20,360 matches
-
sociale” (atac la adresa „meditației transcendentale”) scrisă de Titus Popovici. Realizatorul insistă pe aspectele exterioare spectaculos oferite de intrigă (o partidă de pocker pe care o lălăie peste zece minute, insolitul plenarei sectanților, pitorescul tipurilor) neremarcând cea mai interesantă ofertă a scenariului, portretul unui ins cu nostalgia puterii de care a dispus în exces și a abuzat, devenind, după ce a fost „dat la o parte”, un zeu al răzbunării. Preocuparea pentru clișeele verbale ale epocii, rezervate nu numai lui N.M.S., ci și
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
-l distrusese. Mai târziu, ambasadorul Cochran îi dă lui Jack un pașaport pentru ca Anya să poată merge în America. După revenirea în SUA, Jack îi face cadou Amandei un cal. Titlul inițial al proiectului a fost "Shadows on the Sun", scenariul fiind scris de Bey Logan, care colaborase la scenariile mai multor filme cu Jackie Chan. Potrivit scenariului inițial, Seagal era un agent secret care conducea o clinică medicală în Japonia, după cel de-al doilea război mondial. Cu toate acestea
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
Jack un pașaport pentru ca Anya să poată merge în America. După revenirea în SUA, Jack îi face cadou Amandei un cal. Titlul inițial al proiectului a fost "Shadows on the Sun", scenariul fiind scris de Bey Logan, care colaborase la scenariile mai multor filme cu Jackie Chan. Potrivit scenariului inițial, Seagal era un agent secret care conducea o clinică medicală în Japonia, după cel de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, prin septembrie 2005, Logan nu s-a mai implicat
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
în America. După revenirea în SUA, Jack îi face cadou Amandei un cal. Titlul inițial al proiectului a fost "Shadows on the Sun", scenariul fiind scris de Bey Logan, care colaborase la scenariile mai multor filme cu Jackie Chan. Potrivit scenariului inițial, Seagal era un agent secret care conducea o clinică medicală în Japonia, după cel de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, prin septembrie 2005, Logan nu s-a mai implicat, iar titlul a fost schimbat în "Shadows of
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
un agent secret care conducea o clinică medicală în Japonia, după cel de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, prin septembrie 2005, Logan nu s-a mai implicat, iar titlul a fost schimbat în "Shadows of the Past", iar scenariul a fost rescris de Joe Halpin, care colaborase la mai multe filme recente cu Seagal ("Submerged, Into the Sun, Today You Die"), fiind acceptat în forma sa actuală. Acest lucru a produs dezamăgire unor fani, care nu au fost încântați
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
unor fani, care nu au fost încântați să-l vadă pe Seagal jucând într-un film cu o acțiune diferită de cea a filmelor de acțiune anterioare. Filmările au avut loc în totalitate la București (România), în studiourile Castel Film. Scenariul a fost scris de Steven Collins, Steven Seagal și Joe Halpin, iar filmul a fost regizat de Michael Keusch. Echipa de producție a fost formată din următoarele persoane: Steven Seagal și Joe Halpin (producător), Vlad Păunescu (coproducător), Richard Turner și
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
efecte speciale sărăcăcioase, răsturnări de situație previzibile”, adăugând: „Seagal nu se deosebește de niciun alt personaj pe care l-a interpretat vreodată și nu sunt suficiente chestii interesante pentru a ne distrage atenția”. J. Andrew Hosack de la JoBlo a spus: „Scenariul, povestea, acțiunea și interpretarea sunt toate cu mult sub medie”, adăugând: „Îmi depășește capacitatea de înțelegere cum cineva rezonabil ar investi timp și bani în așa ceva”.
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
Wolf” Andreev îl vizitează pe Ray Carver și devin prieteni, urmărind să colaboreze la acțiunile următoare. Carver îi trimite lui Janice Biblia pe care o luase din mâinile tatălui ei, într-un soi de încercare de a obține iertarea acesteia. Scenariul filmului a fost scris de Derek Kolstad, Benjamin Shahrabani, Chad Law și Evan Law, ultimii doi nefiind înscriși pe generic. Autorul subiectului este Benjamin Shahrabani. Filmul a fost regizat de regizorul William Kaufman și produs de Brad Krevoy, Justin Bursch
Ultimul glonț () [Corola-website/Science/328719_a_330048]
-
a fost una elogioasă; poetul George Topîrceanu, unul dintre cronicarii literari ai vremii, îl considera a fi cel mai valoros roman istoric publicat până la acel moment. Romanul a fost ecranizat într-un "film omonim", regizat de Mircea Drăgan după un scenariu scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru. Premiera oficială a filmului a avut loc în aprilie 1965. După instalarea lui Ștefan Tomșa al II-lea ca domn al Moldovei cu ajutorul turcilor, boierii fugari rămași credincioși fostului domnitor Constantin Movilă și
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
traducere de Mîkola Cîșcevîi), rusă ("Plemja Šojmaru", Detskaja literatura, Moscova, 1977; traducere de Mihail Fridman) și bulgară ("Родът на Шоймару", Otecestvo, Sofia, 1982; traducere de Spaska Kanurkova; reeditată în 1989). Succesul romanului "Neamul Șoimăreștilor" a determinat realizarea unei ecranizări cinematografice. Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul publicat de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori. Între
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Mashima. Kodansha a anunțat pe 12 Octombrie 2011 o adaptare anime a Fairy Tail, intitulată 劇場版 FAIRY TAIL 鳳凰の巫女 Gekijōban Fearī Teiru: Hōō no Miko), care a fost emis pe 18 August 2012. A fost regizat de Masaya Fujimori, si scenariul a fost scris de Masashi Sogo. Filmul a fost licențiat în America de Funimation.
Fairy Tail () [Corola-website/Science/328778_a_330107]
-
este un film românesc din 2008, regizat de Marius Th. Barna după un scenariu scris de Eugen Șerbănescu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Daniela Nane, Șerban Ionescu, Dorel Vișan, Mihai Stănescu, Maria Dinulescu și Valentin Teodosiu. Acțiunea filmului se petrece în anii '50 ai secolului al XX-lea, în primii ani ai
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
scrie în pușcărie un roman de dragoste despre evenimentele trăite de el. După căderea regimului comunist, romanul este publicat cu titlul "", iar Milena, acum bătrână, se plimbă zilnic cu un vaporaș pe malul Atlanticului și citește cartea scrisă de Manu. Scenariul și dialogurile filmului au fost scrise de dramaturgul Eugen Șerbănescu, membru al Uniunii Scriitorilor și fost redactor-șef adjunct al ziarului România Liberă. El a scris un roman intitulat "Dincolo de Groenlanda", care a fost publicat de Editura Cartea Românească în
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Ștefănescu considera că romanul se asemăna prin atmosferă cu "Steaua fără nume" a lui Mihail Sebastian și cu "Magicianul" lui John Fowles, „iubirea romantică fiind multiplicată de jocul de oglinzi al referințelor livrești, în manieră postmodernă”. Șerbănescu a realizat un scenariu cinematografic inspirat din acest roman, pe care l-a intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia". Editura Cartea Românească a publicat în anul 2000 un volum intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia", care cuprindea scenariul cinematografic și
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
realizat un scenariu cinematografic inspirat din acest roman, pe care l-a intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia". Editura Cartea Românească a publicat în anul 2000 un volum intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia", care cuprindea scenariul cinematografic și piesa de teatru "Cruciada fermoarelor". Scenariul a fost apreciat de Laurențiu Ulici drept un fel cât se poate de românesc de a răspunde provocărilor - de durată sau de ocazie - ale istoriei. Romanul a fost nominalizat la Premiul Uniunii
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
pe care l-a intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia". Editura Cartea Românească a publicat în anul 2000 un volum intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia", care cuprindea scenariul cinematografic și piesa de teatru "Cruciada fermoarelor". Scenariul a fost apreciat de Laurențiu Ulici drept un fel cât se poate de românesc de a răspunde provocărilor - de durată sau de ocazie - ale istoriei. Romanul a fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000 și premiat de Asociația Scriitorilor
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
a scos în evidență că majoritatea criticilor au trecut de la comentarea filmului la solicitarea demisiei/demiterii falsului scenarist. Criticul Andrei Gorzo a folosit pentru descrierea acestui film termeni ca „gunoi”, film inclus în genul „porno cu comuniști”. El afirmă că scenariul lui Șerbănescu este „plin de impulsuri de pornograf” și de dialoguri semidocte, în timp ce regizorul Marius Th. Barna este considerat a fi „prea nul ca să aibă până și impulsuri de genul ăsta”. Criticul afirmă că scriitorul „se înfierbântă scriind despre gagici
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
recomandă tânărului să fugă de pe insulă. Arheologul Marcel (Vlad Rădescu), care trăia în exil în Peru, se întoarce și el în țară, plin de entuziasm. Incapabil să ajute persoanele la care ținea și neputând părăsi insula, Daniel alege soluția sinuciderii. Scenariul filmului a fost scris de Mircea Veroiu și Bujor Nedelcovici, fiind inspirat din romanul "Al doilea mesager" de Bujor Nedelcovici. Romanul a fost scris în 1982, dar editurile românești au refuzat să-l publice; manuscrisul a fost scos clandestin din
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
iar potențialii sponsori și-au retras sprijinul în ultimul moment. În ajutorul lui Veroiu a venit regizorul Dan Pița, directorul companiei Solaris Film și vechi colaborator. Cei doi regizori au realizat împreună o conferință de presă în vara anului 1993. Scenariul filmului conținea mari deosebiri față de roman; astfel, dacă romanul era „un amalgam de stări”, scenariul extrăgea din el o acțiune cât mai coerentă cu putință. Filmul a fost produs de Solaris-Film, în coproducție cu Star-Film. Filmările au fost realizate în
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
venit regizorul Dan Pița, directorul companiei Solaris Film și vechi colaborator. Cei doi regizori au realizat împreună o conferință de presă în vara anului 1993. Scenariul filmului conținea mari deosebiri față de roman; astfel, dacă romanul era „un amalgam de stări”, scenariul extrăgea din el o acțiune cât mai coerentă cu putință. Filmul a fost produs de Solaris-Film, în coproducție cu Star-Film. Filmările au fost realizate în colaborare cu Studioului de producție film Cinerom R.A. și cu sprijinul Studioului Cinematografic București S.A.
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
este un film românesc din 1987, regizat de Cristina Nichituș-Mihăilescu după scenariul lui Francisc Munteanu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Raluca Penu, Tora Vasilescu, Traian Stănescu, Dionisie Vitcu, Anca Sigartău, Catrinel Dumitrescu. Filmul relatează povestea de viață a unor telefoniste din București, pe care evenimentele din august 1944 le-au găsit
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
german cu energie electrică, fiind ucis în acea misiune. Militarii germani din apropiere atacă postul de transmisie românesc, iar fetele luptă cot la cot cu soldații pentru apărarea centralei telefonice, majoritatea dintre ele pierzându-și viața în schimburile de focuri. Scenariul filmului a fost scris de scriitorul și cineastul Francisc Munteanu. Realizarea producției cinematografice i-a fost încredințată tinerei regizoare Cristina Nichituș, care a debutat astfel în cinematografie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Au fost
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
a fost primul roman al lui Zaharia Stancu care a fost ecranizat, unul dintre personaje fiind eternul Darie, care apare în mai multe scrieri ale romancierului. Studioul Cinematografic București a semnat în 1968 un contract cu romancierul pentru scrierea unui scenariu intitulat „Jocul”, după romanul "Jocul cu moartea". Contractul a fost reziliat în 1972, dar studioul a achiziționat totuși scenariul în august 1973. Casa de Filme 1 a preluat scenariul și l-a încredințat regizorului Radu Gabrea; rolurile principale urmau a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
apare în mai multe scrieri ale romancierului. Studioul Cinematografic București a semnat în 1968 un contract cu romancierul pentru scrierea unui scenariu intitulat „Jocul”, după romanul "Jocul cu moartea". Contractul a fost reziliat în 1972, dar studioul a achiziționat totuși scenariul în august 1973. Casa de Filme 1 a preluat scenariul și l-a încredințat regizorului Radu Gabrea; rolurile principale urmau a fi interpretate de actorii Toma Caragiu (Diplomatul) și Mircea Diaconu (Darie). Filmul a intrat în faza de producție la
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
a semnat în 1968 un contract cu romancierul pentru scrierea unui scenariu intitulat „Jocul”, după romanul "Jocul cu moartea". Contractul a fost reziliat în 1972, dar studioul a achiziționat totuși scenariul în august 1973. Casa de Filme 1 a preluat scenariul și l-a încredințat regizorului Radu Gabrea; rolurile principale urmau a fi interpretate de actorii Toma Caragiu (Diplomatul) și Mircea Diaconu (Darie). Filmul a intrat în faza de producție la 30 martie 1974, dar realizarea sa a fost întreruptă la
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]