20,309 matches
-
a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dintre lucrările în proză mai remarcăm cele două schițe ale lui P. Surupăceanu, despre lupta din trecutul poporului nostru și reportajul Visul unei nopți de mai de Victor Vântu, despre începutul constituirii Canalului Dunăre - Marea Neagră. În cronica făcută volumului Mărturii al Veronicăi Porumbacu, tânărul critic literar Aurel Martin subliniază argumentat elementele din creația poetei. Mai puțin adâncite și de aceea mai neconvingătoare sunt obiecțiile critice ale lui Aurel Martin pe care le face în cronica sa. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Marea Neagră. În cronica făcută volumului Mărturii al Veronicăi Porumbacu, tânărul critic literar Aurel Martin subliniază argumentat elementele din creația poetei. Mai puțin adâncite și de aceea mai neconvingătoare sunt obiecțiile critice ale lui Aurel Martin pe care le face în cronica sa. În general analiza artistică a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cercetării presei, numeroase referiri la alt canal de răspândire și propagare a literaturii: radioul. Iată o sinteză despre conținutul emisiunilor literare difuzate pe această cale: „Să cercetăm, de pildă, planul acestor emisiuni în ultimele șase luni. Au fost radiodifuzate 27 cronici literare. Dintre acestea doar 6 se ocupă de literatura noastră (...). O trăsătură comună majorității cronicilor literare transmise de posturile noastre de radio este caracterul «călduț», obiectivist. Autorii acestor critici nu vorbesc despre lipsurile operei literare de care se ocupă (...). Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o sinteză despre conținutul emisiunilor literare difuzate pe această cale: „Să cercetăm, de pildă, planul acestor emisiuni în ultimele șase luni. Au fost radiodifuzate 27 cronici literare. Dintre acestea doar 6 se ocupă de literatura noastră (...). O trăsătură comună majorității cronicilor literare transmise de posturile noastre de radio este caracterul «călduț», obiectivist. Autorii acestor critici nu vorbesc despre lipsurile operei literare de care se ocupă (...). Pe aceeași linie se află și cronica lui G.C. Nicolescu închinată culegerii de proză din literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se ocupă de literatura noastră (...). O trăsătură comună majorității cronicilor literare transmise de posturile noastre de radio este caracterul «călduț», obiectivist. Autorii acestor critici nu vorbesc despre lipsurile operei literare de care se ocupă (...). Pe aceeași linie se află și cronica lui G.C. Nicolescu închinată culegerii de proză din literatura lui 1907 (...). Culmea schematismului, a prezentării sărace, lipsită de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
critici nu vorbesc despre lipsurile operei literare de care se ocupă (...). Pe aceeași linie se află și cronica lui G.C. Nicolescu închinată culegerii de proză din literatura lui 1907 (...). Culmea schematismului, a prezentării sărace, lipsită de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul romanului (...). O ținută asemănătoare cronicii despre Cociubei o are și cronica Elisei Vasilescu intitulată Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceeași linie se află și cronica lui G.C. Nicolescu închinată culegerii de proză din literatura lui 1907 (...). Culmea schematismului, a prezentării sărace, lipsită de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul romanului (...). O ținută asemănătoare cronicii despre Cociubei o are și cronica Elisei Vasilescu intitulată Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie 1951. Procedeul utilizat este tot al simplei narări, seci și lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culegerii de proză din literatura lui 1907 (...). Culmea schematismului, a prezentării sărace, lipsită de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul romanului (...). O ținută asemănătoare cronicii despre Cociubei o are și cronica Elisei Vasilescu intitulată Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie 1951. Procedeul utilizat este tot al simplei narări, seci și lipsite de analiză (...). Alunecarea în afirmații generale își are uneori originea în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1907 (...). Culmea schematismului, a prezentării sărace, lipsită de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul romanului (...). O ținută asemănătoare cronicii despre Cociubei o are și cronica Elisei Vasilescu intitulată Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie 1951. Procedeul utilizat este tot al simplei narări, seci și lipsite de analiză (...). Alunecarea în afirmații generale își are uneori originea în greșita înțelegere a temei. O pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie 1951. Procedeul utilizat este tot al simplei narări, seci și lipsite de analiză (...). Alunecarea în afirmații generale își are uneori originea în greșita înțelegere a temei. O pildă grăitoare o constitue cronica lui Dinu Săraru din 23 noiembrie 1951, intitulată Literatura sovietică, cea mai înaintată literatură (...). Sub învelișul diferitelor cronici literare găsim un schelet comun. Elementul de bază al acestuia îl constitue rezumatul care este redactat în chip banal, școlăresc. Locul analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și lipsite de analiză (...). Alunecarea în afirmații generale își are uneori originea în greșita înțelegere a temei. O pildă grăitoare o constitue cronica lui Dinu Săraru din 23 noiembrie 1951, intitulată Literatura sovietică, cea mai înaintată literatură (...). Sub învelișul diferitelor cronici literare găsim un schelet comun. Elementul de bază al acestuia îl constitue rezumatul care este redactat în chip banal, școlăresc. Locul analizei personajelor, al acțiunii, îl iau afirmațiile vagi, care pomenesc despre ideile generale ale cărții (...). În cadrul cronicilor literare, au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
învelișul diferitelor cronici literare găsim un schelet comun. Elementul de bază al acestuia îl constitue rezumatul care este redactat în chip banal, școlăresc. Locul analizei personajelor, al acțiunii, îl iau afirmațiile vagi, care pomenesc despre ideile generale ale cărții (...). În cadrul cronicilor literare, au fost prezentate și unele cronici care arată că s-au făcut pași pentru o orientare justă și valabilă. Pot fi citate astfel cronicile care se ocupă de romanul Ce-i de făcut? de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
comun. Elementul de bază al acestuia îl constitue rezumatul care este redactat în chip banal, școlăresc. Locul analizei personajelor, al acțiunii, îl iau afirmațiile vagi, care pomenesc despre ideile generale ale cărții (...). În cadrul cronicilor literare, au fost prezentate și unele cronici care arată că s-au făcut pași pentru o orientare justă și valabilă. Pot fi citate astfel cronicile care se ocupă de romanul Ce-i de făcut? de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul Agnesa partizana al scriitoarei italiene Renata Vigane
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
personajelor, al acțiunii, îl iau afirmațiile vagi, care pomenesc despre ideile generale ale cărții (...). În cadrul cronicilor literare, au fost prezentate și unele cronici care arată că s-au făcut pași pentru o orientare justă și valabilă. Pot fi citate astfel cronicile care se ocupă de romanul Ce-i de făcut? de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul Agnesa partizana al scriitoarei italiene Renata Vigane (Alexandru Balaci) și despre Soldatul Antipov al scriitorului sovietic Juvavilov, precum și articolul despre N.Gogol (...). În afara cronicilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
astfel cronicile care se ocupă de romanul Ce-i de făcut? de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul Agnesa partizana al scriitoarei italiene Renata Vigane (Alexandru Balaci) și despre Soldatul Antipov al scriitorului sovietic Juvavilov, precum și articolul despre N.Gogol (...). În afara cronicilor și a lecturilor literare, emisiunile radiofonice cuprind și Teatru la microfon. În cadrul acestei emisiuni sunt transmise piese jucate pe scenele teatrelor. De asemenea, sunt reprezentate scenarii radiofonice (...). Cercetând însă producția de scenarii radiofonice în ultimul trimestru al anului trecut - producție
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
producția de scenarii radiofonice în ultimul trimestru al anului trecut - producție care se mărginește la două scenarii Gheorghe Doja de Cezar Drăgoi și Ursoaica morii de Ionel Țăranu - putem face de la început două constatări care au fost valabile și pentru cronicile literare. În primul rând se observă numărul scăzut de lucrări. În al doilea rând, ruperea de actualitate (...). Aceste lipsuri își au originea în faptul că emisiunea literară nu a răspuns pe deplin sarcinii pe care o are, aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întitulată: Marea lege - versuri pentru noua Constituție. Mișcându-se într-un perimetru editorial atât de restrâns, receptarea critică a poeziei - așa cum răzbate din presă - este și ea mult diminuată. În Contemporanul, de pildă, pe tot parcursul anului, găsim o singură cronică literară: în Almanahul literar de la Cluj, așijderea; mai multe informații despre nivelul liric al anului găsim în Viața românească. De altfel, cu o singură excepție, comentariile pe marginea volumelor de versuri ale anului s-au înscris în clișeul deja bine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea atunci supărător, chiar în cazul unor poezii publicate în gazete, îi apare și mai evident în volum, lui Aurel Martin 12 care scrie o cronică despre volumul Zile slăvite, al lui E. Frunză, apărut în toamna precedentă. După o survolare introductivă asupra volumului, „care se remarcă prin străduința poetului de a fi mereu în actualitate”, recenzentul cantonează în perimetrul lipsurilor. Care nu sunt puține: simple
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fie sprijinită cu căldură și hotărâre”: „Revista Viața românească și-a câștigat prețuirea cititorilor publicând o serie de noi opere valoroase - romane, poeme, piese de teatru, etc. În paginile revistei continuă totuși să apară unele materiale greșite, neprincipiale. Astfel sunt cronicile intitulate Zile slăvite de Aurel Martin și Ceva despre fluvii, meandre și bălți de Eugen Campus, amândouă publicate în revista Viața românească (respectiv numerele 3 și 2). Articolul Zile slăvite își propune să analizeze volumul de versuri cu același titlu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adresează cititorului direct, cu vigoare și cu sinceritate, într-o formă poetică simplă și clară, capabilă să producă emoții puternice. Toate aceste merite fac poezia lui Eugen Frunză să se bucure de un binemeritat succes în masele de cititori. Dar cronica Vieții românești nu ține scama de aceste calități care precumpănesc în volum, nu vede ce e predominant și valoros, ce e nou și contribuie la mersul înainte al poeziei noastre, ce merită să fie dat ca exemplu. Fără a ține
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de aceste calități care precumpănesc în volum, nu vede ce e predominant și valoros, ce e nou și contribuie la mersul înainte al poeziei noastre, ce merită să fie dat ca exemplu. Fără a ține seama de realitatea evidentă, autorul cronicii neagă progresul realizat de Eugen Frunză față de poeziile sale mai vechi. Poeziile valoroase cum sunt Un om și un frate sovietic, Cearta, Pentru anii cu flori și rod, Pune-oi dorul în cărbuni, Să bați codrii ș.a. nu au parte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetică a volumului tov. Frunză cer ca această creație literară să fie sprijinită cu căldură și hotărâre. E evident că redacția revistei Viața românească nu a dat o îndrumare bună tânărului critic Aurel Martin, care se află la primele sale cronici literare. Critica nejustă apărută în revistă e rezultatul lipsei de principialitate. Poziția articolului Zile slăvite, e o poziție apolitică și insensibilă față de succesele poeziei”. Aici e momentul să facem o completare: în acest an, intervenția Uniunii Scriitorilor în laboratorul intim
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în jurul poeziei noastre, secția de poezie a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. a organizat miercuri 28 mai la Casa Scriitorilor o dezbatere asupra volumului de versuri Zile slăvite de Eugen Frunză. Venind la puțin timp după articolul din Scânteia, intitulat Două cronici literare lipsite de principialitate, în care se combătea atitudinea nejustă a revistei Viața românească față de poezia lui Eugen Frunză, dezbaterea nu s-a mărginit să scoată la iveală calitățile și lipsurile unor poezii; ridicând probleme de interes general, ea a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare”, poemul are și „slăbiciuni” scrie Lucian Raicu 18, din a cărui cronică reproducem câteva pasaje: „Volumul recent apărut are meritul de a fi renunțat la o serie de elemente de balast care întunecau conținutul de idei al poemului în prima sa versiune publicată în Almanahul literar de la Cluj. Urmărind modificările survenite, apare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-le pe cele ale lui S. Damian, într-un comentariu pe care l-am mai menționat ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou și înaintat în literatură poate fi găsit în cronica Ceva despre fluvii, meandre și bălți, care, de astă dată, laudă o carte slabă. Obiectul cronicii îl constituie romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă, publicat recent în E.S.P.L.A, - în care scriitorul și-a propus să înfățișeze dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]