20,995 matches
-
traseze frontierele europene postbelice, după semanrea Tratatului de la Versailles, au făcut acest lucru într-un mod considerat la Varșovia defavolrabil polonezilor. Germania urma să păstreze o bună parte a cuceririlor sale în est. Frontiera apuseană a Poloniei rupea țara de bazinul carbonifer și de regiunea industrială din Silezia, ceea ce a dus la izbucnirea insurecțiilor din Silezia din 1919-1921. Linia Curzon, trasată în răsăritul Poloniei, lăsa milioane de polonezi trăitori la est de Bugul de Vest în teritoriile pe care le stăpânea
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
este o teorie modernă a științelor geologice privind procesele tectonice din litosferă (scoarța Pământului), constituind parte a teoriei dinamicii endogene terestre. Teoria dinamicii endogene a Pământului studiază și explică dinamica scoarței terestre: cauza cutremurelelor, geneza vulcanilor, formarea continentelor și a bazinelor oceanice, și deriva continentelor determinate de forțele interne terestre. Există 6 plăci tectonice majore.
Tectonica plăcilor () [Corola-website/Science/305092_a_306421]
-
Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
dus la nimicirea în masă a lumii animale. Vînatul nu este atît de intensiv în Colibași, poate din cauza numărului foarte mic a animalelor și păsărilor. Totuși în cantități mici se vînează iepurele-de-cîmp, mistrețul. În cantități mai mari se vînează în bazinul rîului Prut, în special păsările acvatice: rațe, gîște sălbatice. Este pe larg răspîndit pescuitul, care în perioada de înmulțire a peștelui, autoritățile locale se confruntă cu adevărate probleme în ceia ce privește braconajul. Nerespectarea regulilor au ca rezultat aplicarea unor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ani localnicilor le este interzis pășunatul aici, astfel plopii care au fost plantați și plantele tipic de stepă sînt aproape ca odinioară. Problemele legate de braconaj sînt foarte mult simțite în ceia ce privește pescuitul și vînatul păsărilor acvatice din bazinul rîului Prut. Se vînează îndeosebi rața sălbatică, gîsca sălbatică. În acest sens deja de cîțiva ani buni în perioada de înmulțire a peștilor autoritățile interzic cu strictețe pescuitul, dînd amenzi foarte mari. În scopul organizării pescuitului industrial în anul 2003
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
și acăderea unui număr mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și ale solului. Fauna este adaptată aceste zone vietuesc: Petrunea este plasată pe Câmpia Prutului
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date in arendă la persoane fizice, care cresc specii de pește ca: carp obișnuit, carp oglindă, caras argintiu, caras auriu, amurul alb
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
de teren, care au fost mai târziu acoperite cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și menajere deversate în mod arbitrar de către locuitori. În bazinele acvatice se scurg murdăriile de la gunoiștile neautorizate amplasate pe maluri sau în apropiere. Gestionarea deșeurilor, ca și în majoritatea localităților din republică, este o problemă existentă și la Carahasani, în afara de gunoiștile autorizate pe teritoriul comunei apar haotic gunoiși neautorizate
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
și a altor mici meșteșugari. S-au găsit aici și urme a unor gropi de topire a fierului. În cronicile vremii aceste triburi sînt numite Ulici. Nedorind să se supună cnejilor din Kiev, Ulicii și-au părăsit baștina mutîndu-se în bazinele rîurilor Bug și Nistru. Cei care s-au mutat pe malul drept al Nistrului, au luat cu forța un sat al băștinașilor, instalîndu-se cu traiul pe vatra acestuia. Negăsind limbă comună cu băștinașii, ulicii au făcut această cetățuie de refugiu
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
a crescut cu 10,3% ceea ce a permis acestei țări să devanseze Japonia ocupând poziția de a doua economie mondială. Baza energetică a Chinei o constitue cărbunii, cărora le revin 3/4 din balnța energetică a țării. Cele mai importante bazine sunt: Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan. Centralele termoelectrice produc 4/5 din energia electrică totală și sunt amplasate în apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor aglomerații urbane. Cea mai mare centrală hidroelectrică din China este Barajul celor Trei Defileuri de pe
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
energetică a Chinei o constitue cărbunii, cărora le revin 3/4 din balnța energetică a țării. Cele mai importante bazine sunt: Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan. Centralele termoelectrice produc 4/5 din energia electrică totală și sunt amplasate în apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor aglomerații urbane. Cea mai mare centrală hidroelectrică din China este Barajul celor Trei Defileuri de pe rîul Yangtze. În anul 2009, China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, depășind Statele Unite, cu un consum
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
o lungime de 20 km. Râul Nicolina izvorăște din Codrii Iașilor, lângă dealul Rotunda, de la o altitudine de peste 350 metri, sub platourile structurale împădurite aflate în sudul comunei Bârnova. El are o lungime de 20 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 117 km². Debitul mediu multianual este de 0,477 m³/s, acesta fiind determinat la stația hidrometrică Nicolina aflată în zona cartierului Nicolina II din municipiul Iași. Odată cu ieșirea din comuna Bârnova, are loc o schimbare a traseului
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
vedere antropic, mineralizarea medie multianuală a apei râului Nicolina la Iași, ca sumă a ionilor principali, a fost de 931 mg/l. Începând din anul 2009, râul Nicolina a fost inclus în programul național de monitorizare a calității apelor din bazinul hidrografic al râului Prut. Secțiunea de recoltare a probelor necesare efectuării analizelor fizico-chimice a fost stabilită la circa 50 metri în amonte de confluența cu râul Bahlui, frecvența de recoltare a probelor fiind trimestrială. Ca principale surse de poluare a
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopișului, casele răspândite pe culmi și gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului(unde izvorăște râul Barcău) și împrejurimile ce fac omul să uite noțiunea timpului, toate culminând cu rezervația peisagistică "Tusa - Barcău" dau un aer aparte zonei. Este o zonă recomandată iubitorilor de natură
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
Gârliștei (9 km.), Cheile Buhuiului (8 km.) și altele. Un rol foarte important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafață și de adâncime. Râurile care străbat Munții Aninei aparțin bazinelor Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița, la est de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
căruia s-a clădit mult în stil baroc, a fost un colecționar al operelor de artă, Dresda devenind în timpul său o metropolă culturală.În timpul domniei sale nobilii de la curtea sa se amestecă în războiul nordic (1700- 1721) război pentru hegemonie în bazinul Mării Baltice dintre Polonia, Rusia, Prusia și Danemarca cu Norvegia, război cu ghinion pentru Polonia și Saxonia.Neputința sa de a realiza reformele necesare în statul Polono-Lituan au permis Imperiului Rus să-și extindă sfera de influență, politica lui fiind probabil
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
Drept este denumit sectorul românesc al Mării Câmpii Ungare (parte a Bazinului Panonic). Se întinde pe o lungime de pește 375 km și este delimitata de: granița de stat cu Șerbia și Ungaria (în vest), Dealurile de Vest și Carpații Occidentali (în est), râul Tur (în nord) și granița cu Șerbia (în
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]