19,543 matches
-
franceză: Andromaque) este o tragedie în cinci acte și în versuri de Jean Racine, scrisă în 1667 și reprezentată pentru prima oară la castelul Louvre la 17 noiembrie 1667. Conține de versuri alexandrine. Argumentul piesei se rezumă într-o singură frază: Orest o iubește pe Hermiona, care îl iubește pe Pyrus, care o iubește pe Andromaca, aceasta caută să-l protejeze pe fiul său Astyanax râmânând fidelă amintirii soțului său, Hector, ucis în timpul Războiului Troiei. Racine se inspiră din cânturile " Iliadei
Andromaca (Racine) () [Corola-website/Science/335707_a_337036]
-
remarcat intriga bine structurată și povestea interesantă, cu amestecul său neobișnuit de romantism, evlavie spirituală, acțiune și aventură. O recenzie publicată în 1905 în "New York Times" considera că "Ben Hur" este capodopera lui Wallace, menționând în continuare că „ea folosește fraze nesofisticate și neliterare. Oamenii care citesc multe alte opere de valoare rareori citesc "Ben Hur"”. Romane populare despre viața lui Cristos precum "The Prince of the House of David" (1855) al reverendului J. H. Ingraham au precedat romanul lui Wallace
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Poate avea următoarele funcții: a) Înlocuiește o propoziție sau un verb la infinitiv și în acest caz se folosește înaintea verbului "être": b) Tot înaintea lui "être" înlocuiește un inanimat sau un animat, inclusiv un nume de persoana: c) În frază cu propoziție subiectivă constituie subiectul aparent al propoziției principale: d) Urmat de un pronume relativ simplu, formează alt pronume relativ. Funcția acestuia depinde de elementul secund: "Ce qui" și "ce que" funcționează și în calitate de conjuncții care introduc în vorbirea indirectă
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Acest articol prezintă succint sintaxa limbii franceze, punând accentul pe specificitățile structurii propoziției și frazei franceze în raport cu cea din limba română. Într-o unitate lingvistică mai mică decât propoziția, dar mai mare decât un cuvânt, adică într-o sintagma sau grup de cuvinte între care există o relație sintactica, dacă acesta este un grup substantival
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
poate avea de cele mai multe ori nu o singură construcție, ci două, trei sau patru. Pentru propoziția negativă este caracteristic faptul că în limba standard se bazează aproape totdeauna pe cuvântul negativ "ne" și pe cel puțin încă un cuvant negativ. Frază franceză cuprinzând numai propoziții coordonate și corespondență ei românească nu prezintă diferențe esențiale, însă cea cu propoziție/propoziții subordonată/subordonate diferă în mai multe privințe. Una este folosirea modului în care stă predicatul subordonatei, dar și a timpului acesteia, deoarece
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
exemplu "C’est la cravate que je préfère" se poate interpreta în două feluri. Dacă "la cravate" este scos în evidență, avem o propoziție cu sensul „Cravată o prefer” (față de altceva), dar dacă nu este scos în evidență, avem o frază cu sensul „Este cravată pe care o prefer” (față de altă cravată). Unei părți de propoziție nu numai i se poate atribui rolul de tema, ci se poate și scoate în evidență prin acest procedeu. Subiectul exprimat prin substantiv poate fi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
la adresa subiectului de persoana a III-a se fac cu modul subjonctiv, structura unei asemenea propoziții fiind aceeași că a propoziției subordonate cu predicatul la subjonctiv: "Dupont est déjà là ? Qu’îl entre !" „Dupont e deja aici? Să intre!” Specificitățile frazei franceze în comparație cu cea din română se manifestă mai ales in frază cu propoziție subordonată și privesc următoarele aspecte: folosirea modului verbal în propoziția subordonată, folosirea unei propoziții subordonate vs. a unui grup verbal cu verbul la infinitiv, topica propozițiilor, construcțiile
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subjonctiv, structura unei asemenea propoziții fiind aceeași că a propoziției subordonate cu predicatul la subjonctiv: "Dupont est déjà là ? Qu’îl entre !" „Dupont e deja aici? Să intre!” Specificitățile frazei franceze în comparație cu cea din română se manifestă mai ales in frază cu propoziție subordonată și privesc următoarele aspecte: folosirea modului verbal în propoziția subordonată, folosirea unei propoziții subordonate vs. a unui grup verbal cu verbul la infinitiv, topica propozițiilor, construcțiile în vorbirea indirectă și concordanță timpurilor verbale din propozițiile frazei. Modul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
in frază cu propoziție subordonată și privesc următoarele aspecte: folosirea modului verbal în propoziția subordonată, folosirea unei propoziții subordonate vs. a unui grup verbal cu verbul la infinitiv, topica propozițiilor, construcțiile în vorbirea indirectă și concordanță timpurilor verbale din propozițiile frazei. Modul verbal al predicatului subordonatei depinde în general de cum vede subiectul propoziției principale acțiunea, evenimentul, existentă, starea, recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare, transformarea etc., într-un cuvânt procesul subordonat. Acest mod poate fi indicativul, condiționalul sau subjonctivul. Fiecare își
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
condiționalul sau subjonctivul. Fiecare își are corespondentul în limba română (cel al subjonctivului este conjunctivul), dar din punctul de vedere al folosirii lor, modurile nu-și corespund totdeauna în cele două limbi. Alegerea modului este indicată de anumite elemente ale frazei, în funcție de felul subordonatei. Propoziția subiectivă stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
possible" „Nu cred că e posibil”), însă dacă exprimă și nesiguranță, atunci folosește subjonctivul: "Je ne crois pas que ce soit possible" „Nu cred să fie posibil”. Se poate folosi de asemenea subjonctivul dacă cu un verb regent de opinie frază este interogativa: "Croyez-vous que ce soit possible ?" „Credeți că e posibil?”, " Ne croyez-vous pas que ce soit possible ?" „Nu credeți că e posibil?” Locul propoziției completive directe este în general după principala, dar poate fi și înaintea acesteia. În acest
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
să în română: "Și tu es né avânt 1956, tu aș droit aux soins dentaires gratuits" „Dacă te-ai născut înainte de 1956, ai dreptul la îngrijiri dentare gratuite”. Și folosirea indicativului prezent corespunde cu cea din română dacă procesele din frază sunt situate în prezent ("Și le livre n’est pas disponible, vous n’avez qu’à le commander" „Dacă nu e disponibilă cartea, puteti s-o comândați”), dar tot indicativul prezent se folosește în franceză și dacă procesele se situează
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de mod comparativa: "Comme s’ils n’avaient pas encore assez de problèmes, ils ont appris que leur chalet avait été cambriolé" „Ca si cum n-ar avea încă destule probleme, au aflat că cabană lor fusese jefuită”. În unele din aceste fraze, ordinea propozițiilor este fixă. De regulă, în acestea subordonată urmează după principala. Astfel este frază cu subordonată consecutivă introdusă prin "de sorte/façon/manière que" „astfel, încât” (vezi exemplu mai sus) sau cea cu comparativa introdusă prin "que": "Elle est
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
appris que leur chalet avait été cambriolé" „Ca si cum n-ar avea încă destule probleme, au aflat că cabană lor fusese jefuită”. În unele din aceste fraze, ordinea propozițiilor este fixă. De regulă, în acestea subordonată urmează după principala. Astfel este frază cu subordonată consecutivă introdusă prin "de sorte/façon/manière que" „astfel, încât” (vezi exemplu mai sus) sau cea cu comparativa introdusă prin "que": "Elle est plus âgée qu’elle ne le pârâit" „Este mai în vârstă decât pare”. Mai rar
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
că îl iubește, îl va ierta”. În cazul mai multor tipuri de circumstanțiale și conjuncții, locul propozițiilor este interschimbabil, iar aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
interschimbabil, iar aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei nu exprimă totdeauna la fel ca în cea românească simultaneitatea, anterioritatea și posterioritatea procesului față de cel din principala, atunci când predicatul principalei este la un timp trecut, adică concordanță timpurilor este mai puțin liberă în franceză decât în
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
se referă la un subiect determinat (cel al subordonatei), al doilea caz - acela în care aceasta se referă la un subiect nedeterminat (cel al infinitivului): De altfel, construcția cu infinitivul nu este obligatorie aici, deoarece același înțeles îl are o frază cu subordonată având ca subiect pronumele "on" și predicatul la diateza activă, sau cu subordonată având predicatul la diateza pasivă: "Îl faut qu’on fasse leș courses / Îl faut que leș courses soient faites", "Îl serait bon qu’on pose
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
se află două statui de marmoră albă — „Industria" și „Agricultura" — ale sculptorului Frederic Storck, iar mai jos, două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește instalat un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals „Valurile Dunării", capodoperă de renume mondial a compozitorului gălățean Iosif Ivanovici (1845—1902). Palatul Administrativ a fost construit după proiectul arhitectului Ion Mincu în perioada anilor 1904—1905. Inaugurarea a avut loc la 27 aprilie 1906
Palatul Administrativ Galați () [Corola-website/Science/332703_a_334032]
-
fiind elaborate mai multe sisteme de ameliorare a lizibilității textelor. O regulă a scrisului jurnalistic prea puțin aplicată în gazetăria română este aceea care identifică paragraful cu o idee. Ceea ce înseamnă că un alineat este format din una sau două fraze, adesea doar una singură. Nevoia de paragrafe se bazează pe regula lizibilității. Altfel spus, un text bine împărțit în paragrafe, în mod ideal de mărime inegală, este mai ușor perceput de cititor. Elaborarea unui text de presă este condiționată de
Lizibilitate () [Corola-website/Science/332874_a_334203]
-
set obligatoriu de reguli. prima regulă se referă la Lizibilitatea sau „ușurința cu care înțelegem un text”. Atingerea lizibilității depinde de următoarele deziderate jurnalistice: Cheia lizibilității rezidă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile de înțeles dintr-un text. Frazele și propozițiile scurte, pe de-o parte, și cuvintele simple, pe de altă parte, reprezintă expresii ale lizibilității. Lizibilitatea este condiționată de patru elemente: Potrivit legislației europene, toate medicamentele de uz uman trebuie să fie însoțite de prospecte medicale scrise
Lizibilitate () [Corola-website/Science/332874_a_334203]
-
Exemple muzicale includ "Pierrot Lunaire" de Arnold Schoenberg și "Wozzeck" de Alban Berg, două lucrări pe care Șostakovici le admira. Se crede că în această categorie ar intra și admirația sa pentru Charlie Chaplin. O altă influență muzicală, sugerată de fraza introdusă de clarinet care va fi utilizată considerabil pe parcursul simfoniei, este poemul simfonic "Till Eulenspiegel" de Richard Strauss. La sfârșitul celei de-a doua părți Șostakovici dezvăluie cea mai mare surpriză a sa prin schimbarea tonului simfoniei, brusc și fără
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
cuvântului religios [Ha]llelu[iah], așa cum menționează "Dicționarul" "limbii române", tom VII Limba folosită de Cantemir în "Hronic" este un amestec de limbă veche românească în dialect moldovenesc din veacul al XVIII-lea, cu cuvinte grecești și latinești, cu forma frazei retorice, ceea ce apare ca ceva hibrid și neestetic. În "Hronic" se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică a subordonatelor ideii principale, totuși deseori se întâlnesc lungi perioade, dacă nu obscure
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
de limbă veche românească în dialect moldovenesc din veacul al XVIII-lea, cu cuvinte grecești și latinești, cu forma frazei retorice, ceea ce apare ca ceva hibrid și neestetic. În "Hronic" se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică a subordonatelor ideii principale, totuși deseori se întâlnesc lungi perioade, dacă nu obscure, în orice caz prezentând o uriașă eflorescență de cuvinte și idei. Pe ansamblu, stilul lui Cantemir este atât de greoi, încât
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
întâlnesc lungi perioade, dacă nu obscure, în orice caz prezentând o uriașă eflorescență de cuvinte și idei. Pe ansamblu, stilul lui Cantemir este atât de greoi, încât "Hronicul" a fost puțin citit, chiar de specialiști, fiind socotit ca ilizibil. În frazele sale, verbul principal este așezat la sfârșit ca în limba latină, iar adjectivul precedă substantivul său ("vărvăriască sălbăticie, "crivățene noroade"). Autorul "Hronicului" are însă deseori vervă naturală, imagini și comparații spontane. Invectiva polemică are forță și ritm: Vino acum aicea
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]