1,947,676 matches
-
și, totodată, a abrogat legea privind funcționarea RADOR. La 8 ianuarie 1990, după Revoluția din decembrie 1989, a fost aprobat decretul-lege prin care AGERPRES devenea Agenția Națională de Presă ROMPRES și rămânea sub autoritatea statului. În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul și Camera Deputaților au adoptat la
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul și Camera Deputaților au adoptat la 15 aprilie și, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES. Agenția Națională de Presă AGERPRES este afiliată la Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA) și este membru al Asociației
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
urmând a fi efectuate în continuare cercetări în cauză cu privire la această tranzacție. Aceste două achiziții nu sunt menționate în declarațiile de avere întocmite și depuse în cursul anilor 2012 și 2013 de magistratul judecător Marinescu Eugenia-Carmen, potrivit art. 93 din Legea 303/2004. 3) Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu luliu-Severus au achiziționat un teren intravilan de 600 mp situat în municipiul Slatina, tranzacție consemnată în declarația de avere a magistratului. Terenul în cauză a fost trecut de către Consiliul Local Slatina din domeniul
DNA: Președinta Tribunalului Olt, Eugenia Marinescu, urmărită penal. Mită de 200.000 de euro de la Bercea Mondial by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102209_a_103501]
-
autoritatea judecătorească și Parlament și să îl soluționeze. ”În conformitate cu prevederile Art. 146 lit. e) și ale Art. 80 din Constituția României, republicată, precum și ale Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), Art. 34, Art. 35 și Art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, formulez următoarea: CERERE DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI JURIDIC DE NATURĂ CONSTITUȚIONALĂ dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte I. Temeiul legal: 1. CONSTITUȚIA Art. 61 alin. (1) - Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Art. 76 alin. (2) - Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră. Art. 80 alin. (2) - Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Art. 133 alin. (1) - Consiliul Superior al Magistraturii este garantul
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (...). Art. 147 alin. (4) - Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. 2. LEGEA nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e) - (1) Curtea Constituțională pronunță decizii, hotărâri și emite avize, după cum urmează: A. Decizii, în cazurile în care: (...) e) soluționează conflictele juridice de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
precum și părților aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. II. Starea de fapt: În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, obligația de respectare a acestora de către toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate - în esență neconstituțională - Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție. În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
mai întâi trimis de Dumnezeu la Zaharia în Templul de la Ierusalim, pentru a-i vești zămislirea lui Ioan Botezătorul (zămislire miraculoasă, deoarece Zaharia și Elisabeta erau în vârstă și nu mai puteau da viață, însă ea s-a petrecut după legea firii): la puțin timp după aceea Elisabeta rămâne însărcinată, insă „cinci luni s-a tăinuit pe șine" (Luca 1, 11-25), pentru că îi era rușine de varsta să. Și tocmai „în cea de-a șasea luna" a sarcinii Elisabetei Gavriil este
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
în 1849. În această calitate rămâne până în februarie 1851, când a fost numit director al Ministerului de Interne, dar demisionează la 1 octombrie 1851. Grigore Ghica În toate funcțiile și posturile ocupate, Cuza se remarcă printr-un respect desăvârșit al legii, printr-o cinste exemplară și totodată, printr-o adâncă înțelegere față de toți cei care apelau la instituția pe care o reprezenta. Meritele sale ca judecător și administrator au fost relevate, de altfel, în mod public, de către domn în două împrejurări
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
urmând a fi efectuate în continuare cercetări în cauză cu privire la această tranzacție. Aceste două achiziții nu sunt menționate în declarațiile de avere întocmite și depuse în cursul anilor 2012 și 2013 de magistratul judecător Marinescu Eugenia-Carmen, potrivit art. 93 din Legea 303/2004. 3) Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu luliu-Severus au achiziționat un teren intravilan de 600 mp situat în municipiul Slatina, tranzacție consemnată în declarația de avere a magistratului. Terenul în cauză a fost trecut de către Consiliul Local Slatina din domeniul
Marinescu Eugenia Carmen, președinta Tribunalului Olt, reținută de DNA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102208_a_103500]
-
în baza argumentelor științifice, experienței internaționale, a datelor statistice și a unor studii de impact asupra stării de sănătate Discuțiile din perioada următoare, până la semnarea actului adițional la contractul de furnizare servicii medicale, vor urma șirul firesc și în conformitate cu prevederile Legii 95/2006 al consultărilor. Rămân în discuție alte detalii tehnice și de finețe ale Contractului-cadru și, ulterior, ale normelor metodologice de aplicare a acestuia. SNMF speră să se bucure și în continuare de acelasi climat sănătos al discuțiilor la CNAS
Societatea Națională de Medicina Familiei a câștigat în disputa cu lanțurile medicale by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102217_a_103509]
-
migrație care i-a condus spre Mexic a început, potrivit documentelor, într-o zi denumită 1-tecpatl (cuțit), semn asociat Nordului: să-înțelegem că ei au plecat din Nord. De asemenea, cuțitul este asociat sacrificiului: deci aztecii au vrut să-și impună legea prin sacrificii. Calendarul și determinismul Exprimată în calendarul divinatoriu de 260 de zile, ziua de naștere a unui copil dă și numele acestuia și îi atribuie o funcție socială; nou-născutul își va trăi toată viața influențat de simbolistica zilei sale
Filosofia timpului la mayași. TIMPUL, inseparabil de PUTERE () [Corola-website/Journalistic/102241_a_103533]
-
mai întâi trimis de Dumnezeu la Zaharia în Templul de la Ierusalim, pentru a-i vești zămislirea lui Ioan Botezătorul (zămislire miraculoasă, deoarece Zaharia și Elisabeta erau în vârstă și nu mai puteau da viață, însă ea s-a petrecut după legea firii): la puțin timp după aceea Elisabeta rămâne însărcinată, insă „cinci luni s-a tăinuit pe șine" (Luca 1, 11-25), pentru că îi era rușine de varsta să. Și tocmai „în cea de-a șasea luna" a sarcinii Elisabetei Gavriil este
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
mult mai aproape de gândirea lui Assagioli decât Putnam. C. G. Jung a scris, comparând obiectivele sale cu cele ale lui Sigmund Freud: Dacă există o "psihanaliză," atunci trebuie să fie, de asemenea, o "psihosinteză" care creează evenimente viitoare în conformitate cu aceleași legi". A. R. Orage, publicist la influentul ziar New Age, a făcut, de asemenea, uz de acest termen sub forma "psiho-sinteza "(cu cratimă). Orage formase mai demult un grup de studiu psihologic (care l-a inclus pe Maurice Nicoll , cel care
Psihosinteza () [Corola-website/Science/337536_a_338865]
-
a anunțat deschiderea celui de-al treilea crematoriu din țară, după Vitan-Bârzești din București și cel de la Oradea, la 40 de km de Cluj-Napoca, pe un teren din comuna Moldovenești. În România dreptul de a fi incinerat este garantat prin lege. Din punct de vedere legal, incinerarea are un statut egal cu înhumarea. Cadrul legal al aplicării incinerării în România se bazează pe câteva reglementări: Aceasta reglementare este o premieră pentru România, neavând un precedent istoric și se integrează în „Respectul
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
nu și-a manifestat public simpatiile politice. În iarna anului 2017, el a participat, împreună cu soția sa, la protestele din București împotriva intențiilor guvernului Sorin Grindeanu de modificare a Codului Penal și de adoptare prin procedură de urgență a unei legi a amnistiei și a grațierii. Liviu Dragnea, președintele PSD, a criticat prezența lui van Groningen, considerând „mai mult decât incorect ca președintele unei bănci străine, un cetățean străin să protesteze împotriva Guvernului”. Bancherul olandez a răspuns pe pagina sa de
Steven van Groningen () [Corola-website/Science/337580_a_338909]