupiter l-a făcut pe Mercur mesagerul zeilor. În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie (luptă mitică a giganților împotriva zeilor), le însoțește pe cele trei zeițe olimpiene pe muntele Ida, conducându-le în fața judecății lui Paris, îl ajută pe Odysseus să învingă vrăjile Circei, mijlocește târgul dintre Hercules și Omphale, la porunca lui Iupiter îl însoțește prin lume pe micul
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
muntele Ida, conducându-le în fața judecății lui Paris, îl ajută pe Odysseus să învingă vrăjile Circei, mijlocește târgul dintre Hercules și Omphale, la porunca lui Iupiter îl însoțește prin lume pe micul Bacchus urmărit de mânia lui Iuno. Mercurius era zeul comerțului și al călătorilor - și, pentru acest atribut, i se ridicau statui la toate răspântiile - dar și al hoților și al borfașilor. El era protectorul păstorilor și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului. În general, era considerat drept patronul
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
ridicau statui la toate răspântiile - dar și al hoților și al borfașilor. El era protectorul păstorilor și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului. În general, era considerat drept patronul muzicii, al oricărei invenții, al meșteșugurilor etc. În mitologia greceasca zeul mesager purta numele de Hermes. La romani mama lui Mercurius era veche divinitate de origine obscură ce simboliza, se pare, Primăvara. Mai târziu a fost identificată cu Maia din mitologia greacă. Ceres - la romani, zeița grâului și a recoltelor. Deși
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
și-n larg. Nimeni nu-i știa de urmă. Într-un târziu, mama a aflat de la Apollo de soarta fiicei ei. Cuprinsă de jale, Ceres părăsește atunci Olimpul și jură să nu-și reia îndatoririle divine și locul în rândul zeilor, decât în ziua când îi va fi înapoiată Persephone. Rătăcind pe pământ, după multe peregrinări, ajunge la "Eleusis" și zăbovește o vreme mai îndelungată la curtea regelui "Celeus" . Între timp, cum pământul nu mai rodește și holdele se usucă, Iupiter
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
iernii în care Ceres ducea dorul fiicei ei. În mitologia greaca Ceres purta numele de Demeter, o veche divinitate cu care a fost asimilată; are ca simbol secera și snopul de grâu. Pluto, sau "Orcus", la romani, în credința populară, zeul morții, identificat mai târziu cu Hades. De la el, sub numele de Orcus, era desemnat Infernul însuși. El este zeul împărăției subpământene, fiul lui Saturnus și al Rheei. Ca și ceilalți frați ai săi, când s-a născut, Orcus a fost
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
cu care a fost asimilată; are ca simbol secera și snopul de grâu. Pluto, sau "Orcus", la romani, în credința populară, zeul morții, identificat mai târziu cu Hades. De la el, sub numele de Orcus, era desemnat Infernul însuși. El este zeul împărăției subpământene, fiul lui Saturnus și al Rheei. Ca și ceilalți frați ai săi, când s-a născut, Orcus a fost înghițit de tatăl său, apoi dat afară. Mai târziu a participat la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor. Orcus
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
rănit cu o săgeată, silindu-l să se refugieze în Olimp. Numele de Orcus era evitat de cei vechi, care se fereau să-l pronunțe, socotindu-l aducător de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogățiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. Bacchus - Liber, zeul strugurilor, al vinului și implicit al veseliei, avea ca și corespondentul în mitologia greacă pe "Dionysos". Diana - veche divinitate italică, identificată mai târziu cu Artemis
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
evitat de cei vechi, care se fereau să-l pronunțe, socotindu-l aducător de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogățiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. Bacchus - Liber, zeul strugurilor, al vinului și implicit al veseliei, avea ca și corespondentul în mitologia greacă pe "Dionysos". Diana - veche divinitate italică, identificată mai târziu cu Artemis din mitologia greacă. Era considerată zeița luminii, al cărei simbol strălucitor era Luna. Diana este
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
ei era cel al dragostei sale pentru "Endymion". Ianus - una dintre cele mai vechi divinități din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor: în timp ce dușmanii se pregăteau să treacă peste zidurile Capitoliului, Ianus a făcut să țâșnească în fața lor un șuvoi fierbinte, care i-a silit
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
făcut să țâșnească în fața lor un șuvoi fierbinte, care i-a silit să se retragă. În amintirea acestui fapt persista la Roma obiceiul de a lăsa în timp de război porțile templului lui Ianus deschise, pentru a-i da posibilitate zeului să vină în ajutorul romanilor. În timp de pace ele se închideau. Ianus era înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi. Apollo - una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei romane. Era fiul lui Iupiter și al
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
urmărească pe Latonia și care ulterior devenise spaima întregului ținut. După aceea Apollo a înființat acolo propriul său oracol, instaurând totodată și "Jocurile Pitice" (jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi, în Grecia antică, în cinstea zeului Apolo). Un alt episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, "Asclepius", inițiat de centaurul "Chiron" în tainele medicinei, nu s-a mai mulțumit să vindece, ci a început să-i învie pe cei morți
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El și-a ispășit pedeapsa păzind turmele lui "Admetus". Apollo a iubit numeroase nimfe și muritoare, printre care pe "Daphne, Cyrene, Marpessa, Cassandra", și uneori chiar tineri ca "Hyacinthus și Cyparisus". Zeul era înfățișat ca un tânăr frumos și înalt, cu o statură zveltă și impunătoare. Atributele lui erau multiple: inițial, Apollo era considerat ca o divinitate temută, răzbunătoare care, justificat sau nu, răspândea molimi sau pedepsea cu săgeți aducătoare de moarte
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
cu o statură zveltă și impunătoare. Atributele lui erau multiple: inițial, Apollo era considerat ca o divinitate temută, răzbunătoare care, justificat sau nu, răspândea molimi sau pedepsea cu săgeți aducătoare de moarte pe oricine îi stătea împotrivă. Era socotit totodată zeu vindecător, priceput în arta lecurii, și tatăl lui Asclepius. Avea darul profeției, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Se spunea că, îndrăgostit fiind de "Cassandra", fiica lui "Priamus", Apollo ar
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Se spunea că, îndrăgostit fiind de "Cassandra", fiica lui "Priamus", Apollo ar fi inițiat-o și pe ea în această taină. Mai târziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei și al artelor frumoase. Era înfățișat, în această calitate, înconjurat de muze, pe muntele "Parnassus". Apollo era zeul invocat în călătorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orașele și noile construcții. Se spunea că împreună cu
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
fiica lui "Priamus", Apollo ar fi inițiat-o și pe ea în această taină. Mai târziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei și al artelor frumoase. Era înfățișat, în această calitate, înconjurat de muze, pe muntele "Parnassus". Apollo era zeul invocat în călătorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orașele și noile construcții. Se spunea că împreună cu "Alcathous" ar fi ajutat la reconstruirea cetății "Megara", care fusese distrusă. În sfârșit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Parnassus". Apollo era zeul invocat în călătorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orașele și noile construcții. Se spunea că împreună cu "Alcathous" ar fi ajutat la reconstruirea cetății "Megara", care fusese distrusă. În sfârșit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici și epitetul de Phoebus) și era identificat adesea cu însuși Soarele. Era serbat în numeroase centre ale lumii grecești: la "Delphi, Delos, Claros, Patara" etc. În cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, și
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]