20,102 matches
-
ce conțin carbon. În 1923 chimiștii germani Alwin Mittasch și Mathias Pier, ce erau angajati ai BASF, au pus bazele unei tehnologii care transforma gazul de sinteză (un amestec între monoxid de carbon, dioxid de carbon și hidrogen) în metanol. Invenția a fost patentată la 12 ianuarie 1926. Acest proces era realizat în prezența unor catalizatori de oxid de magneziu sau de crom și era realizat în condiții de presiune cuprinsă între 50 și 220 atm și o temperatură mai mare
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
înjumătățirea naturală a radiului degajă energie într-un ritm scăzut timp de mii de ani. Rata degajării de energie este prea mică pentru a avea utilitate practică, dar cantitatea totală degajată este uriașă. Romanul lui Wells se învârte în jurul unei invenții care accelerează procesul înjumătățirii radiului, producând bombe care explodează folosind explozibili obișnuiți - dar care „continuă să explodeze” fără oprire. „Nimic n-ar putea fi mai limpede pentru oamenii începutului secolului al douăzecilea”, scria, „decât rapiditatea cu care războiul devine imposibil
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
de forme și culori dar în general prezintă aceeași consistență cauciucată, principalul material folosit este cauciucul sintetic. Radierele mai scumpe pot fi făcute din alte materiale cum ar fi vinilul pe când cele mai simple pot fi făcute din soia. Înainte de invenția radierei din cauciuc, tablete de ceară erau folosite pentru a șterge urmele de mină de creion sau de tuș de pe hârtie. De asemenea se spune că se folosea miez de pâine pentru a șterge urmele de mină; e posibil, dar
Radieră () [Corola-website/Science/313923_a_315252]
-
A numit această substanță "rubber" (în engleză "to rub" = "a freca, a șterge prin frecare"). În 1770, Edward Naime, un inginer englez, fabrică prima radieră din cauciuc crezând că se desfășura un concurs pentru a se găsi cea mai originală invenție. A început să vândă radiere naturale pentru pe atunci scumpul preț de 3 șilingi pe cubul de jumătate de țol. După cum spune Naime, el a luat neintenționat o bucată de cauciuc în loc de miezul de pâine pe care îl folosea de
Radieră () [Corola-website/Science/313923_a_315252]
-
1998-2005), președinte al IUFA (2002-2004), fiind și consultant al Companiilor de Apă din România în domeniul rețelelor de transport și al stațiilor de pompare, precum și consultant internațional pentru proiecte de infrastructură urbană. Profesorul Anton este autor a 4 brevete de invenții. A publicat 7 cărți, dintre care una a fost premiată de Academia Română cu Premiul Anghel Saligny în 2002 (D.Cioc, A. Anton - "Rețele hidraulice - calcul și optimizare" (Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2001) și a fost editor împreună cu G. Tatu a
Anton Anton () [Corola-website/Science/313972_a_315301]
-
avantajele pe care le ofera: facilitatea și siguranța în exploatare, puteri mai ridicate și respectarea principilor ecologice. Primul motor electric (cu magneți permanenți) a fost realizat în 1834 de fizicianul rus (de origine germană) Boris Semionovici Iakobi (1801 - 1874) . Această invenție a fost aplicată la tracțiunea feroviară de către mecanicul american Thomas Davenport. Acesta a construit în 1835 la Springfield (Massachusetts) un vagon experimental cu motor electric, care poate fi considerat strămoșul tramvaielor electrice. În Germania abia se inaugurase prima linie feroviară
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
se inaugurase prima linie feroviară cu tracțiune cu abur, când atenția publicului avea sa fie reținută, în 1840, de macheta unui tren electric cu alimentare prin baterii, inventat de Johann Philipp Wagner, mecanic în Fischbach. Wagner a încercat să aplice invenția pentru o locomotivă de dimensiuni normale dar a eșuat deoarece bateriile erau prea slabe. Scoțianul Robert Davidson (1804 - 1894) realizează, în 1837, o locomotivă de 5 tone, cu două osii, ambele motoare, acționate de motoare electrice. Modelul este expus la
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
efectuată în 1864, la Versailles, de către francezii Louis Bellet și Charles de Rouvre. Aceștia au realizat un vehicul poștal cu patru roți, denumit "Locomotive porte-lettre". Alimentarea electromotorului se realiza de la o baterie fixă printr-o a treia șina centrală. Aceasta invenție a făcut trecerea de la vehiculele electrice autonome (cu sursa de curent aflată la bord) la vehiculele electrice propriu-zise. Perfecționarea mașinilor electrice de curent continuu datorată invențiilor și descoperirilor lui Antonio Pacinotti (1841 - 1912), Werner von Siemens (1816 - 1892) și Zenobe
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
electromotorului se realiza de la o baterie fixă printr-o a treia șina centrală. Aceasta invenție a făcut trecerea de la vehiculele electrice autonome (cu sursa de curent aflată la bord) la vehiculele electrice propriu-zise. Perfecționarea mașinilor electrice de curent continuu datorată invențiilor și descoperirilor lui Antonio Pacinotti (1841 - 1912), Werner von Siemens (1816 - 1892) și Zenobe Theophile Gramme (1826 - 1901) au deschis noi perspective evoluției tracțiunii electrice. Au loc diverse încercari de realizare a unor linii electrificate, printre acestea figurând cele efectuate
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
de la Universitatea din Seghedin, Bay se dedică pe lângă activitatea didactică, unor aprofundate cercetări în domeniul descărcărilor de înaltă tensiune în gaze rarefiate, muncă ce avea să se materializeze peste câțiva ani, în plan practic, într-o serie de brevete de invenții.La Seghedin s-a ocupat nu numai de predarea fizicii teoretice și de cercetări în domeniul fizicii atomice, dar a devenit și un apreciat organizator și moderator al unor forumuri de dezbateri asupra problemelor actuale ale fizicii, având ca model
Zoltán Bay () [Corola-website/Science/314878_a_316207]
-
perioadă cele mai bine echipate laboratoare din Ungaria.Trustul Tungsram investea sume importante în dezvoltarea aparatajelor electrice și electronice de vârf și acorda sprijin substanțial cercetărilor fundamentale de fizică și chimie.În anii petrecuți la Tungsram, Bay a brevetat nenumărate invenții printre care cele mai importante sunt brevetele mondiale: În anul 1938, cu sprijinul financiar al Tungsram-ului înființează și organizează catedra de fizică atomică din cadrul Politehnicii budapestane.Laboratoarele catedrei au fost dotate cu aparatură de ultimă oră și au fost lansate
Zoltán Bay () [Corola-website/Science/314878_a_316207]
-
13 ani pentru a fi ucenicul tatălui. După câțiva ani, probabil între 1751 și 1753, a inventat un mecanism de scăpare pentru ceasuri care le permitea să le facă cu mult mai precise și compacte. Una dintre cele mai mari invenții a fost un ceas montat pe un inel, pentru Madame de Pompadour. Invenția a fost recunoscută ulterior de Académie des sciences, după o dispută cu M. Lepaute, ceasornicarul regal, care a încercat să-și asume invenția . În 1758-59, Caron devine
Pierre Beaumarchais () [Corola-website/Science/314924_a_316253]
-
și 1753, a inventat un mecanism de scăpare pentru ceasuri care le permitea să le facă cu mult mai precise și compacte. Una dintre cele mai mari invenții a fost un ceas montat pe un inel, pentru Madame de Pompadour. Invenția a fost recunoscută ulterior de Académie des sciences, după o dispută cu M. Lepaute, ceasornicarul regal, care a încercat să-și asume invenția . În 1758-59, Caron devine profesorul particular de harpă al fiicei Regelui Ludovic al XV-lea. În 1759-60
Pierre Beaumarchais () [Corola-website/Science/314924_a_316253]
-
dintre cele mai mari invenții a fost un ceas montat pe un inel, pentru Madame de Pompadour. Invenția a fost recunoscută ulterior de Académie des sciences, după o dispută cu M. Lepaute, ceasornicarul regal, care a încercat să-și asume invenția . În 1758-59, Caron devine profesorul particular de harpă al fiicei Regelui Ludovic al XV-lea. În 1759-60, Caron îl cunoaște pe Joseph Paris-Duverney, un antreprenor înstărit, mai în vârstă. Cei doi au devenit prieteni foarte apropiați și au colaborat în
Pierre Beaumarchais () [Corola-website/Science/314924_a_316253]
-
corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă - morile "olandeze" etc. Ea demonstrează, între altele, caracterul fundamental agrarian al civilizației tradiționale a poporului român și capacitatea "inginerilor" țărani de a-și apropia și adapta specificul local la cele mai diverse invenții europene și asiatice. Monumentele de arhitectură populară prezintă, la rândul lor, îndeosebi în ceea ce privește construcția caselor, o diversitate a tipurilor regionale (planimetrie, elevație, tehnici de construcție, sisteme decorativ-arhitectonice, instalații de încălzit, organizarea interiorului, mobilier) ce probează funcționalitatea și ergonomicitatea excepțională a
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
la cele mai înalte standarde, noua arenă este cotată ca fiind un stadion din categoria UEFA Elite (precum noul stadion național). În anul 2011 numele noului stadion a devenit marcă înregistată, prin înscrierea sa în registrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci. Au fost propuse două proiecte pentru noul stadion. Primul, un stadion clasic, de forma dreptunghiulară, după model englezesc, a fost proiectat de Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, iar cel de-al doilea, de formă ovală, a fost proiectat de
Cluj Arena () [Corola-website/Science/314969_a_316298]
-
22.937.600 68.812.800 8 22.937.600 45.875.200 9 22.937.600 22.937.600 10 22.937.600 0 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Codul fiscal: (12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenție amortizabile și care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenție, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenție amortizabile și care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenție, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligația să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puțin o perioadă egala cu jumătate din durata lor normala de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% și amortizarea calculată până la data recepției finale. Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenție amortizabile înregistrate și puse în funcțiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenție amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenție amortizabile înregistrate și puse în funcțiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenție amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% și se recuperează pe durata normala de funcționare. În cazul în care duratele normale de funcționare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care exista obligația păstrării în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de amortizare degresivă sau accelerată. ... ----------- Alin. (10) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANȚA nr. 83 din 19 august 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obținute din aceeași zonă. Codul fiscal: (12) La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...] ... b) veniturile realizate din aplicarea unei invenții brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; ... Norme metodologice: 108. Aplicarea unei invenții
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
invenții brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; ... Norme metodologice: 108. Aplicarea unei invenții înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include și utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenții: ... 1. proiect de execuție pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
valabilitate a brevetului, potrivit legii; ... Norme metodologice: 108. Aplicarea unei invenții înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include și utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenții: ... 1. proiect de execuție pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obținut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalații sau a altora asemenea; 2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode; b) executarea și
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalații sau a altora asemenea; 2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode; b) executarea și/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenții; ... c) executarea și/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalației-pilot; ... d) exploatarea obiectului unei invenții prin realizarea pe scara larga a acestuia, și anume: ... 1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalația, compoziția, respectiv produsul obținut în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]