20,230 matches
-
avantaj particular unora dintre individualitățile care constituie comunitatea fără a aplica o pagubă superioară comunității în ansamblu. El se găsește deci plasat, datorită exigențelor noastre, într-un cerc vicios manifest. Dacă refuză binele pe care îl pretindem de la el, este acuzat de neputință, de rea-voință, de incapacitate. Dacă încearcă să-l realizeze, este forțat să impună poporului de două ori mai multe taxe, să facă mai mult rău decât bine, și să-și atragă, la celălalt capăt, defecțiunea generală. Așadar, în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al treilea sistem, amestec între cele două, și care constă în a cere totul de la stat fără a-i da nimic, este himeric, absurd, pueril, contradictoriu, periculos. Cei care îl scot în față, pentru a-și da plăcerea de a acuza toate guvernele de neputință și a le expune astfel loviturilor dumneavoastră, aceia vă flatează și vă înșeală, sau cel puțin se înșeală pe ei înșiși. Cât despre noi, noi credem că statul nu este sau n-ar trebui să fie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cei care cred că alegerea, impulsul trebuie să vină de jos, nu de sus, de la la cetățeni, nu de la legislatori; iar doctrina contrară mi se pare că duce la nimicirea libertății și demnității umane. Dar se știe oare de ce sunt acuzați economiștii, printr-un raționament pe cât de fals pe atât de injust? Când respingem subvenția, suntem acuzați că respingem lucrul însuși care ar urma să fie subvenționat și că suntem dușmanii a tot felul de activități, deoarece vrem ca aceste activități
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cetățeni, nu de la legislatori; iar doctrina contrară mi se pare că duce la nimicirea libertății și demnității umane. Dar se știe oare de ce sunt acuzați economiștii, printr-un raționament pe cât de fals pe atât de injust? Când respingem subvenția, suntem acuzați că respingem lucrul însuși care ar urma să fie subvenționat și că suntem dușmanii a tot felul de activități, deoarece vrem ca aceste activități să fie, pe de o parte, libere și, pe de altă parte, să își găsească în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de activități, deoarece vrem ca aceste activități să fie, pe de o parte, libere și, pe de altă parte, să își găsească în ele însele răsplata. Astfel, dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în chestiuni religioase, suntem acuzați că suntem atei. Dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în educație, suntem acuzați că urâm Luminile. Dacă afirmăm că statul nu trebuie să dea, prin impozitare, o valoare factice solului sau unei industrii anume, suntem etichetați drept
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de altă parte, să își găsească în ele însele răsplata. Astfel, dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în chestiuni religioase, suntem acuzați că suntem atei. Dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în educație, suntem acuzați că urâm Luminile. Dacă afirmăm că statul nu trebuie să dea, prin impozitare, o valoare factice solului sau unei industrii anume, suntem etichetați drept dușmani ai proprietății și ai muncii. Dacă credem că statul nu trebuie să subvenționeze artiștii, suntem
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
multe secte moderne, atribuind acest caracter serviciilor libere și private, caută să transforme profesiile în funcții. Aceste secte se ridică cu forță împotriva a ceea ce ele numesc intermediarii. Ele ar suprima cu plăcere capitalistul, bancherul, speculatorul, antreprenorul, negustorul și negociatorul, acuzându-i că se interpun între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia o îndeplinesc, căci această muncă nu ar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legea; că un mare număr de acte că o mulțime de sentimente se îndeplinesc înafara și deasupra legii. În ceea ce mă privește, protestez din toate puterile în numele științei împotriva acestei interpretări mizerabile conform căreia, deoarece recunoaștem legii o limită, suntem acuzați că negăm tot ceea ce este dincolo de această limită. Ah! Fie că suntem sau nu crezuți, și noi salutăm cu elan acest cuvânt, Fraternitate, căzut acum optsprezece secole din vârful muntelui sfânt și înscris pentru totdeauna pe drapelul nostru republican. Și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de altfel pe simplii muritori. Această experiență m-a avertizat că, înainte de toate, trebuie rezolvată această îngrozitoare problemă: există armonie sau antagonism între Justiție și Utilitate? Și, prin urmare, scrutată partea economică a regimului restrictiv; căci, deoarece chiar campionii fraternității acuzau o pretinsă pierdere financiară, devenea clar că nu este suficient să fie pusă cauza Justiției la adăpost de orice îndoială, trebuia în plus să se dea satisfacție acestui mobil nedemn, abject, demn de dispreț și disprețuit, dar atotputernic, Interesul. Acest
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
justiția pentru toți și nu ar mai promite fericirea nimănui. Cetățenii ar învăța să distingă între ceea ce este rezonabil și ceea ce este pueril să ceri statului. Ei nu îl vor mai copleși cu pretenții și solicitări; nu îl vor mai acuza pentru relele lor; nu își vor mai întemeia pe el speranțe himerice; și, în această arzătoare căutare a unui bine pe care el nu poate să îl dispenseze, nu vor mai fi văzuți, la fiecare decepție, acuzând legislatorul și legea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îl vor mai acuza pentru relele lor; nu își vor mai întemeia pe el speranțe himerice; și, în această arzătoare căutare a unui bine pe care el nu poate să îl dispenseze, nu vor mai fi văzuți, la fiecare decepție, acuzând legislatorul și legea, schimbând oamenii și formele de guvernământ, acumulând instituții peste instituții și cioburi peste cioburi. S-ar vedea stingându-se această febră universală de spoliere reciprocă prin intervenția atât de costisitoare și de periculoasă a statului. Guvernul, limitat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
domnii Coquelin, Joseph Garnier, Fonteyraud, ajutați de domnii Potonié și de alți liber-schimbiști devotați, au întemeiat clubul libertății muncii. Fiecare lupta, în măsura forțelor sale, împotriva dușmanului comun. Ceea ce nu l-a împiedicat mai târziu pe domnul Thiers să-i acuze pe economiști că au dat naștere socialiștilor. Dar unde era oare în acest timp domnul Thiers? La alegerile generale din luna aprilie, electorii din Landes l-au trimis pe economistul nostru, acum ilustru, să-i reprezinte în Adunarea Națională. Îndepărtat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
într-o manieră ostilă ameliorării sorții clasei celei mai numeroase și mai sărace. S-a ajuns la a o considera întrucâtva păzitoarea oficială a status quo-ului, iar novatorii cărora le răsturna planurile himerice nu ratau nicio ocazie de a o acuza că este "fără măruntaie". Bastiat a pus acest reproș la inimă și și-a folosit toată verva spiritului și căldura sufletului să demonstreze injustiția acestei acuzații. Pentru a atesta faptul că economia politică nu apăra status quo-ul, a cerut, în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
2 decembrie 1851. În cursul evenimentelor din 1848-1849, Adolphe Thiers este un adept al menținerii votului cenzitar și al unui rol semnificativ al Bisericii Catolice în învățământ. El intră în polemică cu liberalii economiști reprezentanți de Bastiat, pe care îi acuză chiar că se fac vinovați de a inspira radicalismul de stânga, polemică la care face referire și textul de față (n. tr.). 52 În momentul în care acest opuscul a fost publicat, adică în ianuarie 1849, domnul Thiers era foarte
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția spiritului avangardist se face pe fondul opoziției manifeste față de avangarda istorică, acuzată de membrii Grupului ’63 de superficialitate și ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și în sterilitate, îi este contrapus experimentalismul „generației lui Neptun”. Urmărind ideile grupului din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
criminologie se ocupă de analiza dovezilor (fluide corporale, amprente, droguri sau medicamente, fragmente de obiecte etc.) lăsate la locul crimei de criminal, victimă sau alte persoane implicate în acest gen de evenimente. Aceste dovezi pot fi ulterior utilizate pentru a acuza sau exonera o persoană suspectată de crimă, sau doar pentru a aprofunda și rezolva incidentul. În timp, odată cu dezvoltarea tehnologiei, acest aspect a devenit o latură esențială a investigațiilor criminale, în toată lumea. Dar criminologia nu implică numai identificarea dovezilor. La fel de
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
practica politicii externe sovietice. Reinterpretînd legile marxismului, teoria sovietică își propune să interpreteze trecutul, să ghideze deciziile prezente și să prevadă viitorul. Cu toate acestea, dacă comportamentul politic extern înregistra eșecuri sau sistemul internațional nu afișa caracteristicile așteptate, nu era acuzată politica, ci era ajustată teoria. Într-o lume a adevărului, teoria și practica trebuie să fie în armonie. Deși analiștii sovietici au depus un mare efort pentru a respinge teoriile occidentale (ca și cum marxismul n-ar fi tot o teorie occidentală
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
urmă este criticată de analiștii sovietici în primul rînd datorită faptului că încurajează tendința de a folosi forța (în timp ce corelația forțelor invită la considerarea aspectelor puterii, altele decît cele militare). În al doilea rînd, conceptul și politica balanței puterii sînt acuzate că sprijină ideologia status quo-ului (în timp ce corelația forțelor implică schimbarea). În al treilea rînd, teoria balanței puterii este învinuită de confundarea tuturor tipurilor de politică externă expansionistă, ignorînd astfel diferența calitativă dintre politicile imperialiste și cele antiimperialiste. În ciuda criticilor sovietice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unități diferite se comportă în mod neasemănător, în ciuda plasării lor similare" (Waltz 1979: 72). Aceasta plasează teoriile unităților la nivelul unei teorii reziduale, necesară pentru a lămuri în sens invers anomaliile teoriilor sistemului. Astfel, atunci cînd criticii lui Waltz îl acuză ca fiind în întregime structural, acesta poate pe bună dreptate afirma că este conștient de necesitatea teoriilor la nivelul unității. Dar, dat fiind locul pe care el îl rezervă acestora, Waltz nu poate produce nici o falsificare empirică a propriei sale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
el reprezentat de școala engleză. Mai ales două dintre conceptele sale de bază au nevoie de o redefinire: statul și diplomația. Statul nu mai este stat: o deplasare necesară de la istorie la economie politică Realismul a fost de multe ori acuzat că privește statul în termeni de unitate. Mai mult, statul este considerat ca fiind neschimbat în mod esențial de secole, afirmație ce a atras după sine criticarea anistorismului realist (Ruggie 1993). Sigur că realismul nu este complet orb la schimbările
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
e pe punctul de a avea o aventură cu un ofițer polon. Înainte ca aventura să se prefacă în adulter, Smaragda află că un copil îi e pe moarte. Tot fondul ei înnăscut de bigoterie iese la suprafață, Smaragda se acuză de păcate mortale, devine rece, austeră, procreatoare și prudă și pune în subordine toată familia în frunte cu Iorgu Răutu. Subiectul este excelent, mai mult balzacian decât rusesc. Volumele II, III, cu intriga factice, menită a scoate în evidență educația
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creșele, școlile primare, seviciul de urbanism, bibliotecile și muzeele. Această structură și împărțire a puterilor s-a dovedit a fi în cele din urmă greu de implementat în practică, deoarece multe dintre puteri și funcții se suprapuneau. În plus, criticii acuzau guvernul de descentralizarea responsabilităților grele și costisitoare către autoritățile locale, fără a asigura întotdeauna resursele administrative și financiare necesare care să le permită acestora să-și exercite noile responsabilități în mod efectiv. Aceste transferuri au avut loc de-a lungul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fără o susținere largă, au fost descendenții idologici ai reacționarilor și ai regionaliștilor de dreapta din secolul al XIX-lea. Ei se opuneau ideii de stat-națiune și erau suspicioși în ceea ce privea democrația liberală, parlamentarismul și capitalismul industrial. Ei au acuzat aceste aspecte ale "modernității" de distrugerea comunităților organice "naturale" ale regiunilor prin nivelarea și distrugerea ierarhiilor tradiționale ale legăturilor sociale. Câteva dintre aceste mișcări au evoluat în mișcări naționaliste ca în Bretania, unde s-a dezvoltat o mișcare naționalistă bretonă
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
circulație cu privire la tradițiile și realitățile românești. Sarcasmul și umorul se îmbină pentru a evidenția lipsa, la noi, a sentimentului tragic: „La gurile Dunării, chiar tragedia națională/ Virează, când te aștepți mai puțin,/ în veselă serbare câmpenească” (La iarbă verde). Poetul acuză etica românilor, bazată pe resemnare și duplicitate, care pot lua forme carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
Mircea Cărtărescu, alături de tineri scriitori, formulează afirmații denigrante la adresa lui Eminescu, tăgăduind valoarea operei poetului. Tendința de demitizare, specifică postmodernismului, conduce la afirmații dure la adresa cărturarilor români, începând cu Eminescu și continuând cu Iorga, Eliade și Noica, catalogați "incorecți politic" și acuzați de toate tarele nației române. Referindu-se la unul dintre cei mai vehemenți detractori ai operei eminesciene, Theodor Codreanu afirmă: "teza centrală a "corectitudinii" culiene e că "mintea bolnavă" a lui Eminescu e vinovată de tot ce-a fost mai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]