20,289 matches
-
Grădina Palatului Krasiński, Parcul Regal Baths, parcul Palatului Wilanów și parcul Palatului Królikarnia. Grădina Saxonă se întinde pe o suprafață de 15.5 ha (hectare), înainte a fost o grădină regală. În ea există peste 100 de specii diferite de copaci iar aleile sunt un spațiu de odihnă și relaxare. În partea de est a orașului se află Mormântul Soldatului Necunoscut. În secolul XIX grădina Palatului Krasiński a for reamenajată de către Franciszek Szanior. În zona centrală a parcului se află foarte
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
un spațiu de odihnă și relaxare. În partea de est a orașului se află Mormântul Soldatului Necunoscut. În secolul XIX grădina Palatului Krasiński a for reamenajată de către Franciszek Szanior. În zona centrală a parcului se află foarte multe specii de copaci bătrâni. Tot în această zonă de află și monumentul Revolta Ghetoului Varșoviei. Parcul Regal Baths se întinde pe o suprafață de 76 ha. Caracterul unic și istoric al parcului este reflectat de peisajul arhitectural (pavilioane, sculpturi, poduri, cascade, iazuri) și
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
află și monumentul Revolta Ghetoului Varșoviei. Parcul Regal Baths se întinde pe o suprafață de 76 ha. Caracterul unic și istoric al parcului este reflectat de peisajul arhitectural (pavilioane, sculpturi, poduri, cascade, iazuri) și vegetal (specii domestice și străine de copaci și tufișuri). Acest parc diferă, în comparație cu alte spații verzi din Varșovia, prin faptul că există păuni și fazani ce pot fi văzuți în libertate și crapi regali în iazuri. Parcul din jurul Palatului Królikarnia se află pe vechiul abrupt al Vistulei
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
II de a crea o replică protestantă la Bazilica Sfântul Petru din Roma. O criptă largă adăpostește rămășițele unor membri a familiei regale prusace timpurii. Catedrala Sfânta Hedviga este catedrala romano-catolică a Berlinului. Unter den Linden este o stradă cu copaci aliniați pe ambele părți, ce se întinde de la Poarta Brandenburg până la locul unde se afla fostul Stadtschloss. Multe clădiri clasice sunt aliniate de-a lungul străzii și o parte din Universitatea Humboldt se află aici. Friedrichstraße a fost strada legendară
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
focului cu ocazia solstițiului de iarnă. Precum și în „bucată de lemn”, în („Crăciun”, dar și „creangă”/„cracă”) tot așa și în ar însemna „crenguță”/„crăcuță”. Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus. Evanghelia canonică a lui Luca cât și cea a lui Matei descriu pe Iisus ca fiind născut în Betleem, Iudeea din mamă fecioară. În relatarea din Evanghelia
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Ida și Palaikastro. În perioada elenistică un mic sanctuar dedicat lui Zeus Velchanos a fost fondat la Aghia Triada lângă un palat minoic ruinat. Monedele din Phaistos arata forma în care a fost venerat: un tânăr stă printre ramurile unui copac, cu un cocoș pe genunchi, pe alte monede Velchanos este reprezentat ca un vultur și în asociere cu o zeiță, celebrarea căsătoriei mistice. Inscripțiile la Gortyn și Lyttos înregistrau un festival Velchania, arătând că a fost încă venerată în elenistică
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
cele mai interesante amintim "Pasagerul" ("Der Fahrgast"), imaginea unui om care meditează asupra incertitudinilor vieții sau "Vânzătorul" ("Der Kaufmann"), un personaj care se simte singur și înstrăinat de restul umanității, chiar dacă intră zilnic în contact cu ea. Chiar și schița "Copacii" ("Die Bäume"), cu o lungime de doar patru fraze, exprimă un sens profund. Oamenii sunt comparați cu niște arbori ale căror trunchiuri stau îngropate în zăpadă: ei par că plutesc, dar în realitate nu pot fi urniți din pământ. Publicarea
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
părere că balaurul se face din șarpe, cu condiția ca timp de 7-12ani acesta să nu fi fost văzut de nimeni și să nu fi mușcat pe nimeni. Atunci el este înzestrat cu picioare și aripi. Când iese din pădure, copacii se dau în lături, iar balaurul se ridică în nori. Are capacitatea de a înghiți și un copil și are șolzi de pește de mărimea unei palme. În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat călare, învingându-și sulița
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi blestema
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi blestema să fie tăiați de om sau trăsniți de fulger când o supără. Pedepsește (sperie, ia glasul, ologește, pocește) bărbații care fluiera sau cântă prin pădure și-i trezesc
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
a ademeni călătorii. Noaptea poate fi văzută dormind ghemuita în jurul focului sau umblând că o năluca prin păduri și tufișuri, pe câmpii și pe la răscruci de drumuri. Ia chip de animal (iapa, bivolița, vacă), de femeie care seamănă cu un copac cioturos, cu craci uscate, cu păr lung despletit sau împletit șuvițe care cad din cap până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
drumuri. Ia chip de animal (iapa, bivolița, vacă), de femeie care seamănă cu un copac cioturos, cu craci uscate, cu păr lung despletit sau împletit șuvițe care cad din cap până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure, frumoasa că o zână sau hidoasa că un monstru cu capul mare, cu ochii cât strachina și dinții cât secera. Se deplasează pe jos sau pe
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
naționali, iar margareta ("Leucanthemum vulgare", în letonă: "pīpene") este floare națională. Codobatura albă ("Motacilla alba", în letonă: "baltă cielava") este pasărea națională a Letoniei. Insecta națională este buburuza cu două puncte ("Adalia bipunctata", în letonă: "mărīte"). Chihlimbarul, rășină fosilizată de copac, este unul dintre cele mai importante simboluri culturale ale Letoniei. În antichitate, chihlimbarul găsit pe coasta Mării Baltice era căutat de vikingi, dar și de negustori din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Aceasta a dus la dezvoltarea Drumului Chihlimbarului. Mai multe
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
eligibile se întâlnesc la "Festivalul Fecioriei pe Muntele Găina" în Transilvania, pentru a se cunoaște și eventual pentru a-și găsi potențiali parteneri. Ceremoniile de înmormântare sunt moștenite de la romani. Aceștia puneau în fața casei unde exista un mort un chiparos, copac ce nu mai putea imboboci după ce a fost tăiat. Coloniștii romani din Dacia nu au găsit acest copac și obiceiul a fost ușor modificat, folosindu-se, în regiunile de munte, un brad, iar în cele de câmpie un pom. Pomul
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
a-și găsi potențiali parteneri. Ceremoniile de înmormântare sunt moștenite de la romani. Aceștia puneau în fața casei unde exista un mort un chiparos, copac ce nu mai putea imboboci după ce a fost tăiat. Coloniștii romani din Dacia nu au găsit acest copac și obiceiul a fost ușor modificat, folosindu-se, în regiunile de munte, un brad, iar în cele de câmpie un pom. Pomul de înmormantare reprezintă doar una dintre ipostazele sub care se regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci acum circa 100 de ani, în Siberia centrală — în taiga (60° 55’ nord, 101° 57’ est). Explozia a doborât copaci numeroși, distrugând păduri cu o suprafață de circa 2.000 km. Fenomenul Tunguska nu este încă elucidat, negăsindu-se încă resturi din meteorit, și nici urmele unui crater. Cea mai răspândită teorie susține că acesta a fost un corp solid
Meteorit () [Corola-website/Science/298254_a_299583]
-
leziuni fizice sau psihice definitive. Normele extrem de mari, violența, foamea și elementele potrivnice ale naturii erau motivele principale pentru rata înaltă a mortalității din Gulag, care atingea până la 80% din efectiv în primele luni de la deschiderea multor lagăre. Tăiatul de copaci și mineritul erau cele mai obișnuite activități dar și cele mai dure. În minele din Gulag, norma unei persoane putea fi de 13 tone de minereu pe zi. Nerealizarea acestei cote atrăgea după sine micșorarea rației de hrană, un cerc
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
Însăși frumusețea lor poate duce la nebunie. Erau considerate divinități secundare, cu puteri limitate, iar cultul lor nu se preta la mari celebrări publice, însă erau foarte populare. Apropiate de oameni, erau venerate prin intermediul preoților. Sanctuarele lor erau doar izvorul, copacul, stânca sau fântâna, locuri pe care țăranii le decorau așa cum doreau. Există nenumărate legende în care nimfele erau printre personajele principale. Una dintre acestea este cea a lui Narcis, simbolul iubirii de sine. Narcis fusese binecuvântat de către zei cu o
Nimfă (mitologie) () [Corola-website/Science/298353_a_299682]
-
cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție care în gramatica română se numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens lexical deplin, ci joacă rolul postpozițiilor din care provin, formând atribute din substantivul după care stau (exemplu: "a fa alatti pad" „banca de sub copac”). Singura prepoziție din limba
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens lexical deplin, ci joacă rolul postpozițiilor din care provin, formând atribute din substantivul după care stau (exemplu: "a fa alatti pad" „banca de sub copac”). Singura prepoziție din limba maghiară este "mint" „ca, în calitate de”, de exemlu în "Mint mérnök dolgozik." „Lucrează ca inginer.” Verbele maghiare sunt deseori prevăzute cu prefixe având o natură deosebită de cea pe care o au în română. Pe de o
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden. După ce informațiile referitoare la calitățile tămăduitoare ale izvoarelor minerale au fost făcute
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906, când, atingând limita de vârstă, părăsește școala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „"Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres"” (La umbra marilor copaci nu crește nimic). Constantin Brâncuși a expus pentru prima dată la "Société Nationale des Beaux-Arts" și la "Salon d'Automne" din Paris în 1906. Creează în 1907 prima versiune a "Sărutului", temă pe care o va relua sub diferite forme
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
circulația maselor de aer se face de la nord la sud, prin spărtăturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții stopează deplasarea maselor de aer, astfel că adăpostul oferit de ei împiedică primenirea aerului din depresiune. Datorită acestui lucru și a industrializării, străziile, copacii și iarba din oraș au căpătat un aspect specific marilor regiuni carbonifere. Peisajul orașului poate fi comparat cu cel din bazinul Ruhr, atunci când ceața acoperă orașul și stagnează sub protecția culmilor din jur. În Petroșani mai are loc un fenomen
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]