20,506 matches
-
este o rasă de non-creaturi umane cunoscută sub numele de Ființe de Vapori (sau Outriders), care a sărit în dimensiunea noastră cu scopul de a o cuceri. Ei atacă coloniștii, distrug așezările umane și răpesc oameni, cu scopul de a mină diferite metale sau cristale de la sol. Outriderii sunt superiori oamenilor în tehnologia de luptă, care posedă o legiune de roboți gigantici cu putere de foc stranie în raport cu care flotele Cavaleriei de comandă nu au egal. Pentru a avea o șansă
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
de regele Alexandros al Macedoniei, tatăl lui Perdiccas, dincolo de râul Strymon, unde exista și un golf, Pieria, potrivit scrierilor lui Tucidide. Se cunosc două cetăți ale lor: Pergamos și Phagres. Herodot spune că împreună cu odomantii și satrii, pierii lucrau în minele de aur și argint din muntele Pangeu. Tot Herodot afirmă, în paginile referitoare la campania lui Xerxes, că în armata persană, în grupul pedestrașilor recrutați pe coasta Traciei, se găseau și pieri. Strabon îi plasează pe pieri și pe versantul
Pieri () [Corola-website/Science/317918_a_319247]
-
respectivă. Mineralele asociate ale anhidritului sunt calcitul, halitul sau sulfați ca galena, calcopirita, molibdenitul sau cu pirita în depozite aluvionare. Anhidritul se găsește frecvent în roci evaporitice, cu depozite de gips; el a fost descoperit în anul 1794, într-o mină de sare din apropierea orașului Hall din Tirol. Gipsul s-a format, la rândul lui, prin alterarea anhidritului; acesta a absorbit apa atmosferică și și-a adăugat moleculele compoziției sale. Într-o soluție apoasă de sulfat de calciu, se depun cristale
Anhidrit () [Corola-website/Science/317957_a_319286]
-
Stravofor Toader Macovei, Președintele Cercului Pastoral Zăbala și delegat al Sfintei Episcopii de Roman. În această Biserică au slujit pe rând preoți cu lungă durată: P.C. Preot Emanoil Andrei (1900-1920), apoi nepotul lui P.C. Preot Gheorghe Chiciorea (1921-1930), P.C. Preot Mina Moldovan (1930-1938); a urmat apoi o serie de mai mulți preoți călugări și misionari ca suplinitori, până la Pr. Nicolae Pogan (nu se cunosc cu exactitate anii de păstorire), apoi iar suplinitori ca Pr. Gropnic C., până în 1957 când este hirotonit
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
o deformare a piciorului uman caracterizată prin prăbușirea bolții plantare astfel încât planta (talpa) vine în contact complet sau parțial cu solul. Această deformare, care poate determina dureri și oboseală, se poate corecta prin utilizarea de susținătoare plantare (talonete). Astfel, braț, mină, picior sînt utilizate în limbajul anatomiei cu accepții mai restrînse decît în LC ("limbajul comun"), desemnînd segmente ale membrelor (vezi definiția pentru picior in DEX, p. 686: "„Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold pînă la
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
permis multor exilați politici din alte statele să locuiască netulburați în Toscana. S-a angajat în reducerea impozitului pe carne, a unui plan de lucrări publice, la extinderea portului din Livorno, construcția de drumuri noi, dezvoltarea activităților turistice și exploatarea minelor Marele Ducat. Din punct de vedere politic, Toscana a fost în acei ani cel mai blând și tolerant stat italian. În 1832 a murit Marea Ducesă Maria Anna Carolina. Pentru a asigura succesiunea Toscanei, Leopold s-a căsătorit în anul
Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322953_a_324282]
-
să simtă un dispreț față de tatăl său, pe care-l acuză de nechibzuință. Ei plănuiesc o escrocherie pentru a salva firma de faliment. Ei vor să trimită un agent în Munții Ural care va pretinde că a descoperit acolo o mină de diamante. Descoperirea va duce la scăderea prețurilor diamantelor în Anglia și în Africa de Sud și-i va forța pe mineri să-și vândă diamantele repede pentru a se salva de la ruina financiară, care s-ar produce după ce diamantele găsite în
Firma Girdlestone () [Corola-website/Science/322983_a_324312]
-
după ce diamantele găsite în Ural vor ajunge pe piață. Cei doi Girdlestone își vor învesti toți banii disponibili pentru a cumpăra cât mai multe diamante. După ce-și vor epuiza capitalul, agentul lor va dispărea și se va afla că minele de diamante din Ural sunt de fapt o păcăleală, iar prețurile diamantelor vor crește din nou, făcându-i bogați pe cei doi Girdlestone. Planul lor funcționează perfect și prețurile scad după cum speraseră. Ezra Girdlestone călătorește în Africa de Sud pentru a cumpăra
Firma Girdlestone () [Corola-website/Science/322983_a_324312]
-
speraseră. Ezra Girdlestone călătorește în Africa de Sud pentru a cumpăra diamante de la minerii care vindeau. După ce-și epuizează capitalul prin cumpărarea diamantelor și se pregătesc să-și cheme agentul din Ural, planul lor eșuează în urma descoperirii reale a unei noi mine de diamante în Africa de Sud. După cum îi spune lui Ezra un fost agent al său din Africa de Sud: ""Fie că e vorba de Rusia sau nu, prețul diamantelor nu va mai crește!"". Ezra se întoarce în Anglia și cei doi Girdlestone își
Firma Girdlestone () [Corola-website/Science/322983_a_324312]
-
lacurile sărate Toroc-Cabdic de 41 m adâncime și nr.1, colmatat). Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
m adâncime și nr.1, colmatat). Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
și nr.1, colmatat). Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
1, colmatat). Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane conice, paralelipipedice sau trapezoidale) are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
are loc în sectorul sudic. Aici au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul masivului de sare, de unde a pătruns apă
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul masivului de sare, de unde a pătruns apă în excavațiile miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul masivului de sare, de unde a pătruns apă în excavațiile miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]