19,865 matches
-
Veditz, G.: The Preservation of Sign Language (Silver Spring, Md. NAD, 1913), film. footnote> Într-adevăr, ,,vederea” se află în centrul practicilor folosite de surzi pentru a face față cerințelor vieții cotidiene. Aceasta nu înseamnă că surzii și-au amplificat simțul vizual, ci că modalitatea lor de a ,,vedea” a parcurs o lungă istorie a interacțiunii cu lumea, pe căi culturale. Această istorie implică școlile pe care le-au urmat, colectivitățile la care s-au alăturat după absolvirea școlii, slujbele pe
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
erau egale și unice printre alte limbaje umane<footnote Stokoe, W., Sign Language Stucture. An Outline of the Visual Communication Systems of the American Deaf. In: Studies in Linguistics, Occasional Papers, nr.8, 1960 footnote> le-a dat surzilor un simț al mândriei și apartenenței la o comunitate proprie. A poseda un limbaj care nu este la fel cu alte limbaje, totuși egal cu ele, este o realizare puternică pentru un grup de oameni care a simțit multă vreme că limbajul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
picior cu gymball-ul poziționat între perete și trunchi, se execută flexii ale genunchiului până când unghiul dintre coapsă și gambă este de aproximativ 90 , (Foto 93, 94). Capitolul VIII. DISPOZITIVE PENTRU STIMULARE PROPRIOCEPTIVĂ Propriocepția (din lat. Proprius, însemnând „al cuiva”) este simțul poziției părților corpului, în relație cu alte părți ale corpului vecine. Spre deosebire de cele cinci simțuri exteroceptive ale omului ca :vizual, gustativ, olfactiv, tactil și auditiv, ce ne dau informații despre mediul înconjurător, propriocepția este simțul ce indică dacă sau nu
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
dintre coapsă și gambă este de aproximativ 90 , (Foto 93, 94). Capitolul VIII. DISPOZITIVE PENTRU STIMULARE PROPRIOCEPTIVĂ Propriocepția (din lat. Proprius, însemnând „al cuiva”) este simțul poziției părților corpului, în relație cu alte părți ale corpului vecine. Spre deosebire de cele cinci simțuri exteroceptive ale omului ca :vizual, gustativ, olfactiv, tactil și auditiv, ce ne dau informații despre mediul înconjurător, propriocepția este simțul ce indică dacă sau nu corpul nostru se mișcă, precum și localizarea diverselor părți ale corpului în relație cu celelalte. Kinestezia
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Proprius, însemnând „al cuiva”) este simțul poziției părților corpului, în relație cu alte părți ale corpului vecine. Spre deosebire de cele cinci simțuri exteroceptive ale omului ca :vizual, gustativ, olfactiv, tactil și auditiv, ce ne dau informații despre mediul înconjurător, propriocepția este simțul ce indică dacă sau nu corpul nostru se mișcă, precum și localizarea diverselor părți ale corpului în relație cu celelalte. Kinestezia este un alt termen ce este folosit alternativ cu propriocepția. Câțiva oameni diferențiază kinestezicul de propriocepție prin excluderea simțului echilibrului
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
este simțul ce indică dacă sau nu corpul nostru se mișcă, precum și localizarea diverselor părți ale corpului în relație cu celelalte. Kinestezia este un alt termen ce este folosit alternativ cu propriocepția. Câțiva oameni diferențiază kinestezicul de propriocepție prin excluderea simțului echilibrului sau balansului din kinestezie. De exemplu, o infecție a urechii, ar putea avea un impact asupra simțului echilibrului. Aceasta la rândul său ar afecta simțul propriocepției, însă nu și pe cel al kinesteziei. Persoana infectată ar fi în stare
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
relație cu celelalte. Kinestezia este un alt termen ce este folosit alternativ cu propriocepția. Câțiva oameni diferențiază kinestezicul de propriocepție prin excluderea simțului echilibrului sau balansului din kinestezie. De exemplu, o infecție a urechii, ar putea avea un impact asupra simțului echilibrului. Aceasta la rândul său ar afecta simțul propriocepției, însă nu și pe cel al kinesteziei. Persoana infectată ar fi în stare să meargă, însă doar cu ajutorul vederii sale ar putea să și mențină echilibrului; nu ar fi în stare
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
ce este folosit alternativ cu propriocepția. Câțiva oameni diferențiază kinestezicul de propriocepție prin excluderea simțului echilibrului sau balansului din kinestezie. De exemplu, o infecție a urechii, ar putea avea un impact asupra simțului echilibrului. Aceasta la rândul său ar afecta simțul propriocepției, însă nu și pe cel al kinesteziei. Persoana infectată ar fi în stare să meargă, însă doar cu ajutorul vederii sale ar putea să și mențină echilibrului; nu ar fi în stare să meargă cu ochii închiși (după Chanussot și
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
și pe cel al kinesteziei. Persoana infectată ar fi în stare să meargă, însă doar cu ajutorul vederii sale ar putea să și mențină echilibrului; nu ar fi în stare să meargă cu ochii închiși (după Chanussot și Danowski, 1999) Baza Simțul proprioceptiv este văzut ca fiind alcătuit din informațiile aduse de neuronii senzoriali localizați în urechea internă (mișcarea și orientarea) și în articulații și mușchi (postura). Există receptori specifici acestei forme de percepție, precum există receptori pentru presiune, lumină/întuneric, temperatură
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
nasul cu ochii închiși. Persoanele cu o propriocepție normală ar putea efectua mișcarea cu o eroare de cel mult 2 cm. Cei cu propriocepția serios afectată nu și-ar putea da seama unde sunt mâinile și nasul, cu ochii închiși. Simțul proprioceptiv poate fi perfecționat prin studiu combinat cu stimularea. Tehnica Alexandru și alte metode asemănătoare folosesc studiul manierelor pentru a mări conștientizarea kinestezică asupra efortului și a localizării. Jongleria antrenează timpul de reacție și localizarea în spațiu. Propriocepția, abilitatea corpului
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
1999). Adoptarea unui program de recondiționare a proprioceptorilor poate preveni reapariția accidentărilor. Proprioceptorii sunt receptori ce identifică și transmit informații despre poziția corpului sau a segmentelor sale și calitatea mișcării. Sunt localizați la nivelul mușchilor, pielii, articulațiilor, ligamentelor și tendoanelor. Simțul poziției a balansului și a echilibrului sunt identificate prin canal vizual și vestibular. Când are loc o mișcare, există trei etape principale de funcționare a proprioceptorilor. Mai întâi identifică poziția actuală și determină mișcările pregătitoare a următoarei mișcări. Apoi, în timp ce
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
când este aplicat (antrenamentul proprioceptiv) doar pentru prevenirea accidentărilor la indivizi sănătoși, durata antrenamentului trebuie limitată la un nivel menajabil pe tot parcursul sezonului. Încălțămintea Încălțămintea sportivulu este cea care modifică calitatea informațiilor primite de receptorii senzoriali ai tălpii. Îmbunătățirea simțului poziției poate fi atinsă prin plasarea tălpii în mediul cel mai apropiat activității. Suprafața Suprafața trebuie să fie aceeași în care se desfășoară activitatea sportivului, deoarece suprafețe diferite oferă alte informații receptorilor senzoriali. Învățarea mișcărilor pe fond de oboseală Incidența
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
suprafețe diferite oferă alte informații receptorilor senzoriali. Învățarea mișcărilor pe fond de oboseală Incidența accidentărilor tinde să crească odată cu nivelul oboselii. Antrenmentul proprioceptiv pe fond de oboseală va mări rezistența mecanismului proprioceptiv datorită principiului suprasolicitării. Progresia mișcărilor Scopul este antrenarea simțului poziției corecte. Învățarea mișcărilor nu ar trebui să progreseze mai repede decât poate sportivul să le efectueze corect. Sportivul are tendința să scurteze mișcările dacă acestea îi depășesc capacitățile. Acest lucru duce la dezvoltarea unei tehnici slabe și la diminuarea
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
poziției corecte. Învățarea mișcărilor nu ar trebui să progreseze mai repede decât poate sportivul să le efectueze corect. Sportivul are tendința să scurteze mișcările dacă acestea îi depășesc capacitățile. Acest lucru duce la dezvoltarea unei tehnici slabe și la diminuarea simțului poziției. Specificitatea sportului Sportivul trebuie să exerseze mișcări de bază necesare și specifice activității sale. Apoi, pe măsură ce posibilitățile sportivului cresc se poate trece la unele mișcări complexe și mai rapide. Ochii deschiși - ochii închiși Cu ochii deschiși sportivul dezvoltă repere
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
deschiși - ochii închiși Cu ochii deschiși sportivul dezvoltă repere vizuale cu privire la poziție. Aceste repere acordă informații asupra cărora acționează proprioceptorii. Mișcările repetate cu ochii închiși constrâng proprioceptorii să reacționeze fără prea multe informații despre mediu și să se concentreze asupra simțului poziției articulației. Repetarea acestei secvențe reafirmă poziția în mediu a sportivului. Durata antrenamentului În activitatea de recuperare un procentaj mai mare a timpului este dedicat recondiționării proprioceptive. Când se introduce antrenamentul proprioceptiv în cadrul pregătirii, acesta nu trebuie să depășească 5-10
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
În mersul pe suprafețe lunecoase etc.) 1.3. Activități de estimare În această secțiune a chestionarului sunt diferite operații ce implică activități de estimare sau judecare. În acest caz se consideră activitățile În care lucrătorul poate folosi unul sau toate simțurile, de exemplu: văzul, auzul, pipăitul etc. 28 I Estimarea vitezei unor părți În mișcare (estimarea părților mobile ale obiectelor staționare, de exemplu: turația pe minut a unui motor, viteza la care se rotește un strung etc.) 29 I Extinderea vitezei
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de bancuri o deturnau de la sensul avut În lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar, trăiam Într-o societate decerebrată, conformistă și amorțită, căreia i se potriveau de minune versurile lui Mircea Dinescu: „găinile n-aveau simț politic prea dezvoltat/ cîrÎiau În surdină și Închideau ochii la tot ce se-ntîmplă”. Cu mai bine de un secol În urmă Caragiale observa că nu guvernul era ridicol, ci opoziția, unii speculînd după 1990 că și În comunism erau provocate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
precum și din propriile declarații ca un personaj puternic, dar egocentric și arogant, fără a fi Însă lipsit de farmec și autoritate. Într-un cuvînt: un personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție Între cei doi este accentuat și de faptul că Arsenescu este un străin de Nucșoara, În timp ce Toma Arnăuțoiu este membrul unei familii respectate și iubite În localitatea din munți. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care folosesc toate tipurile de resurse și depun eforturi reale pentru respectarea obligațiilor legale ce le revin. Munca nedeclarată se poate manifesta doar cu implicarea celor două părți, respectiv angajatorii și salariații lor, având la bază practici neloiale care diminuează simțul responsabilității necesar într-o societate în care o parte importantă a resurselor este destinată protecției sociale. Principala cauză a perpetuării acestui fenomen îl constituie avantajul financiar imediat, obținut atât de angajator, cât și de salariat, generat de sustragerea de la plata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226995_a_228324]
-
două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru probele a), b), c) și d). Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul probei de dicție, minimum nota 5 (cinci). II. PROBA DE APTITUDINI MUZICALE Verificarea auzului muzical, simțului ritmic, memoriei muzicale, calităților vocale și cunoștințelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează: a) intonarea a două sau trei cântece la alegerea comisiei dintr-o listă de 5 cântece prezentate de candidat; ... b) reproducerea de fragmente ritmico-melodice; ... c) citirea notelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
de gimnaziu și unul de liceu. 5. Președintele comisiei este directorul unității de învățământ. PROFIL PEDAGOGIC Specializările: bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar 1. Proba de aptitudini muzicale și coordonare motrică În cadrul probei se verifică: auzul muzical; simțul ritmic; memoria muzicală; calitățile vocale; condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: intonarea a 1 -2 cântece prezentate de candidat; reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; realizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă, - verificarea simțului ritmic. Note: Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. PROBA SCRISĂ Proba scrisă constă într-o lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie. Subiectele pentru proba scrisă se elaborează din programa școlară de religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
Se verifică următoarele: - compunerea spațiului plastic (încadrarea în pagină); - rezolvarea problemei de culoare și compoziție; - compoziție (modelaj); - folosirea elementelor de limbaj specifice; - notă personală, originalitate. Durata: 2 ore b) muzică: ... Se verifică următoarele: - calități vocale - intonarea unui cântec la alegere; - simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice; - cunoștințe elementare de scris - citit muzical; - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
a grupului s-a observat o corelație mai slabă. Zimbardo (1970 citat de Tedeschi et al., 1994) a studiat particularitățile unei situații ce duce la dezinhibarea agresivității printr-un proces de dezindividualizare. În afara anonimatului, autorul identifică și alți factori: pierderea simțului responsabilității, activarea fiziologică, stimularea senzorială intensă și confruntarea cu o situație nouă. Experimentul pe care l-a realizat i-a confirmat ipotezele în ceea ce privește efectele așteptate. Studentele ce se pregăteau pentru licență au fost conduse în grup la laborator. Ele trebuiau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
haine) și să-și acopere fața cu o mască. Alți subiecți aveau etichete pe care scria numele bine scos în evidență. Apoi studentele trebuiau să evalueze o persoană care susținea un interviu în timpul căruia primea șocuri electrice. Pentru a reduce simțul responsabilității subiecților "dezindividualizați", acestora li se spunea că experimentatorul nu putea să știe cine dintre membrii grupului alegea nivelul de șoc administrat. Rezultatele au arătat că subiecții "dezindividualizați" administrau mai multe șocuri electrice decât cei ai căror identitate și responsabilitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]