21,186 matches
-
unei strălucite scriitoare, ce cultiva legături intelectuale prestigioase. Traducerea este exactă, fluentă. Transpunerile din franceză în română sunt dublate de tălmăcirea poeților români în franceză (Mariana Bojan, Horia Bădescu, Vasile Igna, Mircea Petean, Adrian Popescu). De asemenea, problemele traducerii sunt abordate sistematic, în cursuri universitare și în studii speciale. Eseurile intitulate Glose franceze (1981) atestă nostalgia prozei: „La originea eseurilor cuprinse în volum se află preocuparea de a ridica detaliul care frapează (prin insolit sau insistență) la demnitatea unui element semnificativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu o patimă a frumosului” (Mircea Zaciu). Perspectiva din care abordează fenomenul românesc este cuprinzătoare, interesul lui îndreptându-se deopotrivă spre istoria românilor (inclusiv a celor din Basarabia, Transnistria, Pind și Macedonia) și spre limba și literatura lor. De la micromonografii - Umorismo romeno (1939), Damian Stănoiu (1940), Mihail Eminescu (1943), La Junimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea drepturilor omului, spionaj-contraspionaj, teroarea stalinistă, „uciderea” culturii, eșecul socialismului, procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel Dumitrescu („Ultima oră”), Vladimir Tismăneanu („Accente istorico-politice”) și Liviu Cangeopol („Bazarul valah”). Un lung serial despre „afacerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
din sociologia americană lucrarea este centrată pe cele trei perspective sociologice majore: funcționalistă, teoria conflictului și interacționist-simbolică. În acest scop, am tratat într-un capitol distinct aceste perspective și apoi ne-am referit la ele în toate celelalte probleme majore abordate în lucrare. În acest fel, majoritatea conceptelor cheie ale fiecărei probleme de bază sunt analizate din aceste trei perspective diferite. Așa cum evidențiem și în text, fiecare modalitate de abordare în parte contribuie la înțelegerea unui aspect sau altul al realității
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
își propune să examineze schimbarea socială prin analiza rolului jucat de populație în acest proces și prin explicația cauzală a schimbării sociale ca tendință al lumii contemporane. Cum schimbarea aduce cu sine probleme cu care se confruntă orice societate, am abordat aici analiza sociologică a problemelor sociale. Subliniem că ideea conducătoare a elaborării acestei lucrări o reprezintă încercarea de a explica și a înțelege sistemul social spre care ne îndreptăm și, de aceea, am dorit să oferim cititorilor un instrument teoretic
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sigur cei mai mulți dintre oamenii interesați de problemele sociale se gândesc pentru început la întrebarea: Ce este sociologia? Această interogație poate primi o diversitate de răspunsuri datorită atât problemelor pe care sociologii le studiază cât și modalităților în care aceștia le abordează. Pentru început trebuie să subliniem că spre deosebire de viața animalelor, care este ghidată de instincte mai mult decât de regulile comportării în grup, ființele umane sunt mult mai dependente de organizarea socială. De aceea, formele instituționalizării sociale sunt presupuse că joacă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
exclude influența cercetătorului cât mai mult posibil. Afirmațiile generale sunt făcute cât mai independent posibil de cazurile concrete studiate pentru ca ansamblul cercetării să conducă la generalizarea rezultatelor și la formularea legilor generale. În ultimele două-trei decenii, metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a variabilelor studiate, eludarea procesualității fenomenului, ignorarea interpretării acțiunilor, a scopurilor și motivaților subiecților investigați în numele obiectivității, impunerea disjuncției dintre unicitatea situației particulare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
CAQDAS), care prin rigoarea oferită managementului bazei de date a asigurat depășirea imaginii "impresioniste" atribuită cercetării calitative. Acest lucru a dat precizie și acuratețe analizei calitative a datelor și, mai ales, a generat posibilitatea replicării investigației calitative. Cercetarea sociologică modernă abordează într-o relație strânsă cele două poziții metodologice de bază, cantitativă și calitativă. În sensul acestei idei, trei mari profesori americani, G. King, R. Keohane și S. Verba (2000) demonstrează într-o lucrare de referință pentru cercetătorii din domeniul științelor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
create și menținute de indivizii care le alcătuiesc. Sociologii încearcă să înțeleagă constantele din aceste procese modurile în care similaritățile și diferențele urmează un pattern predictibil. Interesul real pentru o temă generală sau credința că aceasta este mai ușor de abordat reprezintă oricum începutul. De aici se continuă cu realizarea unei liste de teme potențiale mai bine delimitate și, în cele din urmă, la o temă de cercetare abordabilă care permite înțelesuri. Nu există contraindicații în alegerea unui subiect de studiu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în mod standardizat care permite cercetătorilor să facă inferențe despre acea informație (p. 9). Utilizarea acestei tehnici are avantajul că permite cercetătorilor parcurgerea unui volum mare de date într-o manieră sistematică și relativ facilă. Analiza de conținut poate fi abordată prin două feluri de date: 1. cantitative, pot fi analizate statistic; de exemplu, stereotipia reclamelor de gen din revistele pentru bărbați pot fi catego-rizate și numărate frecvența acestora; 2. calitative, pot fi analizate pentru înțelegerea semnificațiilor, de exemplu, mesajul caracteristic
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și tensiunea de rol sunt inevitabile în orice societate complexă așa cum este și a noastră unde fiecare individ ocupă mai multe statusuri diferite care îi cer să joace numeroase roluri diverse. Astfel apar problemele pe care oricine trebuie să le abordeze. Adesea oamenii pur și simplu acceptă realitatea că unele așteptări de roluri vor crea conflict sau tensiune. Părinții și surorile medicale, spre exemplu, în mod obișnuit simt că plăcerea și satisfacția pe care le primesc de la rolurile lor au mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de știință din domeniul socialului au elaborat o serie de teorii despre cum are loc procesul de învățare a normelor și rolurilor. Deși aceste teorii sunt în dezacord cu privire la unele aspecte cheie, multe diferențe pleacă de la realitatea că teorii diferite abordează aspecte diferite ale socializării și proceselor dezvoltării ființelor umane. Printre cele mai importante teorii ale socializării și dezvoltării sunt teoriile interacționiste, teoriile freudiene și teoriile dezvoltării cognitive. Dar înainte de a trata succint fiecare teorie semnificativă în parte, vom limpezi relația
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
felul prin care unele din aceste norme diferă de la rol la rol; * oferă copilului mesaje referitor la cât de bine își îndeplinește rolurile; aceste mesaje, în schimb, conduc la formarea imaginii proprii a copilului. Unul din primii sociologi care a abordat procesul socializării din perspectivă interacționistă a fost George Herbert Mead. De asemenea, Charles Horton Cooley unul din fondatorii perspectivei interacțio-niste și precursor al lui Mead reprezintă un nume important care s-a preocupat în special de procesul formării imaginii de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cele sexuale și ale agresivității) și așteptările societății. Potrivit lui Freud, viața oamenilor dominată de această luptă trece prin ceea ce el a numit etapele psihosexuale. Putem deci spune că în lucrările acestui faimos psihiatru și psihanalist, procesul socializării ființei umane este abordat din perspectiva teoriei conflictului. Freud a argumentat existența unui conflict între individ și societate și, că, procesul socializării constă din dezvoltarea progresivă a conștiinței sociale și creșterea supunerii impulsurilor individuale față de cerințele și dorințele societale. Freud credea că personalitatea umană
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cantină cu un grup de prieteni, iar după masă să meargă la antrenament unde interacționează cu cei din echipa de atletism a cărei membră este după care, este posibil, să își petreacă seara în compania unui alt grup de prieteni. Abordând sociologic imaginea descrisă, putem afirma că viața reprezintă o rețea vastă de astfel de interacțiuni cu alte ființe umane, o rețea care este punctată de o varietate largă de grupuri sociale. Nevoia oamenilor de a se găsi în grupuri este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
clară ca ea să poată fi pusă pe hârtie sub forma unei diagrame organizaționale; în schimb, alte feluri de grupuri sunt mult mai puțin formale. Nu ne putem imagina făcând o diagramă organizațională familiei ori grupului de prieteni. Organizația este abordată din mai multe perspective, care trebuiesc coroborate pentru a o înțelege bine. Sociologul american E. Goffman (1956, pp. 226-227; apud. E. Stănciulescu, 1996, pp. 114-115) consideră o organizație din punct de vedere: * "tehnic în funcție de eficacitatea și de ineficacitatea sa, ca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
salariu, sursele de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care, după Weber, formează dimensiunile fundamentale ale oricărui tip de stratificare. Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru a menține sănătatea oamenilor sau să îi ajute să o recâștige dacă se îmbolnăvesc. Această listă de nevoi sociale, desigur, poate fi mai lungă, însă problema este că fiecare societate are o varietate de instituții sociale ca să le îndeplinească. Abordăm două dintre din cele mai importante instituții sociale: familia și educația. Mai sunt și alte, cum sunt instituțiile politice și economice, biserica și sistemul medical etc., dar ele nu fac obiectul cercetării noastre. Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA Spre deosebire de multe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sistemul medical etc., dar ele nu fac obiectul cercetării noastre. Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA Spre deosebire de multe alte probleme pe care studenții le studiază sau despre care mulți oameni discută, familia este un subiect despre care majoritatea celor care o abordează cred adesea că cunosc deja totul. În realitate, cei mai mulți indivizi, indiferent de vârstă, au numai cunoștințe limitate despre familie, deoarece concepțiile lor despre aceasta sunt formate în cea mai mare parte doar din propria experiență. Aceasta îi pregătește puțin ca să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Unii oameni chiar prezic dispariția familiei așa cum noi o cunoaștem și, pentru aceasta, aduc ca evidențe divorțul, copiii născuți în afara căsătoriei și activitatea sexuală premaritală. Există cu siguranță multe probleme controversate în jurul familiei în societatea modernă, dar înainte de a le aborda este nevoie să știm ce este familia și cum funcționează în societate. Vom explora apoi diversitatea formelor de familie, care se datorează faptului că structura familiei diferă de la o societate la alta. Așa cum vom vedea, motivele trebuiesc căutate în legătură cu aspectele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
referim apoi la modul în care forțele sociale pe care le-am discutat de-a lungul întregului nostru demers, se combină și produc schimbarea societății. Deoarece problemele sociale constituie consecințele esențiale, definitorii ale oricărei schimbări sociale, din perspectiva paradigmei sociologice, abordăm problemele sociale produs și rezultat inevitabil al procesului schimbării. Cap. 11 POPULAȚIA Din totdeauna, gânditorii și politicienii, dar și oamenii obișnuiți au reflectat asupra condițiilor de viață în societate legându-le, într-o formă sau alta, de problema populației, de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la popularitatea schimbătoare a grupurilor rock. Din punctul de vedere al industriei muzicii, care anume formație sau cântec este în vogă nu este la fel de important ca faptul că există unele formații la modă, ale căror cântece compania producătoare le vinde. Abordând problema din perspectivă funcționalistă, grupurile rock asigură distracția multor oameni, în speciali tineri, furnizează un număr de locuri de muncă și reprezintă o cale a mobilității sociale. Din perspectiva conflictului, formațiile rock sunt în competiție unele cu altele pentru ascultători
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acest sens, termenul este folosit interșanjabil cu modernizarea. În cele ce urmează vom folosi termenul dezvoltare în legătură cu înțelesul larg și, cel de dezvoltare economică, pentru înțelesul său restrâns. 12.4.1. Perspectiva funcționalistă versus perspectiva conflictualistă despre dezvoltare Teoriile care abordează dezvoltarea inegală a țărilor lumii intră în două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rezultate considerate dezirabile. Spre exemplu, problema sărăciei poate fi formulată " Ce nu este în regulă cu oamenii care sunt săraci?" sau "Ce nu este în regulă cu o societate care are așa de mulți oameni săraci?" În același fel putem aborda problema homosexualității care a încins spiritele oamenilor politici, dar și a cetățenilor obișnuiți din țara noastră cât și din multe alte țări. Aceasta a fost definită fie ca o problemă de devianță sexuală, fie ca o chestiune ce ține de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale oamenilor, mai ales ale celor politici, față de o problemă socială sau alta. În sfârșit, mai trebuie să facem precizarea că nu toate problemele care apar frecvent în sondajele de opinie sau pe paginile ziarelor ca probleme sociale majore sunt abordate de sociologi. Aceasta pentru simplu motiv că acestora le lipsește pregătirea necesară analizei lor. Economiștii, spre exemplu, sunt mai bine echipați decât sociologii ca să analizeze problemele inflației și fiscalității, după cum politologii tratează mai pertinent problemele politicii externe, păcii și războiului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]