194,789 matches
-
ei, într-o perioadă din care nu avem nimic scris, trebuie de ținut seamă nu atât de urmele arheologice, cât mai ales de existența instituțiilor de drept aflate în documentele de mai târziu, păstrătoare ale unor realități istorice, reflectate în așa-zisul obicei al pământului sau lege a țării”. Alex. I. Gonța În urma cercetărilor și studiilor din ultima vreme, s-a îmbogățit și diversificat literatura ce se ocupă de etnogeneza românească, în general, de aceea de la est de Carpați, în particular
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea și posibilitatea înfăptuirii mentale și intuitive a procesului de reconstituire a vechilor structuri teritoriale cu semnificația lor istorică, reconstituire ce se poate face atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bine precizate și riguros aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind trasarea hotarelor moșiilor însorărite înaintea întemeierii statului medieval, iar ale celorlalte după întemeierea sa. Așa se explică de ce moșiile însorărite dispun de forme geometrice regulate, cu doar patru colțuri, cu lungime și lățime bine precizate, nu neapărat egale în ceea ce privește lățimea, dar obligatoriu să se lovească în cele patru colțuri de la capetele fiecăreia, regulă ce nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai mare a satelor citate mai sus, datând dinainte de apariția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
porțiunii pe care și-o rezerva fiecare dintre copărtașii la lucru, deci o autoatribuire prinsă (cu sensul cuprinsă) de către cel ce urma să facă lucrarea, loc pe care nimeni altul nu-1 putea prelua sub nici un motiv. Și lucrul acesta era așa de natural și de obișnuit pentru că era reminiscența unor practici multiseculare. Dar prima dovadă a organizării în obște familială ab initio o găsim în denumirea comunității, cu forma de plural în sufixul -ești, Umbrărești, cu fireasca evoluție spre obștea sătească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și interpreta că ceea ce scrie și este dat ca fiind „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu”, care s-au jeluit domnitorului, ar fi o comunitate distinctă de obștea Umbrăreștilor, identificându-o, posibil, cu satul Torceștii de pe stânga Bârladului. Lucrurile nu stau așa. Cei care s-au plâns domnitorului reprezintă o fracțiune ruptă din obștea Umbrăreștilor, având ca protagoniști pe nepoții lui Bilăi, ruptură nerecunoscută și neacceptată de către răzeși, așa explicându-se „tăria” lor de a merge și cosi fânul de pe părțile în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor, identificându-o, posibil, cu satul Torceștii de pe stânga Bârladului. Lucrurile nu stau așa. Cei care s-au plâns domnitorului reprezintă o fracțiune ruptă din obștea Umbrăreștilor, având ca protagoniști pe nepoții lui Bilăi, ruptură nerecunoscută și neacceptată de către răzeși, așa explicându-se „tăria” lor de a merge și cosi fânul de pe părțile în litigiu. „Satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât prelungirea sudică a Umbrăreștilor, numită mai târziu de către localnici Cătunași, iar oficial, prin organizarea administrativ-teritorială modernă, Slobozia-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
distincte sub aspectul comunității umane și al statutului lor juridic, căci, așa cum vom vedea, autenticul Torcești a rămas să aibă hotarul de vest la apa Bârladului, iar cel de est în Valea Herătăului, numit în unele documente și Călmățuiul Mic. Așa rezultă și din zapisul de vânzare din 1684, unde se specifică faptul că hotarul merge „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, limite confirmate pentru perioada în atenție și de o hotarnică întocmită de Costin Negre și Manolache Conachi, în anul 1777
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce documentul din 1635 a numit „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât o grupare de locuitori, cu doi slujbași de stat în frunte, care s-a vrut desprinsă din vechea vatră a Umbrăreștilor devălmași, fără a reuși. Așa se explică și faptul că „mergu alți oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și ocroteau obștea străveche de orice element dizolvant, de felul polcovnicului Sandu Avram, ridicat din rândurile lor, ori al orândarului Mihalache Alexeevici, precursor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă a renunța la brazda lor de pământ, foarte mult îngustată, deci insuficientă, de care se simțeau strâns legați prin firele trecutului. Așa se și explică fenomenul aparent paradoxal că, în sângerosul an 1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân”. Din cele expuse mai sus rezultă că toate satele ce aparțin de administrația unui ținut sunt sate dependente, stăpânite de un anume privilegiat domnesc, boier sau mănăstire. Ni se pare că lucrurile nu stau așa, deoarece numeroase sate depinzând administrativ pe linie statală de ținutul Tecuciului aveau statut de sate libere, fie comunitatea în totalitatea ei, o lungă perioadă de timp, chiar după întemeierea statului, fie o parte a comunității formată din sătenii care nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a degenerat în contrariul accepției inițiale, stăpânul ajungând, din protector, asupritor, privilegiat, acceptând și apoi pretinzând avantaje nemeritate. În același timp, stăpânitul, din proteguit ce era, devine supus persecutat, având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au evoluat lucrurile ne este demonstrat și prin „dreptul de dominium eminens al domnului ca supremul protector al supușilor săi” în concepția inițială ce l-a generat, dar ajungând, în cele din urmă, o povară greu de purtat de către supuși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă biserica și necropola de la Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se dovedește a fi fost mai veche și mai intens populată pe parcursul întregului Ev Mediu, așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a lungul timpului, cum sunt țarnă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stânjeni au rămas răzeșilor care nu au acceptat să vândă. La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se va observa că și Bozieștii nu erau în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând pentru păstrarea celei vechi, domnitorul Mihail Sturza intervine cu instrucțiuni pertinente pentru cazul în speță și lămurește mai bine situația și calea de urmat, așa după cum se întrevedea înainte și la data ieșirii din indiviziune a celor două părți. El explică, pe baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704 s-au ales „două giumățăți, partea din sud s-au ales lui Manolachi Costachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar fără dată, fusese găsită anterior la suprafață în același loc, dovezi elocvente ale aflării caselor la vremea respectivă în ființă. Se observă urmele de refaceri consecutive, dar e sigur că în 1683, casele se aflau în bună stare și așa credem că s-au păstrat încă mult timp după această dată, deteriorarea și ruinarea lor producându-se către sfârșitul secolului al XIX-lea. Prin urmare, locul se preta atunci a fi corespunzător găzduirii suitei domnești și a celor care îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încolo, informațiile despre evoluția stăpânirii de aici și din împrejurimi devin tot mai numeroase și mai amănunțite, ca urmare a faptului că Gavril a preluat de la tatăl său condici vechi și obișnuința de a consemna în ele diferite realizări, prin așa-numitele sămi de venituri, de cheltuieli etc., din păcate nu și însemnări din viața familiei. Condicile, 14 la număr, se află acum în păstrarea Bibliotecii de la Academia Română, București, ele singure putând forma obiectul unei cercetări și valorificări științifice. Importante pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea soțului. Se întocmește un act în limba greacă, deoarece și acest Grigore Suțu era tot grec de la Fanar, intitulat chiar așa, „Tocmală de căsătorie”. Ca o măsură de precauție din partea ei, față de o eventuală nemulțumire generată de diferența mare de vârstă dintre cei doi, cucoana obține din partea viitorului soț mărturisirea scrisă precum că este „cu totul mulțumit de căsătoria ce cu ajutorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cere dumneaei tot supt nume de Boziești”. Iar domnitorul îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o stăpâneau ei supt nume de Tămășeni, până în hotarul Trohăneștilor, moșia mănăstirii Dancului, și din apa Bârladului până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în întregimea lor, la fel și a Tămășenilor. Urmașii Corpăcești, reprezentați în act de „preotul Vasili Sîrghi și Tudurachi Sîrghi și alți ai lor”, au cedat ușor, „socotind ei că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare o suprafață de peste 2.300 fălcii, așa după cum se poate constata din datele publicate în „Gazeta de Galați” din 20 septembrie 1891, cu prilejul scoaterii la vânzare a moșiei prin licitație publică, când nu mai exista nici un motiv de a ascunde mărimea moșiei, ci dimpotrivă. După încetarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
confiscat uneltele de pescuit, năpatcile. Prețul unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru un țăran, aproape cu o vacă de lapte pentru hrana zilnică; pescuitul reprezenta încă un mijloc de existență, de „mutare a prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această confiscare, socotită nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în actele mai vechi și va da pe cei mai de seamă reprezentanți din familia Costache, inclusiv pe mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. În persoana lui „Venin spătar” identificăm pe Toader Costache, iar el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]