19,865 matches
-
deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și să-i
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și să-i ajute pe toate căile posibile, ceea ce nu este ușor, căci a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai ales biruința Sa asupra morții, prin care au împăcat lumea cu Dumnezeu, elevii au posibilitatea să și desăvârșească imaginea pe care o au despre Mântuitorul. Sfânta Liturghie îl pregătește pe elev pentru viața în comunitate, în colectivitate, trezindu-i simțul solidarității umane, prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cunoască elevii, să știe momentul și modul în care să folosească aprecierile, să nuanțeze și să diversifice aceste forme pentru a nu crea invidie și suspiciune între ei. 3.3. Dezvoltarea conduitei civilizate la elevi prin orele de dirigenție „Bunul simț e geniul umanității” (Goethe) În cadrul procesului educativ desfășurat în școală, noua arie curriculară Consiliere și orientare are ca scop: formarea personalității elevului și pregătirea lui pentru o integrare ușoară și rapidă în societate. Dezvoltarea cognitivă a elevilor nu este suficientă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
grup. Elevii trebuie să simtă și ei că trăiesc în adevărul cel mai adânc al vieții, care le împărtășește lumină, iubire, înțelegere, să știe pentru ce trăiesc pe acest pământ. În felul acesta se trezește în sufletele lor glasul divinului, simțul adevărului, al frumosului și al binelui. Grupul-clasă are o influență majoră în dezvoltarea personalității moral-religioase a fiecărui membru, prin configurația și intensitatea relațiilor interpersonale, a fenomenelor ce apar pe baza lor: de comunicare, de influențare, de colaborare, de competiție. Rezultatele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
stil deconducere incompetent și abuziv dintr-o întreprindere costă respectiva unitate nu numai prin performanțele economice slabe, dar și prin mulțimea de consecințe negative pe care le are: afectează negativ satisfacția muncii, generează tensiuni interpersonale, surse generale de insatisfacție, distruge simțul participării și al responsabilității. Acestea sunt resurse atât ale întreprinderii (resursele umane), cât și ale altor sisteme (politic, financiar etc.). În acest sens, multe dintre consecințele funcționale laterale negative ale unui element sunt incluse în costurile acestuia: reducerea timpului liber
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consideră că este de dorit și în științele umane o revoluție copernicană. Marea revoluție înfăptuită de Nicolaus Copernic a constat în faptul că „a trebuit să renunțăm la sentimentul unei imobilități în spațiu și să admitem o mișcare pe care simțurile noastre nu o percepeau. În cazul de față, trebuie de asemenea să renunțăm la această libertate de care suntem conștienți și să admitem o dependență pe care nu o simțim”. Sociologia s-a dezvoltat, în cea mai mare parte, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timpuluitc " Semnificația socială a timpului" Fiecare colectivitate se raportează, într-un fel sau altul, la trecutul, prezentul și viitorul său. Conștiința temporalității poate fi considerată o componentă structurală fundamentală a înseși existenței umane. Pompiliu Caraion nota pe bună dreptate că „simțul istoric” a apărut inițial în forma a ceea ce s-ar putea numi „instinctul istoriei” care de-abia ulterior a devenit „conștiință istorică” (Caraion, 1966). Chiar și cele mai primitive forme ale simțului istoric aveau o dublă deschidere spre trecut și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umane. Pompiliu Caraion nota pe bună dreptate că „simțul istoric” a apărut inițial în forma a ceea ce s-ar putea numi „instinctul istoriei” care de-abia ulterior a devenit „conștiință istorică” (Caraion, 1966). Chiar și cele mai primitive forme ale simțului istoric aveau o dublă deschidere spre trecut și viitor: solidaritatea cu generațiile anterioare, ca reflex instinctiv al mecanismelor proprii societății umane de preluare și conservare a achizițiilor culturale ale trecutului, și responsabilitatea pentru generațiile viitoare, ca mecanism absolut necesar conservării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evenimente. Este deci de înțeles de ce structurile statice tind să producă o mentalitate anistorică. Efectiv, istoria lor nu este interesantă. Făcând această afirmație am sentimentul că este necesară o precizare. Pentru omul modelat de societatea modernă, foarte dinamică, cu un simț ascuțit al istoriei, mentalitatea anistorică tinde să aibă o conotație negativă, fiind asociată cu ceva primitiv, neevoluat. Este necesar însă să ne detașăm de o asemenea prejudecată. În sine, o astfel de mentalitate nu este nici bună, nici rea, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El se decentrează din punct de vedere individual, dar și social și cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc. Putem spune deci că metoda comprehensivă este în fapt o variantă mai primitivă, la nivelul simțului comun, a explicării de tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul parcurs de o furnică în căutarea hranei. Ceea ce ne uimește
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
siluetelor de femei. B. pare atras de mitul livresc al „misterului feminin”, dar nu până într-atât încât să nu sugereze că acesta poate fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale, e mai pertinent în notația reacțiilor imprevizibile, care scot la iveală sedimentele ascunse ale eului. SCRIERI: Ave Maria, București, 1947; Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), București, 1947; Pârjolul (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
În formare și dezvoltare, care sunt În măsură să absoarbă impactul schimbării, se definesc prin existența rețelelor comunitare ce fac posibil ca o comunitate să se adapteze și să răspundă la schimbările externe și interne. Aceste relații contribuie la crearea simțului civic al identității, apartenenței și securității sociale. Ele contribuie consistent la existența sentimentului de Încredere ce definește o comunitate dinamică. O relație activă este o relație ce presupune interacțiuni repetate și semnificative Între două sau mai multe persoane ori instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să tulbure statu-quo-ul ei și 2. un membru al comunității „ăriscă prea multe relații când nu e de acord În publică” (Flora et al., 1992). În timp ce o astfel de situație guvernată de norma aversiunii față de conflict poate asigura un puternic simț al comunității la nivel familiar de felul toată lumea cunoaște pe toată lumea și toată lumea are grijă de toată lumea, nu se poate Însă produce dezvoltarea relațiilor active și să aibă loc discuții importante, posibil divizate, despre problemele comunității. Membrii unor asemenea comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astfel sunt premisele lui. Geometria lui Euclid este nu numai cea mai Îndemânatică, cum o crede d1 Poincarré, ci singura adevărată, căci ea se Întemeiază pe realitate, și nu este decât o singură realitate, aceea pe care o percepem prin simțurile noastre. Nu poate fi Încă, alăturea cu dânsa, o realitate „inteligibilă” și, chiar dacă voim să Închipuim alte soiuri de realități prin imaginație, aceste realități imaginare nu pot niciodată s-o dărâme pe aceea pe care o vedem, o auzim și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În comunism, Iași, Editura Polirom, 2004 (367 p.) Reperarea unei identități, prezente sau imediate, constituie semnul unei normalități individuale sau sociale. Ea ține de o nevoie reflexivă, constitutivă omului, ce se concretizează la mai multe niveluri de asumare teoretică (prin simț comun, simplă opinie, reflecții, conceptualizări, teoretizări, metateoretizări etc.). Este bine să știm cine am fost, ce suntem la un moment dat ca să știm ce putem deveni. Normalitatea reflexivă poate scruta și anormalitatea existențială (mai ales aceasta!) pentru a scăpa de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
V, în PSB, vol. 17, p. 75) „Când Moise spune că s-au făcut întru început, n-o spune ca și cum ar da mărturie că timpul este mai vechi decât toate cele făcute, ci spune că cele văzute și percepute de simțurile noastre au luat început în urma celor nevăzute și spirituale”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 76) „Că nimic nu se sfințește decât prin prezența Duhului. Aducerea îngerilor la existență a făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de tip formal, individual, oricît ar fi ele de meritorii ori de înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe, la condiția înaintării, care folosește limitele drept praguri dincolo de care e de trecut. Condusă de un acut simț al infinitului, ființa utilizează atunci fiecare prag pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se pregătește, în această lume, prin dominația calmă a spiritului asupra trupului de carne ; se împlinește cînd ființa umană atinge principiul ceresc al trupului său. La cel din urmă se referea Origen cînd pretindea că laxitatea față de corpul pieritor tocește simțurile spirituale, minează vivacitatea celuilalt trup, îl amorțește. în pustia egipteană, Antonie și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul pieritor, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că VB-ul este un partid pe deplin populist care se referă în mod insistent la poporul flamand ca la o entitate, în același timp omogenă și caracterizată de atribute morale pozitive 1. Flamanzi sunt priviți drept oameni cu bun simț, onești, muncitori, atribute care nu se regăsesc și la valoni. Potrivit lui Jagers (2006: 216): "Proverbialul popor al VB reprezintă un grup omogen, aflat în armonie perfectă, ale cărui opinii și interese sunt, în mod sistematic, așezate în opoziție cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se poate de clar faptul că acești votanți se simțeau nereprezentați sau slab reprezentați (Archer & Ellis, 1994; Clarke et al., 2000). Însă, potrivit principalului consilier politic al partidului, din prima jumătate a anilor '90, atunci când Manning se referea la "bunul simț al oamenilor simpli" acest lucru trebuie înțeles "ca un mecanism de control al agendei" partidului de către liderul său (Flanagan, 1995: 27). În privința efectelor pozitive ale populismului postulate în introducerea acestui volum, mobilizarea și integrarea creștinilor conservatori într-un partid important
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]