19,622 matches
-
stabile din Germania și din Întregul bloc comunist 4. Prima reacție a Parisului a fost Încercarea de a bloca unificarea germană - Mitterrand a mers până la a vizita RDG În decembrie 1989, prefăcându-se că susține suveranitatea germană. El a refuzat invitația lui Helmut Kohl de a participa la ceremonia ce marca redeschiderea Porții Brandenburg și a Încercat să Îi convingă pe conducătorii sovietici că Franța și Rusia, ca aliați tradiționali, aveau interesul comun de a pune piedici În calea ambițiilor germane
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
maeștri francezi. O parte dintre pictorii care vor expune și la Saloanele rozacruceene organizate de Joséphin Péladan, precum Alexandre Séon, Alphonse Osbert, sunt influențați de pictura lui. Péladan însuși îi purta un respect deosebit, cu toate că pictorul nu a dat curs invitației sale de a expune în cadrul saloanelor rozacruceene. Ca și pentru Moreau, pictura italiană și romanticii Chassériau, ale cărei fresce de la Curtea de Conturi (1848) îl orientează spre pictura monumentală, și Delacroix își pun amprenta asupra formației sale. Alegorismul picturii sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiul literelor franceze, decadentul Joséphin Péladan, fondatorul saloanelor rozacruciene unde expun o bună parte din pictorii simboliști francezi, îl socotea printre figurile exemplare ale artei timpului alături de Puvis de Chavannes și Gustave Moreau, chiar dacă pictorul nu a dat niciodată curs invitației de a se alătura cercului exclusivist al scriitorului. Böcklin exercită o influență consistentă asupra lui Franz von Stück și una mai puțin vizibilă asupra lui Hans Thoma. Cel mai influențat de către Böcklin dintre pictorii români, Kimon Loghi, elevul lui Franz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impresii pe care le primește spiritul artistului pentru a crea o lume nouă și diferită, dirijată de propria sensibilitate. În cazul acestui tablou, starea interioară este amprentată de un sentiment de recluziune, de refuz al realității"73. Amprenta interiorității și invitația la un memento mori combinate cu o delectatio morosa conferă tabloului și o notă decadentă, amplificată și de stranietatea peisajului cu valențe claustrale și litificate într-o rigor mortis care afectează tot ceea ce se află în jur, de la blocurile paralelipipedice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un cadru natural, pictorița se dispensează de reperele istoriste sau moderne și în privința veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia simbolistă a unei feminități arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modalitate de a sublinia identitatea cu poetul Eminescu -, se apleacă pentru a o săruta pe Cătălina. Trupul său eteric rămâne suspendat pe fundalul unei nopți înstelate. În 1910, graficianul ilustrează coperta unui volum de poezii eminesciene, Lumină de lună, la invitația lui Ion Scurtu, cu un moment din poemul "Dorința", desen reluat pe coperta ediției cărții, din 1912. În 1929, artistul revine cu 12 acuarele cu care ilustrează volumul de Poezii 285 de Eminescu, volum apărut sub îngrijirea fratelui său mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona de ambiguitate unde angoasa și dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alt-dată: Delacroix, Manet, Signac, autorul ar face și analiza modernismului actual, cercetându-l sub toate raporturile față de arta clasică de la Phidias până la P. de Chavanes(sic)"409. Cu ocazia Expoziției de la Ateneu, ținută în 1908, expoziție care-i avea printre invitații de seamă pe artiștii de sensibilitate simbolistă, Eugène Carrière și Aman-Jean, Francisc Șirato se pronunță în favoarea lui Kimon Loghi, speculând asupra temperamentului în artă nu l-am putea numi simplu, "talent"? care-i permite pictorului să preia modificând conform structurii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
susțin plafonul însuși ca o dantelă"597. Artista pune accentul mai degrabă pe relevanța ornamentală, decât simbolică a acestor scene prezente în lunete ca și a personajelor care se ivesc în această luxurianță vegetală. Această deplasare de accent face loc invitației la visare pe care o constituie întregul ambient. Între cele trei cazuri oferite mai sus există același liant, o sensibilitate finiseculară, decadentă, care permite recuperarea ficțiunilor ipsatorii în amenajarea estetică a propriilor locuințe consacrate ca temple ale artei sau maisons
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clasic cu care inevitabil tabloul lui Teișanu intră într-un dialog subversiv, subliniind devierea intenționată de la model. Erosul ei este jucat, teatralizat, o mască de domino îi face imprecisă identitatea și ne așază în fața unui mister facil, poza este o invitație deliberată la voyeurism. Nudul de pe perete, tabloul din tablou, mise en abîme intenționat, este văzut din spate; cel din tabloul propriu-zis ni se dezvăluie parțial, intrând în jocul lejer-licențios al măștii. Ceea ce masca ascunde, adevărata identitate a femeii, corpul dezvăluie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de nu mă căiesc de această.... ”, la precepte biblice: „Bate-voi Păstorul și se vor Împrăștia oile”, „să iubești pre aproapele ca Însuși pre tine”. Toate aceste manifestări „deșănțate” scapă Înțelegerii masei de boieri și Îi determină să accepte invitația la ospăț, că Împăcarea cu domnitorul deschidea perspectiva ocupării unor „ranguri ”. Măiestria prozatorului iese În evidență și În momentul când inserează În text un dialog dintre Spancioc și Stroici: „Cum ți se pareâ zice unul din boierii care i-am
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cei doi Îndrăgostiți la moșia lui din Bărăgan, unde se pare că lucrurile se lămuresc. Moșierul se arată a fi un apărător al dragostei dintre cei doi tineri orfani. Reluarea relației Otilia - Pascalopol oferă Însă și surprize neașteptate. Otilia, la invitația lui Pascalopol, pleacă la Paris, fără știrea lui Felix, Înștiințat de Stănică Rațiu că moșierul s-a căsătorit cu fata. Lui Felix nu-i mai rămâne decât să trăiască o banală aventură cu Georgeta, Întreținuta unui general, aflată și ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a deține legături puternice cu ceilalți participanți decât cei ce s-au retras mai devreme. În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru producerea bunului colectiv sporește dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capăt, S. Latuch (2004) propune o altfel de perspectivă prin prisma căreia să fie discutat progresul: de-growth. Ceea ce propune această perspectivă este să ne oprim din a distruge (tradiții, identitate culturală/națională, mediu) în numele dezvoltării, fiind, în același timp, o invitație pentru a vedea diversitatea ca un fel de a fi o și nu ca pe o expresie a neadaptării la ceva ce, într-un context diferit, a reprezentat o condiție de succes. Provocarea unei astfel de abordări constă în detașarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Congresul și Moscova / 318 Capitolul XII. Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik / 321 Politica externă multilaterală a României / 321 Proiectul legii de reformă comercială din 1973 / 324 Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 329 Amendamentul Jackson / 332 Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington / 335 Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352 Capitolul XIII
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au determinat, treptat, Washingtonul, să-și modifice atitudinea. În noiembrie 1955 a sosit în SUA prima delegație a Republicii Populare Române, cei trei reprezentanți, dr. Virgio Gligor, ministrul adjunct al Agriculturii, profesorul Grigore Obrejeanu și Silviu Brucan au sosit la invitația lui Roswell Garst, de la Garst and Thomas Hybrid Corn Company. Garst vizitase Uniunea Sovietică și România și chemase reprezentanți din ambele țări să achiziționeze porumb de la fabrica sa832. Autoritățile au fost încîntate de ceea ce au văzut și, ulterior, guvernul român
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
curs propunerii lui Malița, din august anul trecut. Ordinea de zi era foarte variată, incluzînd proceduri speciale de acordare a licenței pentru România, acorduri financiare, misiuni diplomatice la diferite niveluri, posibilități reciproce de editare a unor publicații și afaceri consulare. Invitația prevedea o singură condiție, aceea ca România să propună o "listă de cumpărături" cu mărfurile pe care dorea să le cumpere, astfel încît Departamentul Comerțului să poată evalua fiecare produs înainte de începerea negocierilor, conform reglementărilor de export 1102. Crawford îi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
singură condiție, aceea ca România să propună o "listă de cumpărături" cu mărfurile pe care dorea să le cumpere, astfel încît Departamentul Comerțului să poată evalua fiecare produs înainte de începerea negocierilor, conform reglementărilor de export 1102. Crawford îi trimise imediat invitația lui Gheorghiu-Dej. Acesta din urmă era încîntat, însă unii membri ai partidului aveau rețineri în ce privește negocierile cu Statele Unite. Îi îngrijora faptul că ordinea de zi a următoarei plenare a partidului avea să-i supere pe sovietici și că Statele Unite nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
istoric. El era conștient că Nixon are o "slăbiciune" pentru România, în urma primirii furtunoase de care avusese parte în 1967, cînd vizitase Bucureștiul 1297. În februarie, Ceaușescu l-a instruit pe ambasadorul Bogdan să-l invite pe Nixon la București. Invitația nu era scrisă. De fapt, de la invadarea Cehoslovaciei, Bogdan implementase în relațiile cu Washingtonul un sistem de comunicare de tip "gîndește cu voce tare". Ambasadorul l-a invitat insistent pe Nixon să viziteze România înainte de a pleca la Moscova. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la invadarea Cehoslovaciei, Bogdan implementase în relațiile cu Washingtonul un sistem de comunicare de tip "gîndește cu voce tare". Ambasadorul l-a invitat insistent pe Nixon să viziteze România înainte de a pleca la Moscova. În următoarele luni și-a reînnoit invitația 1298. Era "insistent, dar nu zgomotos, pentru că", așa cum recunoștea el însuși, "România nu este centrul lumii"1299. Nixon a ignorat invitația României. Mai întîi, și-a concentrat atenția asupra vizitei de lucru de opt zile făcută aliaților europeni ai Americii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a invitat insistent pe Nixon să viziteze România înainte de a pleca la Moscova. În următoarele luni și-a reînnoit invitația 1298. Era "insistent, dar nu zgomotos, pentru că", așa cum recunoștea el însuși, "România nu este centrul lumii"1299. Nixon a ignorat invitația României. Mai întîi, și-a concentrat atenția asupra vizitei de lucru de opt zile făcută aliaților europeni ai Americii, la sfîrșitul lui februarie și apoi, la întoarcere, asupra încercării de a convinge Uniunea Sovietică să-și asume un "rol pacifist
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care o reprezenta Moscova pentru Nixon luă noi proporții pe 27 mai, cînd Kosîghin îi spusese că Kremlinul nu intenționează să ajute Washingtonul să pună capăt Războiului din Vietnam. Nixon hotărî să răspundă Moscovei printr-o "înțepătură" și acceptă invitația pe care i-o făcuse mai demult Ceaușescu de a vizita Bucureștiul 1313. Pe 9 iunie, îi comunică ideea lui Bob Haldeman, șeful său de la Personal 1314. Președintele își amintea cu plăcere de primirea călduroasă de care avusese parte cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se dovedise a fi eficientă cu cîteva luni în urmă, cînd ambasadorul american Walter Stoessel alergase, efectiv, după delegația chineză din Washington, pentru a-i transmite un mesaj. Cu opt zile mai tîrziu, pe 11 decembrie, Stoessel a primit o invitație la Ambasada Chineză din Varșovia și astfel au început convorbirile directe 1368. Deși inițiativa României eșuase, relațiile româno-americane au continuat să progreseze. Lee DuBridge era pe deplin satisfăcut de vizita pe care o făcuse, în septembrie, la București. Academicienii și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la cunoștința Casei Albe că Zhou Enlai aștepta un trimis special din SUA, pentru a discuta despre retragerea forțelor militare americane din Taivan. Pe 11 ianuarie 1971, românii au trimis la Casa Albă un mesaj similar, care includea și o invitație a președintelui în China 1395. În dimineața care a urmat dineului pentru Ceaușescu, secretarul de stat și cel al Comerțului au făcut încă o încercare de promovare a comerțului cu estul Europei. Aceștia au recomandat insistent ca țările comuniste să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această strategie ar fi dat greș, Nixon dorea ca Mills să se gîndească la separarea întregii problematici a acordării Clauzei țărilor fără economie de piață, inclusă în Capitolul V al proiectului, de restul legislației comerciale 1594. Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington Evenimentele petrecute în România în această perioadă nu avuseseră un impact prea mare asupra conducerii de la Washington. Din cînd în cînd, cîte un susținător al Clauzei pentru România mai pomenea de recentele acorduri comerciale între București și Control
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]