194,789 matches
-
în detașamentele de lucru, prin grija oficiilor județene ale Centralei evreilor. În consecință, vă rugăm încă o dată a aprecia deosebita importanță a acestei probleme și a lua măsuri urgente pentru satisfacerea prin intermediul Cercurilor teritoriale (noua denumire a cercurilor de recrutare), așa după cum prevede ordinul M.St. Major Nr. 73.244 din 31 August 1942. Totodată vă rugăm a ne comunica până la data de 5 Octomvrie, modul cum ați adus la îndeplinire măsurile de ajutorare ale coreligionarilor dv. D. O. ȘEFUL SECȚIEI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Mareșal a pus următoarea rezoluție, comunicată cu Nr. 6928/M. din 25 Iunie 19421316: Dacă veți aplica evreilor și acelor cumpărați de ei sancțiunile <<Serv. Interior>> va fi iar o bătae de joc". Trebuiesc sancțiuni grave pentru orice abateri. Numai așa nu se va trivializa munca pe care o pretindem". Pe ordinele circulare ale Marelui Stat Major, Nr. 33.9111317 și 83.550/19421318 (înaintate spre știință Cabinetului Militar al Conducătorului Statului), privitoare la organizarea și folosirea detașamentelor de lucru exterioare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
VI-a TRANSPORTURI Biroul 3 Drumuri NOTĂ DE SERVICIU Nr. 386 din 16.XI.1942 Evreii repartizați la lucrările de drumuri în parte nu sunt echipați cu efectele necesare anotimpului de iarnă. Această stare de lucruri se datorește faptului că așa au fost trimiși de către Cercurile Teritoriale respective și că Comunitățile evreiești nu vor să le completeze efectele de care au nevoie, crezând că prin aceasta ne va forța a-i trimite acasă. Secția VI-a propune ca Cercurile Teritoriale care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apărării Naționale, pentru suportarea cheltuielilor de întreținere a evreilor și a cadrelor din detașamentele de muncă. 6. Să se ia serioase măsuri de descongestionarea Capitalei, trimițând la urmă pe toți evreii pripășiți în Capitală după data de 27 Iunie 1940, așa după cum a ordonat DOMNUL MAREȘAL. 7. Să se anuleze carnetele de scutire de muncă obligatorie ale evreilor utilizați în instituțiile publice, aceștia rămânând în situația de repartizați în cadrul muncii obligatorii. 8. Întrucât sunt scutiți foarte mulți evrei titrați specialiști (medici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
alimente în special la orfelinate pentru suma de Lei 520.000, care a fost donată de E.S. Nunțiul Apostolic; e/. Să se revizuiască prețurile la ateliere actualele prețuri sunt foarte mici și să se organizeze lucrul uniform în toată Provincia, așa fel ca aceste ateliere să producă în folosul comunității; f/. Să se facă mutări de evrei între Ghettouri, pentru a-i grupa pe familii, actuala situație nemai putând dăinui, cu membrii familiei împrăștiați ,prin diferite ghettouri. *) Adnotare: "24.V Sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
organ de studii informative. Ca atare, secția nu lucrează direct pe teren, ci analizează și sintetizează rapoartele și buletinele informative ce primește dela: Marile Unități combatante Organele informative ale Jandarmeriei, Poliției și Grănicerilor Serviciul Special de Informații Birouri statistice, etc. Așa fiind, Secția 2-a nu are agenți informatori pe teritorii și nici alte organe proprii de execuție. Chiar centrele de informații organizate în timp de pace de S. 2-a sunt puse la începutul răsboiului la dispoziția armatelor pentru operațiuni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tot prin Ion Antonescu. Astfel, deși factorul politic lua măsuri politice, cum aceste măsuri erau transmise dela "trenul" M.C.G. printr'un ofițer oarecare, cei cari le primeau înțelegeau că au primit ordin dela M.C.G., ceeace era cu totul inexact. Numai așa se explică dece găsim amestecat numele M.C.G. într'o sumă de dispozițiuni care erau de natură pur politică. Printre aceste măsuri menționăm în mod special pe cele privitoare la internarea Evreilor, măsură politică iar nicidecum militară. Și această eroare s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tăcere se arunca cu bună știință de către toată lumea asupra acestei tragedii. Și atunci, noi eram obligați să ne informăm singuri, fie prin relațiuni personale, fie trimițând câte-un ofițer spre a culege date informative, dar fără atribuțiunea de a interveni. Așa se explică dece numele Secției a 2-a apare ici și colo în noianul de depoziții contradictorii. Secția 2-a se informa dar nu acționa. Dacă însă informatorii sau elemente ale unei Companii de poliție și-au depășit în unele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Arestat la 23 august 1944 pentru refuzul de a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, este predat autorităților sovietice la începutul lunii septembrie. Deținut și anchetat în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946), este readus în țară, judecat și condamnat la moarte de așa-zisul "Tribunal al Poporului". Executat la Jilava în data de 01.06.1946. General de corp de armată (din 16.09.1940); general de armată (din 05.02.1941); mareșal (din 21.08.1941). 141 Nu a fost identificată printre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.1942); ministru de Război (22.01.1942-23.08.1944). Arestat la 23.08.1944, a împărtășit soarta celorlalți membri ai echipei mareșalului Ion Antonescu: captivitatea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946); judecarea și condamnarea la moarte în mai 1946 în cadrul așa-zisului "proces al marii trădări naționale", pedeapsa fiind comutată la închisoare pe viață. A trecut prin închisorile din Aiud și Râmnicu Sărat. Moare în detenție în penitenciarul din Râmnicu Sărat la 23.01.1958. General de brigadă (din 10.05
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unui fenomen, experimentarea oferă, fără îndoială, avantaje certe față de metodele observaționale în sens extins, oricît de sistematice și de laborioase ar fi acestea. Cuvier spunea: „Observatorul ascultă natura; experimentatorul o interoghează, o obligă să se dezvăluie”. Fără îndoială că așa stau lucrurile și în cazul naturii umane și al diferitelor sale forme de obiectivare culturală, deci și în cazul exemplar al educației. Ceea ce pretinde întotdeauna cel care experimentează este să cunoască faptele „în ele însele”, în mod direct, în adevărata
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în specificarea procedurii exacte în care aceasta va varia și a numărului de variații/nivele (Evans, 1985). Numărul de variații sau nivele ale variabilei independente poate influența numărul grupurilor experimentale și de control. În rîndul variabilelor independente sînt incluse și așa numitele variabile organice (Best, 1977) sau atribuite (Gliner și Morgan, 2000), precum vîrsta subiecților, apartenența de gen etc., pe care cercetătorul nu le poate manipula. În cazul în care sînt invocate asemenea variabile, nu avem de-a face cu un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
89). Asemenea eșantioane sînt greu de utilizat în cadrul experimentelor din științele socioumane, deoarece fiecare potențial subiect trebuie să și exprime acordul de a participa la realizarea unui studiu. -Artificialitatea mediului în care se realizează experimentul conduce la o scădere a așa-numitei validități ecologice (Best, 1977; Havârneanu, 2000a). Din dorința de a controla cît mai bine variațiile variabilelor externe, cercetătorul poate transforma radical mediul de desfășurare a experimentului, făcînd astfel dificilă generalizarea rezultatelor în contexte sociale reale. Acest risc este mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ipotezei, fapt pentru care vom reveni la etapa investigativă, ori, dimpotrivă, că acestea sînt în exces, și iarăși le vom pune între paranteze pe cele ce nu ne sînt necesare pentru a confirma/infirma ipoteza. Este normal să se întîmple așa, mai ales în cazul cercetătorilor debutanți, al începătorilor, dar asta nu înseamnă că mulți dintre cei experimentați nu trec prin asemenea experiențe! Chiar dacă în construcția instrumentelor de acumulare a datelor se pleacă de la ipoteza cercetării, există o tendință - naturală, aș
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a calității prin intermediul cantității. Din acest motiv putem susține că prelucrarea statistică a datelor cercetării reprezintă totodată cel dintîi pas către interpretare. Tendințele înregistrate în urma prelucrării statistice a fenomenelor studiate - în cazul nostru, educative -, sînt exprimate, în limbaj specializat, în așa-numiții indici statistici. Aceștia sînt: media aritmetică, mediana, modulul, dispersia și indicii de corelație. Media aritmetică, mediana și modulul sînt indici statistici care precizează „valoarea centrală” sau „tendința centrală” a datelor culese prin investigație și reținute, în urma verificării, pentru a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unul dintre autori era secretarul de stat Kellogg de acest pact, dar a atras atenția asupra modului în care se tratau de către cei mari cele mai importante probleme internaționale, deoarece cu formula "război contra războiului" nu se puteau rezolva "chestiuni așa de grave"33. I.G. Duca transmitea lui Titulescu, la San Remo, că, "în principiu, sîntem gata a apela la Pactul Briand-Kellogg". Rezervele diplomației Bucureștilor aveau în vedere Pactul Societății Națiunilor, tratatele și angajamentele luate, precum și vecinii 34. La 4 septembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de foaie de hîrtie, el i-o împinse lui Stalin, în partea cealaltă a mesei. Premierul își luă creionul albastru, bifă foaia cu gest amplu și ne-o dădu înapoi"177. Churchill era conștient că acest aranjament putea părea dur, așa încît, după două zile, îi comunică lui Stalin că aceste procente "nu ar putea sta la baza nici unui document public, mai ales acum"178. Aflînd despre acest acord, Roosevelt i-a atras atenția lui Churchill că indiferent ce s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta făcuse închisoare în anii '30, pentru aderarea la un sindicat al muncitorilor ceferiști. Stătuse suficient de mult timp într-o închisoare din Transilvania cît să înglobeze numele orașului respectiv în propriul său nume182. Din acest grup așa-zis comunist "de baștină" mai făcuseră parte Lucrețiu PătrășcanuError! Bookmark not defined., Gheorghe ApostolError! Bookmark not defined., Chivu Stoica, Nicolae Ceaușescu și Miron ConstantinescuError! Bookmark not defined., dintre care majoritatea petrecuseră cea mai mare parte a războiului în închisori din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american din Comisia de Control a Aliaților, generalul de brigadă Schuyler, avea dreptul de a i se aduce la cunoștință directivele politice adoptate în numele Comisiei, înainte ca acestea să fie comunicate guvernului român 197. Și totuși, nu se întîmpla întotdeauna așa. John Campbell arăta că cei de la Departamentul de Stat și de la Pentagon "erau bombardați" cu telegrame în care se spunea: "Ce fel de Comisie de Control a Aliaților mai e și asta? Noi nu avem nici un cuvînt de spus în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al patrulea rînd, să determine Comisia să instituie niște reforme economice care să refacă stabilitatea României 236. Pe 8 mai, Ziua Victoriei din Europa, România și Uniunea Sovietică au semnat un acord economic privitor la dezvoltarea companiilor mixte sovieto- române, așa-numitele sovromuri. O dată ratificat de conducerea de la București, acordul a intrat în vigoare pe 17 iulie, ziua deschiderii lucrărilor Conferinței de la Potsdam. Existau o mulțime de sovromuri, printre care și Sovromtransport și Sovrombanc. Pe aliații occidentali îi interesa, însă, Sovrompetrol
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" era așa de admirabilă, de ce să fie aplicată numai pe o perioadă de optsprezece luni? și dacă era un lucru atît de bun, de ce să nu fie obligatoriu pentru toate țările?363 Problema a rămas nesoluționată pînă pe 29 septembrie, cînd Consiliul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Arestarea și procesul lui Maniu Arestarea sa a culminat printr-o lungă serie de măsuri menite să înlăture Partidul Național-Țărănesc. Încă din mai 1946, de la procesul lui Antonescu, regimul Groza insinuase că Maniu ar fi fost fascist. La procesele intentate așa-ziselor organizații "teroriste", din noiembrie 1946, acuzarea a încercat să se lege de anumiți membri ai Partidului Național-Țărănesc382. În primăvara anului 1947, Maniu și-a făcut singur rău, căci se gîndea în mod serios să înlăture de la putere regimul Groza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemă în legătură cu venirea sa în SUA, însă "ar fi nepractic să emiți o proclamație din Statele Unite"398. Iar guvernul britanic prefera, de asemenea, să nu se emită declarații publice de pe teritoriul acestuia 399. Regele voia, totuși, să vorbească poporului său, așa încît îl întrebă pe Douglas dacă Statele Unite l-ar "ajuta să iasă" din țară în cazul în care s-ar întoarce la București, eventual acordîndu-i azil prin Legație. Douglas se temea că SUA nu puteau întreprinde nimic eficient, dată fiind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunist moderat. Unii aveau să-l asemene mai tîrziu cu Tito, liderul nonconformist al Iugoslaviei 414. În 1946, Pătrășcanu vădise sentimente puternic naționaliste și ceruse Partidului Comunist să conserve valorile patriotice ale României. Înverșunarea sa naționalistă îi deranja pe sovietici, așa încît, la ședința Comitetului Central al PCR, din noiembrie 1946, Gheorghiu-Dej l-a criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se opună influenței sovietice asupra României. Cu toate acestea, în februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
străine pe termen lung și de criza de mărfuri 548. În 1946, Legația Americană din București arăta că "astăzi, (România) se află într-o nebuloasă economică ce rivalizează, cu siguranță, cu a oricărei alte țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să reînnoade comerțul cu Statele Unite. Cel mai nerăbdător dintre aceștia era Nicolae Malaxa. Strădaniile lui de a face comerț cu firmele americane merită subliniate, pentru că ele reflectă deteriorarea relațiilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]