194,789 matches
-
pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în fibra naționalității lor, totul conspiră pentru jucarea unui rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa de mari însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii, Englezii. Dacă a rămas multe vreme înapoiat în cultură, aceasta se datorește situației geografice" (Constantinescu, 1928, p. 10). Fatalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Transylvania și Muntenia" (1861, p. 79). În interbelic, figura lui Negru Vodă este expediată în domeniul legendei, existența sa istorică fiind nu doar contestată, ci chiar ridiculizată: "Tradiția populară pune întemeierea țării pe sama lui Negru Vodă, personaj legendar, tot așa de adevărat ca și Împăratul Verde ori Roșu-Împărat din basmele noastre. [...] Radu Negru n-a existat însă niciodată, iar adevăratul întemeietor al țării rămâne Basarab cel Mare" (Patrașcanu, 1937, p. 67). Consensul istoriografic se coagulează în jurul figurii lui Basarab ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1956 ale cărui replici s-au făcut simțite și pe teritoriul românesc, autoritățile române au inițiat îndepărtarea de Moscova și de politicile anti-staliniste antrenate de Hrușciov. Disensiunile latente, acumulate gradual, care tensionau relațiile româno-ruse au fost aduse la suprafață de așa numitul "plan Valev" din 1964 prin care URSS dorea să impună o diviziune statală a muncii în interiorul lagărului socialist, României fiindu-i conferit rolul de producător agricol pentru celelalte state care urmau să se specializeze pe industria grea. Simțindu-și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al Doilea Război Mondial a fost conceput drept "Războiul Sfânt de Reîntregire a Neamului". Din perspectiva comunistă, România participa la "războiul imperialist", ale cărui tranșee au reprezentat "un uriaș abator pentru soldații care trebuiau să-și verse sângele numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de democrație populară. Atentatul demarat de M. Roller la adresa memoriei naționale consolidate treptat în tradiția istorică românească a fost caracterizat drept "cea mai vastă operă de mistificare politică a trecutului românesc" (Papacostea cf. Pleșa, 2006, p. 168). Să fie tocmai așa? Credem că o descriere mai adecuată ar fi aceasta: manualul lui Roller a mistificat demistificând. Continuând pe linia istoriografiei critice a interbelicului, ea însăși o prelungire a programului junimist de la sfârșitul secolului al XIX-lea, istoriografia socialistă a demistificat complet
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semnificații într-o singură dată aruncă lumină asupra procesului de construcție politică a memoriei naționale. La fel cum ordinea politică monarhică a încercat să consolideze simbolic instituția regalității prin concentrarea a trei straturi semantice în data de 10 mai, tot așa a procedat și ordinea național-comunistă în sensul aglutinării a două semnificații în data de 9 mai. Merită subliniată în acest context legea halbwachsiană a concentrării temporale, de data aceasta reperabilă în manevrele operate pe frontul imaginarului simbolic de către regimul național-comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul postmodern merge un pas mai departe, adoptând o poziție specifică agnosticismului istoriografic. Oprindu-se asupra problematicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica naționalismului. București: Editura "Cultura Națională". Șincai, G. (1886). Chronica Românilor și a maĭ multor némuri în cât Aŭ fost ĭale așa de amestecate cu Româniĭ, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înțeles. Din maĭ multe miĭ de autorĭ, în cursul de 34 de anĭ, culése și după aniĭ dela nașterea Domnuluĭ Isus Hristos alcăruite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ani glorioși” datorită prosperității și dezvoltării economice pe care Europa le-a înregistrat în această perioadă. Factorii creșterii economice occidentale au fost: ajutorul economic american acordat prin Planul Marshall; integrarea economică vest-europeană; politicile economice aplicate de primele guverne postbelice; așa numita revoluție a treia; Din cauza celor două șocuri petroliere (creșterea prețului la petrol) din anii 1973 și 1979, Europa a intrat într-o perioadă de criză economică din care a început să iasă după 1983. Principalele puteri economice în această
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în economie; Modelul keynesian: Până la începutul anilor 1970, majoritatea politicilor economice adoptate de statele din Europa de Vest au fost inspirate din ideile economistului englez John Maynard Keynes. Considerat cel mai influent economist al secolului XX Keynes a pus bazele neoliberalismului, teoretizând așa-numitul „statprovidență” sau al bunăstării sociale. Principalele aspecte ale curentului economic numit keynesism care a avut o mare influență asupra gândirii și politicii economice în secolul al XX-lea sunt: intervenția limitată a statului în procesele economice pentru a asigura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au reușit să ajungă în Occident nu depășeau 10% din totalul tentativelor de trecere ilegală a frontierei. Comuniștii au adoptat legi prin care încercau să limiteze fuga peste hotare: o nouă lege privind trecerea graniței (1918), cu pedepse grele la adresa așa-zișilor „frontieriști”; taxa de educație plătită în valută forte pentru cei dornici să emigreze (1982); limitarea contactelor cu cetățenii străini; limitarea răspândirii cuvântului scris prin înregistrarea mașinilor de scris și multiplicat (1983); Activitatea românilor din exil: constituirea de asociații și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
țineau cont de posibilitățile reale ale țării; colectivizarea agriculturii (1949 1962); Modelul politic sovietic se caracterizează prin: desființarea partidelor politice și existența unui singur partid; în 1948, s-a format Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.) prin fuziunea dintre P.C.R. și P.S.D.; așa s-a numit partidul unic în perioada anilor 1948-1965, în 1965 s-a revenit la vechea denumire de P.C.R.; lichidarea presei independente; formarea poliției politice (Securitatea 1948); nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; represiune și teroare; În 1948 a fost adoptată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în afara legii (1924); comuniștii au stat în ilegalitate până în anul 1944; între anii 1924-1944, P.C.R. avea circa 1000 de membri, cei mai mulți provenind din rândul minorităților naționale; până în 1944, la conducerea partidului, au fost numiți cetățeni români din rândul minorităților și așa se explică respectarea fără nici un discernământ a ordinelor primite de la Moscova; lideri: Ghe. Cristescu, Boris Ștefanov, Ștefan Foriș; Mișcarea legionară procesul de formare a extremei drepte românești s-a desfășurat lent, dar mișcarea legionară a jucat un rol mai important
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în programa școlară a anilor anteriori. Extinderea vizează nucleu, propunând obiective și conținuturi noi, de obicei cele notate în programa școlară cu asterisc, ceea ce face posibilă parcurgerea programei în integralitatea ei. Cu didactice sau /și opționalul la nivelul ariei curriculare, așa numitul “opțional cro curricular”. alul la nivelul disciplinei constă în activități, module entru susținerea aces laborată o programă ubrică distinctă în catalog , corespunzător unor noi obiective de referință nouă curriculumului la osibilității de opțiunee arcursul educațional la colaborare elevilor și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
numai că există și sunt corecte în limba română, dar nu sunt și des folosite, așa că ar fi trebuit să fie avute în vedere. „Propoziții care să fie exprimate numai prin subiect nu există, în schimb, în limba română”, pentru că „așa-numitele propoziții „monomembre nominale”, de tipul: Toamnă!”, sunt, de fapt, „propoziții cu predicație (unde se poate spune că predicatul este exprimat numai prin intonație, un mijloc de expresie suprasegmental, redat în general în scris, în aceste situații, prin semnul exclamării
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent al substantivului în sintagma amintită numai prin faptul că el „impune” adjectivului - atribut particularitățile sale morfologice, tot așa nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat de tipul existente. Că așa stau lucrurile se poate verifica și prin structura primară în cadrul căreia în grădină are de asemenea funcția de circumstanțial de loc”: | florile le prefer | | care flori sunt în grădină | Atributul circumstanțial exprimat prin substantiv sau substitutele sale poate sta și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de asemenea funcția de circumstanțial de loc”: | florile le prefer | | care flori sunt în grădină | Atributul circumstanțial exprimat prin substantiv sau substitutele sale poate sta și în cazul genitiv, atât fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa om,1/care să nu priceapă nimic.2/ concesivă - Calul, care are patru picioare, și tot se poticnește. El,1/care e bolnav,2/a venit totuși.1/ III.2 Numele predicativ circumstanțial Denumirea de nume predicativ circumstanțial o întâlnim
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
devine un inducător al adjectivului nume predicativ”. Verbul nu-și pierde conținutul semantic și caracterul predicativ în măsura în care le pierd verbele semicopulative. Determinantul nu atribuie o calitate permanentă, așa cum o face numele predicativ, ci arată o stare limitată de durata acțiunii. Așa stând lucrurile, determinantul nu se comportă ca un nume predicativ obișnuit, ci determină acțiunea verbului prin starea pe care o are subiectul simultan cu acțiunea. De aceea, Maria Rădulescu numește acest determinant ,,nume predicativ circumstanțial”. Acțiunea care e determinată de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a se întoarce, a fi poreclit, a vedea, a se uita, a fuma etc. Verbele cu sens lexical mai slab se plasează la limita verbelor care pot fi construite cu un element predicativ suplimentar și verbele copulative, cu nume predicativ; așa sunt verbe ca: a rămâne, a sta, a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă și din echivalența elementului predicativ suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil și mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]