20,853 matches
-
chiar a provocare, așa cum au fost interpretate în ultimul exemplu. După ce am folosit "podul", să nu mai vorbim! Să ne stăpânim dorința de a umple cu perle de înțelepciune golul produs de aparent nesfârșita tăcere care poate urma acestor "poduri". Palmele întinse înseamnă că responsabilitatea de a vorbi în continuare a fost transmisă interlocutorului, așa că lăsați-l să se descurce singur cu replica următoare. După ce i-ați transmis controlul, lăsați-vă ușor pe spate, cu mâna la bărbie, într-o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Să studiem acum exemplul unui comerciant de computere, care folosește "poduri" pentru a obține informații de la un cumpărător potențial care dă răspunsuri scurte la întrebări deschise. CUMPĂRĂTORUL: Cred că computerul Apple este foarte bun. COMERCIANTUL: (Aplecându-se în față cu palmele deschise) Bun? Vreți să spuneți că-ă-ă-ă... ? CUMPĂRĂTORUL: Vreau să spun că prelucrează volumul necesar de informații. (Răspuns scurt) COMERCIANTUL: Așa încâ-â-â-â-ât... ? CUMPĂRĂTORUL: Putem să facem treaba foarte bine la un preț avantajos. COMERCIANTUL: Și toate astea înseamnă-ă-ă-ă-,.. ? CUMPĂRĂTORUL: înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fie "frontal", așa că le întreba direct "Ai vrea să faci dragoste cu mine la noapte?" Filozofia Iui era că legea numerelor mari lucra în cele din urmă în favoarea lui: "O noapte în pat cu o femeie merită o sută de palme de la altele". Folosind acest caz drept model, grupul de cursanți a considerat că o asemenea abordare directă cerea prea multă angajare din partea ascultătorului și i-a sugerat să-și reformuleze întrebarea, cerând o angajare redusă, care să-i sporească șansele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de a căuta soluția cea mai clară, pe care o evaluăm imediat și o validăm. Probabil că suntem mulțumiți că avem un răspuns. O modalitate de a înțelege bariera la care ne referim este de a vă privi mâinile. Dacă palma mâinii stângi reprezintă faza de producere a ideilor, iar dreapta o simbolizează pe cea de evaluare, mâinile nu sunt despărțite ca în viața reală, ci stau strâns împreunate, astfel încât imediat după nașterea sa, o idee este evaluată în viteză și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mâinile nu sunt despărțite ca în viața reală, ci stau strâns împreunate, astfel încât imediat după nașterea sa, o idee este evaluată în viteză și uneori ucisă cu fraze de genul „chestia asta nu funcționează”. Succesul în gândirea creativă este ca palmele să fie separate, dreapta (faza de evaluare) fiind lăsată deocamdată la o parte. Într-o situație de tip creativ, toate ideile sunt acceptabile, indiferent de calitatea lor: bune, rele, utile, inutile, legale, ilegale nu contează, fiindcă nici una nu trebuie respinsă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fiind lăsată deocamdată la o parte. Într-o situație de tip creativ, toate ideile sunt acceptabile, indiferent de calitatea lor: bune, rele, utile, inutile, legale, ilegale nu contează, fiindcă nici una nu trebuie respinsă. Mai târziu, când vom apela și la palma dreaptă, vom vedea că se întâmplă un lucru ciudat. Unele din idei, care inițial ar fi fost respinse fără a sta pe gânduri, sunt privite cu alți ochi și poate cu un comentariu de tipul „Stai puțin, cred că ar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pe scurt, procedura de inducere a stării alpha este următoarea: imediat după trezire, dimineața, individul, întins comod în pat, își poziționează mâinile într-un anume fel: pentru dreptaci mâna stângă (sediul unei chakre de recepție energetică) va fi orientată cu palma în sus, iar mâna dreaptă (sediul unei chakre de emisie energetică) va fi lipită de corp. Pentru stângaci situația se inversează. Individul închide ochii și își destinde toate grupele musculare ale corpului pornind de la cap până la picioare, prin contractări și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de la 10 la 1. Cu aceasta se încheie primul stadiu (a). Urmează al doilea stadiu b, de zece zile, în care intrarea în alpha se face din oricare poziție. Dacă subiectul stă în fotoliu mâinile se țin în poală, cu palmele orientate în sus (pentru dreptaci, palma stângă deasupra, dreapta dedesubt). Urmează relaxarea corpului în aceeași ordine, după care privirea se poziționează la 45o deasupra orizontalei. Când pleoapele devin grele, ochii se închid și se începe numărătoarea de la 50 la 1
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se încheie primul stadiu (a). Urmează al doilea stadiu b, de zece zile, în care intrarea în alpha se face din oricare poziție. Dacă subiectul stă în fotoliu mâinile se țin în poală, cu palmele orientate în sus (pentru dreptaci, palma stângă deasupra, dreapta dedesubt). Urmează relaxarea corpului în aceeași ordine, după care privirea se poziționează la 45o deasupra orizontalei. Când pleoapele devin grele, ochii se închid și se începe numărătoarea de la 50 la 1. În rest se procedează ca la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea lui Buddha: umărul drept descoperit, pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha), excrescența acoperită cu păr între ochi (ūrna) și roata sacră (ćakra) gravată în palmă. Iluminatul este reprezentat în poziția „lotus”, iar gesturile sale (mudră ) inspiră absența fricii, bunăvoința, meditația și dorința de a-și transmite altora învățătura. Arta de la Gandhăra este „de un suprem rafinament și vorbește mai de-a dreptul și mai convingător
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lui Buddha în starea de iluminare. Mâna dreaptă este îndreptată spre pământ, care este luat ca martor al realității Trezirii sale (bhumiparsamudră ); este un gest activ al ființei care a obținut starea de transcendență. Mâna stângă așezată în poală, cu palma îndreptată spre cer (dhyana-mudră ) este un gest pasiv care sugerează compasiunea universală. Această figură este considerată una dintre cele mai valoroase imagini realizate vreodată de geniul uman. Reprezentările lui Buddha apar în diferite mărimi, forme și stiluri, în funcție de regiune. De
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu-i spui? O știam eu cât e de simțitoare! Iaca vezi! (toți o îngrijesc.) Ei! Țiam spus că l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacănă... Ghiță, iute un pahar cu apă. (Ghiță iese în stânga.) Tipătescu: (bătând în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu ce alta? Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiții) Cu altă plastrografie... Ce plastograf! Pristanda: (care a venit cu paharul cu apă) Curat plastograf! (Cortina) ACTUL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe onorabilul cu alta mai boacănă... Ghiță, iute un pahar cu apă. (Ghiță iese în stânga.) Tipătescu: (bătând în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu ce alta? Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiții) Cu altă plastrografie... Ce plastograf! Pristanda: (care a venit cu paharul cu apă) Curat plastograf! (Cortina) ACTUL II (Același salon) SCENA I Trahanache, Farfuridi și Brânzovenescu stau împrejurul unei mese rotunde, studiind listele electorale; fiecare are câte un creion
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!... Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te joc cu puterea? Farfuridi: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt și cuprinzător: (bătând cu pumnul drept în palma stângă, ca un telegrafist pe aparatul lui, sacadat, tot textul-proiect al depeșii) "Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II... Trădare! Trădare! De trei ori trădare!" Brânzovenescu: (scurt) E
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
văzut și, când am ieșit afară după ce-am pus gamelele-acolo, am văzut că-nchide ușa și-mi zice: „Bă, banditule, de ce dormi?”. „Păi”, zic, „n-am dormit”. „Băi, mai mă și minți?” Și-mi arde câteva perechi de palme de mă lipește de perete. Am tăcut, n-am zis nimic... Și mi-a mai dat și un picior În fund, și m-a băgat În celulă. Când am intrat În celulă, ceilalți au auzit toată treaba asta, că m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mult... vreo săptămână și ceva, cât au făcut anchete cu noi... Chestor era Rafila, un om foarte dur... ne băteau În timpul anchetelor. Eu am avut „plăcerea” să fiu bătut de el... Era voinic, cu o statură foarte voinică... avea o palmă cât două de-ale mele. Știu că mi-a dat câteva, de ghem m-a făcut... Cam cât timp a durat ancheta? În total, cam vreo săptămână, cât am stat În beciurile Siguranței... Dup-aia ne-a transferat la penitenciar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Gheorghe Vătășoiu 2. Și zic ăștia: „Așteptați aicea să vină lotul celălalt”. Pe Vătășoiu ăsta l-am văzut că se bagă În față. „Măi”, zic, „ce s-o fi grăbind... că tot acolo ajungem... și riscă să ia și niște palme acuma, că nu e disciplinat”. În sfârșit, am așteptat, o ieșit ăia și, cum s-a deschis ușa și ne-a dat voie să ieșim, ăsta a și fugit și s-a aruncat pe golul de la scară. S-a sinucis
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
intrat În colimatorul gardienilor și a Întregii administrații a penitenciarului... și pentru asta eram scos cât se poate de des la bătaie, absolut fără nici un motiv. Bătaia Însemna ori bătaia cum vroiau ei, ori bătaia ordonată, 25 la talpă, la palmă sau la fund. Dar acele 25 nu erau niciodată 25, pentru că interveneau ei și mai adăugau câte ceva. De exemplu, te puneau să numeri și, dacă nu numărai, spuneau că nu știu câte au dat și că trebuia să o ia de la Început
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
procesul și ne-au vărsat la Jilava. Dar nu tot lotul complet Într-o cameră, că ne-au Împărțit. Ancheta cum s-a desfășurat? Ai luat mai multe interviuri, așa că cred că Îți imaginezi... A fost brutală, ca la Securitate: palme, pumni, șuturi În fund, dat cu capul de pereți. Și depindea bătaia de temperamentul celui care te ancheta. Și cel care v-a anchetat pe dumneavoastră cum a fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care m-a preluat de la Alexandria, avea un nume nemțesc... Uite că nu-mi cade fisa cum l-a chemat... Ăsta a fost un om... nu pot să zic bun, dar un om civilizat. Că mi-a tras el câteva palme, da, dar cum vorbea, arăta că nu era prost, nu era mogâldan. Vorbea frumos, vorbea coerent, vorbea românește bine, cu toate că el nu era român get-beget. Era cred că de undeva din Banat: șvab sau sas. Și tot timpul te examina
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știai că ăsta trebuie să fie securist. Avea o mutră specifică de mârlan bine plătit. Vorbea urât, te Înjura de nimica toată, te pălmuia. Începea, În primul rând, că, după ce spunea bună dimineața, că te găsea acolo, Îți trăgea câteva palme așa, că te cunoaște... Și după aia zicea: „Ca să n-adormi! Și acuma futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, treci la treabă. Să-mi spui mie cutare și cutare. Scrie!” După ce scriam eu ceva și nu știu ce, așa... „Dă Încoace! Ai Început
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mine și Îmi spune așa răstit: „Meritau să și moară, nu numai să le aprindem casele..., și să se ducă acolo de unde-au venit!”. Și fără să-mi dau seama, nu știu cum, am avut o reacție... și i-am tras o palmă. Nu știu de unde mi-a venit, dar efectiv cred că nu l-am mai putut suporta... N-a ripostat, dar au sărit ăilalți imediat, l-au prins și pe el, m-au prins și pe mine, ca să nu facem o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ripostat, dar au sărit ăilalți imediat, l-au prins și pe el, m-au prins și pe mine, ca să nu facem o bătaie, că atunci era pedepsită toată celula, și-așa că n-a ieșit nimic, dar e prima și singura palmă pe care am dat-o În viața mea cuiva, fără să primesc nici una la rândul meu..., În afară de alea de la anchete, care Îs socotite altfel... Și m-a marcat treaba asta... Mă gândeam dup-aia să-mi cer scuze, dar mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-mi cer scuze, dar mi-am zis că nu merită, că-i așa de rău și de Îndușmănit Împotriva românilor..., el fiind român la origine. Mi-am zis: „Nu merită să-mi cer iertare de la el”... Și-am rămas cu palma dată... După a doua detenție, care a fost relația dumneavoastră cu autoritățile? Vă mai chemau la Securitate, vă mai persecutau? După ce am venit din nou acasă am stat câteva zile și primul lucru pe care l-am făcut a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el era deținut, dacă era vorba de aia... Apoi muștruluiau și Îi luau la ochi și la bruscare În baracă: „Nu ți-ai făcut norma!”. Și mai plesnea pe câte unu’. Așa a fost Gherman... Deci erau doar lovituri cu palma, cu pumnul, nu bătea regulat? Nu, nu o bătut! N-o exagerat, cum am auzit că s-o bătut În platou, legat de un stâlp și bătut... Am auzit de ele sau am văzut persoană legată de stâlp, acolo, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]