20,309 matches
-
ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou și înaintat în literatură poate fi găsit în cronica Ceva despre fluvii, meandre și bălți, care, de astă dată, laudă o carte slabă. Obiectul cronicii îl constituie romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă, publicat recent în E.S.P.L.A, - în care scriitorul și-a propus să înfățișeze dezvoltarea unei regiuni odinioară înapoiată a țării noastre și transformarea conștiinței oamenilor în focul luptei cu dușmanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în Deltă, publicat recent în E.S.P.L.A, - în care scriitorul și-a propus să înfățișeze dezvoltarea unei regiuni odinioară înapoiată a țării noastre și transformarea conștiinței oamenilor în focul luptei cu dușmanul de clasă. Așa cum a arătat în mod just cronica apărută în Contemporanul nr. 7 (280), cartea are serioase slăbiciuni și greșeli. Scriitorul nu a izbutit să redea veridic și profund trăsăturile vieții noi, chipul oamenilor înaintați și, îndeosebi, chipul comuniștilor. Secretarul organizației de bază din sat este prezentat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bază din sat este prezentat ca un om rupt de mase. El se află mai mult în defensivă față de dușmanul de clasă și nu posedă în general nici una din trăsăturile caracteristice activistului de partid, oamenilor înaintați din țara noastră (...). Autorul cronicii a găsit de cuviință să închidă ochii în fața marilor slăbiciuni al cărții, și să-l ridice în slăvi pe scriitor, decretând romanul drept «o creație autentică», «un fluviu plin de farmec» etc. După o îndelungată tămâiere, întinsă pe 7 pagini
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
închidă ochii în fața marilor slăbiciuni al cărții, și să-l ridice în slăvi pe scriitor, decretând romanul drept «o creație autentică», «un fluviu plin de farmec» etc. După o îndelungată tămâiere, întinsă pe 7 pagini de revistă scrise mărunt, în cronică apare și un personaj care amintește de reclamele ce se făceau pe vremuri cărților de către editurile burgheze. Romanul lui Vladimir Colin - scrie E. Campus - este «bogat», «variat»; el «...cuprinde scene de dragoste în mijlocul naturii, aventuri cu caracter aproape polițist, scene
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faptul că ar fi «evitat șabloanele». Iată, așadar, că tendințele formaliste ale scriitorului s-au întâlnit cu acelea ale criticului; dar este oare firesc ca această întâlnire nefericită să aibă loc în paginile Vieții românești? Dacă în primul caz - al cronicii Zile slăvite - era vorba de un articol care «face praf» pe nedrept un volum de versuri cu mari calități, a doua cronică încearcă să glorifice o carte în care precumpănesc simțitor lipsurile. Așadar, ambele cronici au ca trăsătură comună faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oare firesc ca această întâlnire nefericită să aibă loc în paginile Vieții românești? Dacă în primul caz - al cronicii Zile slăvite - era vorba de un articol care «face praf» pe nedrept un volum de versuri cu mari calități, a doua cronică încearcă să glorifice o carte în care precumpănesc simțitor lipsurile. Așadar, ambele cronici au ca trăsătură comună faptul că procedează contrar intereselor dezvoltării literaturii noastre. Ele sunt fețele diferite ale uneia și aceleiași lipse de principialitate (...)”. ASPECTE ALE ROMANULUI N-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dacă în primul caz - al cronicii Zile slăvite - era vorba de un articol care «face praf» pe nedrept un volum de versuri cu mari calități, a doua cronică încearcă să glorifice o carte în care precumpănesc simțitor lipsurile. Așadar, ambele cronici au ca trăsătură comună faptul că procedează contrar intereselor dezvoltării literaturii noastre. Ele sunt fețele diferite ale uneia și aceleiași lipse de principialitate (...)”. ASPECTE ALE ROMANULUI N-au fost multe romanele care s-au bucurat de aprecieri cvasi unanime, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tiraj de invidiat: 22.000 exemplare, tiraj rezervat doar consacraților și foarte rar debutanților în roman. „Un roman valoros al unui tânăr scriitor” conchide S. Damian 29 în Contemporanul. Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective își întitulează Silvian Iosifescu 30 cronica literară. Același înalt diapazon analitic și în Almanahul literar 31 din Cluj și Iașul nou32. Se pare că, în fine, unul dintre gravele neajunsuri ale prozei realist-socialiste, figura palidă a personajului pozitiv, începe să fie înlăturat. Dar să reținem câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
diapazon analitic și în Almanahul literar 31 din Cluj și Iașul nou32. Se pare că, în fine, unul dintre gravele neajunsuri ale prozei realist-socialiste, figura palidă a personajului pozitiv, începe să fie înlăturat. Dar să reținem câteva opinii din două cronici literare. În Contemporanul: „Tânărul gazetar Dumitru Mircea - autorul romanului Pâine albă - este cunoscut cititorilor prin câteva nuvele (Răfuieli, Candin etc.) publicate în ultimii ani în reviste. Aceste nuvele s-au remarcat printr-o reușită descriere a unor aspecte din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ei) (...). Toma face parte din categoria acelor oameni noi al căror caracter «se formează chiar în cursul desfășurării luptei sociale», cum spunea odată Fadeev (...). Dumitru Mircea știe să ne introducă de la bun început în psihologia eroului său (...). Am început intenționat cronica cu prezentarea lui Toma, pentru că - după părerea noastră - cele mai multe din calitățile romanului lui Dumitru Mircea (sobrietate, unitatea compozițională, suflul de viață adevărată ce-l străbate), se explică tocmai prin reușita autorului în crearea acestei figuri de erou pozitiv. Din Toma
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unor exprimări forțate, neconforme cu spiritul limbii române sau chiar inexistente în limbă, precum și unele expresii puțin întâlnite (...). O problemă importantă care trebuie semnalată în legătură cu romanul Ogoare noi, este modul în care s-a manifestat critica literară. În primul rând cronicile literare apărute au fost puține și nu destul de adâncite, față de importanța acestui roman. În al doilea rând discuțiile purtate n-au scos întotdeauna și pe de-a-ntregul în evidență atât calitățile cât și lipsurile romanului. Ultima parte a romanului Ogoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întotdeauna și pe de-a-ntregul în evidență atât calitățile cât și lipsurile romanului. Ultima parte a romanului Ogoare noi a apărut în decembrie 1951 - deci de o jumătate de an. În acest timp n-au apărut asupra lui decât două cronici: una în Contemporanul semnată de V. Nicorovici și alta în Almanahul literar de la Cluj (nr.2-3/1952) semnată de Dumitru Drumaru. Prima dintre ele se caracterizează printr-o deosebită răceală față de roman (...). A doua se preocupă de analiză și izbutește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
schițe, un roman cu multe sute de pagini format mare: Ogoare noi și două povestiri întinse: În pragul primăverii și Judecata. Dacă, de bine de rău, romanul Ogoare noi a avut o discuție ceva mai largă - s-au scris patru cronici literare - povestirile În pragul primăverii și Judecata n-au stat până acum suficient în atenția criticii: n-au apărut decât câte o cronică pentru fiecare din cele două lucrări. Dacă prin cantitate grija criticii față de dezvoltarea acestui scriitor, aflat în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bine de rău, romanul Ogoare noi a avut o discuție ceva mai largă - s-au scris patru cronici literare - povestirile În pragul primăverii și Judecata n-au stat până acum suficient în atenția criticii: n-au apărut decât câte o cronică pentru fiecare din cele două lucrări. Dacă prin cantitate grija criticii față de dezvoltarea acestui scriitor, aflat în definitiv la începutul drumului lui, a fost insuficientă, trebuie arătat că prin calitate aportul criticii literare n-a fost deloc mai presus. Fie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cluj se considera o greșală că autorul n-a prezentat și gospodăriile de stat etc.), fie că se discută pe un ton înghețat, judecătoresc, expediind în grabă chestiuni la care autorul și cititorii aveau dreptul și doreau să capete răspuns (cronica din Contemporanul despre Ogoare noi) aceste cronici n-au fost în cea mai mare parte în măsură să-l ajute pe scriitor. Și toate - inclusiv cea semnată de autorul rândurilor de față, în Viața românească - au trecut ca pe lângă o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înțeleasă sau inutil de discutat, pe lângă o problemă deosebit de acută a scrisului lui Aurel Mihale: problema cenușiului care caracterizează multe din paginile sale”. Și alte romane apărute în acest an întrunesc exigențele educativ-ideologice impuse fenomenului literar. Menționăm în note37 câteva cronici pe marginea romanelor Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Dulăii de Zaharia Stancu, Noul oraș de Ștefan Andrei. EVOLUȚIA NUVELEI Am rezervat nuvelelor o tratare separată nu numai pentru că abundența acestora a determinat mai multe luări de poziții, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din artele investite cu mari puteri educative: teatrul, asupra genului dramaturgic s-au răsfrânt, de la început, tiparul și existențele ideologice. Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu mari puteri educative: teatrul, asupra genului dramaturgic s-au răsfrânt, de la început, tiparul și existențele ideologice. Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M. Ghimpu (Flacăra, Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dramaturgic s-au răsfrânt, de la început, tiparul și existențele ideologice. Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M. Ghimpu (Flacăra, Contemporanul), Simion Alterescu, Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sorin Arghir - Despre emisiunile literare ale posturilor noastre de radio. Ibidem, nr. 4, apr. 11. Mihai Gafița. - Mai multă grijă pentru colecțiile literare de mare tiraj. Ibidem, nr.3, mart. 12. Aurel Martin. - Zile slăvite. Ibidem. 13. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate 14. Petru Dumitriu - Scrisoare către un scriitor. În: Contemporanul, nr.21 (294), 23 mai 15. xxx Dezbaterea de la Secția de poezie a Uniunii Scriitorilor. Idem, nr.24 (297), 13 iun. 16. Dan Costa. - Stelele păcii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17 (290), 25 apr. 28. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S. Damian. - Un roman valoros al unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 16 (289) 18 apr. 30. În Viața românească, nr.6, iun., 1952 31. Dumitru Drumaruîn plină actualitate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prost exemplu. Ar fi timpul să se hotărască în sfârșit să treacă de la critica verbală la critica scrisă. Învățăturile cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Malencov se referă în mod nemijlocit și la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum e, de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
publicat de Szabedi Laszlo în revista Utünk (...). Silvian IOSIFESCU, ocupându-se de problemele criticii literare, arată că Uniunea Scriitorilor nu acordă grija și atenția cuvenită acestui sector important al frontului nostru literar. Șantierul literar în critică este foarte sărac. Majoritatea cronicilor literare publicate în reviste și ziare sunt șterse, schematice, cenușii, construite adeseori după un anumit șablon (...) Cauzele deficiențelor semnalate se află în primul rând în linia de siguranță în aprecieri - rezultat al unui nivel ideologic nesatisfăcător și al cunoștințelor estetice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concludente. În realitate, I. Vitner se ferește să ia poziție față de fenomenul literar, să participe intens la viața literară. Dovadă, tergiversările și refuzurile repetate cu care a răspuns la propunerile redacției Viața românească. I. Vitner a fost solicitat să scrie cronici despre romanele Dulăii de Z. Stancu și Marea pregătire de AI. Jar, a fost programat cu un studiu despre tinerii scriitori etc., dar I. Vitner n-a găsit de cuviință să răspundă acestor cereri, să realizeze propriile sale angajamente și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
PETRESCU a cerut participanților la dezbateri să-și concentreze atenția asupra problemei tipicului ca problemă fundamentală care trebuie să stea în centrul discuțiilor (...). A.E. BACONSKY a înfățișat unele aspecte ale criticii noastre literare, referindu-se la o serie de cronici și recenzii apărute în revistele literare. Vorbitorul a criticat monotonia și ariditatea acestor articole. A.E. Baconsky a susținut că timp de un an de zile n-a apărut nici un articol interesant de critică literară. S. FĂRCĂȘAN, subliniind însemnătatea discuției
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]