19,594 matches
-
fără a exista pe timp de pace. Corpul a făcut parte din organica Armatei 3. La intrarea în război, Corpul VI Armată a fost comandată de generalul de divizie Gheorghe Văleanu. Corpul VI Armată a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, în trei perioade: 14/27 august - 27 septembrie/10 octombrie 1916, 10/23 iunie - 30 iulie/12 august 1917 și 20 ianuarie/3 februarie - 1/13 mai 1918. În perioadele dintre aceste date, comandamentul Corpului VI Armată a fost
Corpul VI Armată (1916-1918) () [Corola-website/Science/335933_a_337262]
-
dintre conducătorii Rezistenței Cehe. În martie 1945, Edvard Beneš, care fusese președinte al Cehoslovaciei în perioada 1935-1938 și șef al guvernului Cehoslovaciei aflat în exil la Londra începând din anul 1941, a fost de acord să formeze un guvern al Frontului Național, în care a fost cooptat și Gottwald. Ca parte a acestui acord, Gottwald a devenit viceprim-ministru și adjunct al primului ministru Zdeněk Fierlinger. În 1946 Gottwald a renunțat la postul de secretar general al Partidului Comunist din Cehoslovacia în favoarea
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
comandamentul forțelor germane a ajuns la concluzia că cel mai potrivit loc pentru forțarea Munților Carpați era tot Valea Jiului, având în vedere caracteristicile terenului și deficiențele dispozitivului de luptă al forțelor române, aflate într-un număr mic, dispuse pe un front de peste 30 de km., în detașamente izolate, care nu se puteau susține reciproc. Spre deosebire de prima bătălie, unde comandamentul german a mizat pe surprindere, de această dată decide ca străpungerea apărării să se facă printr-un atac frontal masiv, urmat de
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
la 29 octombrie/11 noiembrie și a durat cinci zile, timp în care forțele române sau retras apărându-se pe aliniamente succesive sub presiunea forțelor germane, mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2/15 noiembrie 1916 frontul român a fost străpuns, forțele germane ocupând orașul Târgu Jiu. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
aliniamente succesive sub presiunea forțelor germane, mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2/15 noiembrie 1916 frontul român a fost străpuns, forțele germane ocupând orașul Târgu Jiu. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de pe Valea Jiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului a fost
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de către generalul Paraschiv Vasilescu, a trecut la punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front și redislocată pentru refacerea capacității de luptă, în zona Pitești. Sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie. La 16/29 octombrie 1916, în chiar ziua în care forțele comandate de generalul von Kneussl erau
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, și anume pe Valea Oltului și în pasurile Bran, Predeal, Buzău și Oituz, pentru a nu-i permite comandamentului român executarea de manevre de forțe spre sectorul prevăzut pentru ruperea frontului. De asemenea, Falkenhayn instalează în mod ostentativ Cartierul General al Armatei 9 la Brașov, unde desfășoară activități publice de mare vizibiliate: recepții, parade militare, vizite dese frontului de la Predeal, menite să ajungă la cunoștința comandamentului român și să le distragă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
permite comandamentului român executarea de manevre de forțe spre sectorul prevăzut pentru ruperea frontului. De asemenea, Falkenhayn instalează în mod ostentativ Cartierul General al Armatei 9 la Brașov, unde desfășoară activități publice de mare vizibiliate: recepții, parade militare, vizite dese frontului de la Predeal, menite să ajungă la cunoștința comandamentului român și să le distragă atenția de la Valea Jiului. Forțele române erau reprezentate de Divizia 1 Infanterie. Divizia 1 Infanterie fusese reconstituită după Prima bătălie de pe Valea Jiului din unități luate de la "Grupul Cerna
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
astfel, încât Corpul de Cavalerie să câștige libertatea de acțiune." Comandamentul român nu prevedea desfășurarea unei acțiuni militare de amploare a forțelor Puterilor Centrale în sectorul Văii Jiului până la sosirea iernii. Se considerea că vor fi duse doar acțiuni locale, frontul urmând să se stabilizeze pe pozițiile existente. Din aceste considerente a decis retragerea Diviziei 11 Infanterie din acest sector, în vederea refacerii și intrării în rezerva generală strategică, în curs de constituire. Pornind de la învățămintele trase din desfășurarea Prima bătălie de pe
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
cu severitate; când o căruță ieșea din coloana de marș, eră fără milă aruncată în râu." La 28 octombrie/10 noiembrie 1916, în preziua declanșării ofensivei, forțele germane au executat o câteva acțiuni de luptă locale, în anumite sectoare ale frontului, în vedere ocupării punctelor dominante din stânga văii Jiului. Deși trupele române au opus o rezistență dârză, forțele germane au reușit să ocupe înălțimile Muncelul, Molidvișul și Urma Boului, asigurându-și astfel siguranța de flanc. Ofensiva germană a fost declanșată la
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
calibrele. Sub protecția artileriei, au fost introduse în lută cele patru divizii de infanterie germane, direcția principală de atac fiind șoseaua din defileul Jiului, spre deosebire de cea din prima bătălie de pe Valea Jiului, când atacul fusese centrat pe șoseaua Buliga, din Vâlcan. Frontul atacului era de 30 de kilometri, de la Dealul Molidvișului - la est - până la vest de Pasul Vâlcan, fiind ocupat de forțele Diviziei 41 Infanterie germană - în sectorul vest Pasul Vâlcan-Valea Jiului și Divizia 109 Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș. Până la sfârșitul primei zile de luptă Divizia 41 Infanterie ajunge pe aliniamentul Dealul Leșului-Vălari-Schela-nord - Birnici, iar Divizia 109 Infanterie ajunge pe aliniamentul Postaia-Urma Boului-Molidviș. În aceste condiții, comandamentul german renunță la introducerea în front a celorlalte două divizii - Divizia 11 Infanterie bavareză și Divizia 301 Infanterie rezervă - direcționându-le prin marș spre sud, pe căile de comunicații din defileu. Cu tot raportul de forțe net superior, înaintarea forțelor germane în prima zi a fost relativ
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
acestea se găseau, arătând că "Inamicul s-a bătut pretutindeni cu vitejie, a încercat să execute și contra-atacuri, era însă acum în curs de retragere spe sud". Consecințele acestei acțiuni aveau să fie decisive pentru soarta campaniei anului 1916. "Străpungerea frontului român se făcuse. Bariera Carpaților fusese trecută. Zăgazul, care ținuse două luni șuvoiul dușman, se rupsese și peste el valul furios se năpusti la vale ca să înece câmpurile noastre. În coloane nesfârșite, cavaleria lui Schmettow incepu marșul la aripa dreaptă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
a încercat limitarea pătrunderii forțelor germane și eventual respingerea lor înapoi în munți, prin acțiunile din cadrul Bătăliei de la Târgu Jiu, desfășurată în perioada 3/16-4/17 noiembrie 1916. Cu această bătălie se încheie cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați - și a început cea de-a patra, Operația de apărare a Munteniei, care va dura până la finalul lunii decembrie 1916. "Punctul vulnerabil al dispozitivului românesc de apărare fusese găsit, din nenorocire
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
cruce asemănătoare cu Crucea Sf. Eufrosina pe scutul de cavaler. Crucea a fost reprezentată pe două timbre poștale din Belarus, emise în anii 1992 și 2001, și pe o monedă comemorativă din Belarus emisă în 2007. Mișcarea național-democratică de opoziție Frontul Tinerilor are crucea ca element principal al simbolului său.
Crucea Sfintei Eufrosina () [Corola-website/Science/335968_a_337297]
-
1916, prin mobilizarea unităților sale existente la pace. Divizia a făcut parte din organica Corpului VII Armată. La intrarea în război, Divizia 9 Infanterie a fost comandată de generalul de brigadă Ioan Basarabescu. Divizia a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 27 august 1916 - 11 noiembrie 1918. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Divizia 9 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Corpului VII Armată, alături de Divizia 19 Infanterie. Corpul VII Armată
Divizia 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336004_a_337333]
-
generalul de divizie Ioan Rașcu, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 3, comandată de generalul de divizie Mihail Aslan.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917, Divizia 9 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului V Armată, alături de Divizia 10 Infanterie și Divizia 15 Infanterie. Corpul V Armată era comandat de generalul de brigadă Ioan Istrate, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1.<br>Ordinea de
Divizia 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336004_a_337333]
-
ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a desfășurat imediat în continuarea celei de-A doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului din prima
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
de către generalul Paraschiv Vasilescu, a trecut la punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front iar sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie. Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, simultan cu alte
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
Regimentul 59 Infanterie" - (Caracal) și "Regimentul 21 Artilerie". Divizia a făcut parte din organica Corpului I Armată. La intrarea în război, Divizia 11 Infanterie a fost comandată de generalul de brigadă Ioan Muică. Divizia a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 27 august 1916 - 11 noiembrie 1918. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Divizia 11 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Corpului I Armată, alături de Divizia 1 Infanterie și Divizia 2
Divizia 11 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336012_a_337341]