19,907 matches
-
din timp îi era ocupată cu cursurile și mai ales cu laboratoarele de la fizico-chimice, la care prezența era obligatorie. La 1 septembrie 1930 este numit suplinitor și începe să predea la Școala Comercială Superioară de Fete și la Școala de Meserii din Târgoviște. În 1931 se înscrie la examenul de capacitate, care îi dădea dreptul de a fi numit titular la o catedră. Își alege ca specialitate secundară matematicile financiare, care îi va fi utilă la titularizările ulterioare. Deși se numără
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
popoare turcice care erau parțial sedentare, ocupându-se și cu agricultura. Numărul cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple: "ács" „dulgher”, "alma" „măr”, "bársony" „catifea”, "bér" „plată”, "bika" „taur”, "boka" „călcâi”, "borz" „bursuc”, "gyász" „doliu”, "kapu" „poartă”, "sárga" „galben”, "torma" „hrean” etc. Împrumuturile turcice au continuat după așezarea în
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
așezare, de la slavii găsiți pe teritoriu și de la cei din vecinătate. Aceste cuvinte oglindesc profundele schimbări din viața materială și spirituală produse în urma sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al religiei creștine, al agriculturii, al creșterii animalelor, al meseriilor, al locuinței, al alimentației, al florei, al faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
încât mișcarea numită de „reînnoire a limbii” de la sfârșitul secolului al XVIII-lea-prima jumătate a secolului al XIX-lea a avut printre alte obiective și eliminarea împrumuturilor germane. Cuvintele de origine germană aparțin unor domenii foarte variate: viața de curte, milităria, meseriile, viața urbană, viața socială, îmbrăcămintea, bucătăria, agricultura, adjective. Exemple: "herceg" „prinț”, "cél" „țintă”, "pék" „brutar”, "polgár" „cetățean, burghez”, "farsang" „carnaval”, "zokni" „șosetă”, "sonka" „șuncă”, "karfiol" „conopidă”, "barna" „brun(ă)”. În limba maghiară comună actuală se găsesc circa 400 de cuvinte
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
următor nu a obținut un rezultat prea convingător, astfel că în 1832 a fost nevoit să se mulțumească cu un simplu post de asistent la gimnaziul din orașul natal. În 1834 Grassmann a început să predea matematica la Școala de meserii ("Gewerbeschule") din Berlin. Un an mai târziu s-a reîntors la Sczeczin pentru a preda matematica, fizica, germana, latina, religia, e drept că la un nivel modest. Peste patru ani însă, Grassmann a trecut acele examene în urma cărora putea preda
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
Saint Bennet Fink", din Londra. Tatăl, "John Newman", a fondat o bancă. Aparținea grupul politic Whig. S-a stabilit cu familia sa la Ham, apoi a plecat la Brighton în 1807, iar în februarie 1808 la Londra. Și-a schimbat meseria după falimentul datorat Războaielor napoleoniene, în 1816. Familia Newman s-a stabilit atunci în casa ei de la țară, în Norwood, unde John Newman a devenit directorul unei braserii, apoi s-au instalat la Alton din nou pentru a locui în
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
se obține o substanță cu calități noi, superioare, ori dacă materiile prime sunt noi, chiar dacă efectele tehnice obținute sunt identice. Aplicabilitatea industrială" este înțeleasă în sensul că obiectul invenției poate fi folosit cel puțin într-un domeniu (industrie, agricultură, servicii, meserii manuale etc.); invenția poate fi reprodusă cu aceleași caracteristiciși efecte, ori de câte ori este necesar. Pentru invenții sub forma de produse, multe legi privind brevetele de invenție recunosc drepturi exclusive pentru: Pentru invenții conținute în procese, protecția este asigurată pentru: "Certificatul de
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
s-a născut la Ramat Gan în anul 1936 ca fiica cea mare a lui Levi Ravikovich, inginer, evreu german (născut la Berlin în 1909) care emigrase în Israel din Harbin, China, și a lui Mihal (1909 Rehovot - 1995), de meserie profesoară. Mama era nepoata rabinului Shmuel Hominer, dintre primii care au întemeiat cartiere în afara zidurilor Orașului Vechi la Ierusalim. După Dalia celor doi soți li s-au mai născut doi băieți gemeni. Trei zile înainte de a împlini 6 ani, Dalia
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
și cel care se oferise să o antreneze pe Roșe. În vârstă de 24 de ani, dovedește un autocontrol remarcabil, expresia facială fiindu-i deseori indescifrabila. Înalt, bine-făcut, precum toți dhampirii, cu părul saten, lung până la umeri. Fiind foarte devotat meseriei sale, a plecat din locul nașterii, îndepărtată Siberie, pentru a devenii gardian. Puternic, nesociabil dar și cu o inimă mare, după cum ar spune Roșe, isi dovedește atuurile protejând Academia dar și pe Roșe de strigoi. Într-una din operațiunile lor
Academia Vampirilor () [Corola-website/Science/321108_a_322437]
-
discriminării în chestiunile civile și politice. Diferențele religioase nu puteau fi folosite împotriva oricărei persoane pentru a o exclude sau pentru ai limita accesul la drepturile politice sau civile, la admiterea la funcțiile sau onorurile publice, sau la exercitarea oricărei meserii sau ocupații, în „orice localitate”. O analiză juridică făcute de Curtea Internațională de Justiție a notat că în cazul Convenției Ligii Națiunilor existau prevederi care recunoșteau comunitățile din Palestina drept națiuni independente. Mandatele au marcat doar o perioadă tranzitorie, cu
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
Elena, erau originari din comuna Posești, Prahova. La vârsta de 7 ani, Spiridon a rămas orfan de tată. După ce a absolvit patru clase primare la Școala Golescu din București, mama sa l-a înscris la „Școala Superioară de Arte și Meserii“, deoarece fostul său director de școală susținea că „avea un talent deosebit la desen“. Cursurile au durat 6 ani, timp în care a avut ca profesori de desen pe sculptorul Ștefan Ionescu-Valbudea și pe Arcangelo Figini. În 1906 a absolvit
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la sași, tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea Școlii inferioare de arte și meserii din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
al cărui nume a rămas necunoscut, dar se știe despre el că era și jutar și ciurdar. "Dulgheritul", numit adesea și „bărdășit”, fiind strâns legat de „măsărit” (tâmplărie), precum și de zidărie, a fost foarte răspândit în sat. Exponenți ai acestei meserii au fost Ioan Gligor Popa (1858) și . "Împletitul din nuiele și răchită" era o îndeletnicire prin care racovicenii confecționau unele părți componente ale carului sau căruțului: „leși”, „funduri”, „șârigle”, coșuri, vârșe. Acest meșteșug era practicat cu precădere de către țiganii din
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
confecționând din cele mai vechi timpuri piese de mobilier țărănesc, uși, ferestre, porți, războaie de țesut, urzoaie, vărtelnițe, scaune, „lăghiți”, dar și căruțe, sănii, scări, etc. O mare răspândire a tâmplăritului s-a produs după ce Școala inferioară de arte și meserii din sat a început să scoată primii tâmplari „școliți” din istoria satului. Confirmare directă a talentului acestora stă monumentala poartă de lemn, care, după anul 1940 a străjuit intrarea pe teritoriul Uzinelor Mârșa și care în prezent are aceeași funcție
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
au fost frații Alexandru, Iosif și Petru Mureșan și Dionisie Fogoroș al cărui supranume era de „Șuștărelu' ”. "Funăritul" a fost strâns legat de industria textilă din gospodăria tradițională. „Funari” locali ca „Teiu' lu' Rîpă” și David Stoica („Floierașu' ”) au deprins meseria la Râmnicu Vâlcea și confecționau funii de diverse întrebuințări, „hurduzane”, căpestre, „salbe”, bice, etc. "Olăritul" atât ca meșteșug cât și ca fenomen de cultură strâns legat de cotidianul locuitorilor, nu a fost atestat ca atare în viața satului. Trebuie menționat
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
construită în anul 1871. Până la începutul secolului al XIX-lea nu au existat evrei la Gura Humorului. Primii evrei s-au stabilit aici în jurul anului 1835 odată cu alte grupuri etnice (cum ar fi germanii emigrați din Boemia). Ei erau de meserie meșteșugari și negustori, lucrând și ca furnizori ai armatei austriece de ocupație. La acea dată, Gura Humorului era o mică localitate cu 200 căsuțe din lemn și cu o populație de aproximativ 700 de locuitori, printre care și 5 familii
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
folosirea limbii române în școli și serviciile publice, în locul limbii germane. Pentru a accede la funcții în administrație era necesară o bună cunoaștere a limbii române. Cu toate acestea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a continuat să prospere. Evreii practicau meserii legate de comerț, în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Cu toate acestea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a continuat să prospere. Evreii practicau meserii legate de comerț, în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și în germană sau în română. În această perioadă
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
prospere. Evreii practicau meserii legate de comerț, în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și în germană sau în română. În această perioadă, cu aprobarea tacită a autorităților românești, au fost aleși viceprimari evrei
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
mărunțișuri. Ghirlandaio a fost cel mai mare din cei șase copii din prima căsătorie a tatălui. O soră de-a să, din cea de-a doua căsătorie a tatălui, a fost soția pictorului Sebastiano Mainardi. Domenico deprinde încă din copilărie meseria de orfevrar, pe care o avea și tatăl său, care inventase un tip de bijuterie sub formă de ghirlanda, de unde și numele "Ghirlandaio". În magazinul-atelier al tatălui, Domenico mai execută și portrete ale trecătorilor, iar de la Alesso Baldovinetti învăța artă
Domenico Ghirlandaio () [Corola-website/Science/320581_a_321910]
-
un bust al învățătorului erou Nicolae Stoleru. La baza soclului se află un medalion-basorelief în care este reprezentată soția sa, învățătoarea Maria Stoleru. În februarie 1997, Școala nr. 1 din satul Baia a primit numele de Școala de Arte și Meserii "Nicolae Stoleru" în amintirea ilustrului întemeietor al învățământului din Baia.
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
la petrecerile organizate în cartierele sau prin satele din apropiere. În 1941 pleacă pe front, participând la luptele de la Odessa. După terminarea războiului, unitatea sa a fost trimisă la Giurgiu, unde se stabilește până la sfârșitul vieții, câștigându-și existența practicând meseria de muzicant. Aici cântă cu diferite formații în numeroase localuri giurgiuvene, iar mai târziu, când se desființează localurile particulare, cântă cu formația proprie la nunți, în București. În 1948, după instaurarea noului regim, este chemat la orchestra populară a Casei
Constantin Eftimiu (lăutar) () [Corola-website/Science/320614_a_321943]
-
tipografi sibieni care, prin activitatea sa, își va pune amprenta asupra întregului secol al XVIII-lea și a primei jumătăți a celui următor, a fost Johann Barth senior (cca 1670-1746). El a început să lucreze din 1693, după ce a învățat meserie pe lângă Stephan Jüngling, un alt tipograf sibian. Johann Barth junior (1702-1782) are meritul de a-și fi dotat tipografia moștenită de la tatăl său cu litere chirilice, chiar dacă personal nu le-a folosit, pare-se, niciodată. Caracteristic pentru Transilvania ultimelor decenii
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
o oferă teatrul de revistă, urmaș al vodevilului, începând din anii 1920 îi imprimă genului ușor alura de „industrie” muzicală. Se produc în mod constant compoziții cu voce care să susțină numerele din spectacole; este perioada în care se impune meseria de textier (deși autori de versuri pentru cântece sentimentale sau umoristice au existat și înainte - de exemplu, celebrul cantautor I.D. Ionescu Union -, astfel de cazuri erau neobișnuite) și tot acum încep să joace un rol determinant la răspândirea muzicii tipăritura
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
precum și grecii din Istanbul și insulele Mării Egee Imbros (Gökçeada) și Tenedos (Bozcaada). Datorită măsurilor discriminatorii luate în Turcia împotriva grecilor, așa cum a fost legea din 1932 care împiedica cetățenii turci de religie ortodoxă să practice o serie de 30 de meserii, de la cea de croitor și tâmplar, până la cele de medic sau jurist , comunitatea elenă din Istanbul a trecut printr-un proces de declin, demonstrat de statisticile demografice. „Taxa pe bogăție” impusă în 1942 cetățenilor de religie ortodoxă din Turcia a
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]