19,538 matches
-
tu aimes ?", "Qui est-ce que tu aimes ?", "Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Allons dans le parc !" „Să mergem în parc!” Spre deosebire de celelalte moduri personale, în cazul formei pozitive a imperativului, complementele exprimate prin pronume neaccentuate stau după predicat (în scris cu cratima între cuvinte), iar pronumele personal de persoana I singular complement indirect ia forma "moi". Topica cu pronume personale: Topica cu pronume personal și cu pronume adverbial: Dacă predicatul la imperativ pozitiv are și alt fel de complement, acesta se plasează după pronumele atașate de predicat: "Parle-moi franchement !" „Vorbește sincer cu mine
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cea din română se manifestă mai ales in frază cu propoziție subordonată și privesc următoarele aspecte: folosirea modului verbal în propoziția subordonată, folosirea unei propoziții subordonate vs. a unui grup verbal cu verbul la infinitiv, topica propozițiilor, construcțiile în vorbirea indirectă și concordanță timpurilor verbale din propozițiile frazei. Modul verbal al predicatului subordonatei depinde în general de cum vede subiectul propoziției principale acțiunea, evenimentul, existentă, starea, recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare, transformarea etc., într-un cuvânt procesul subordonat. Acest mod poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
se modifică din indicativ în subjonctiv: "Paul croit fermement que Pierre est honnête" „Paul crede ferm că Pierre este cinstit” vs. "Que Pierre soit honnête, Paul le croit fermement" „Că Pierre este cinstit, Paul o crede ferm”. În subordonată completiva indirectă, modurile verbale se distribuie la fel ca în propoziția completiva directă. Indicativul sau condiționalul în subordonată, în principala fiind exprimată: Subjonctivul în subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor. Locuțiunea cu "à" este obligatorie, dar nu și cea cu "de". Despre folosirea pronumelor relative care introduc propoziția atributiva, vezi articolul Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, secțiunea Pronumele relative. Predicatul acestei subordonate este la
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
perfect: "Și tu m’avais téléphoné plus tôt, je ne serais pas părți pour rien" „Dacă mi-ai fi dat telefon mai devreme, n-aș fi plecat degeaba”. A nu se confundă acest "și" cu cel care introduce o intrebare indirectă, aceasta nefiind o propoziție condiționala, ci completiva directă (vezi mai jos), si nu i se aplică regulile lui "și" condițional. Locuțiunea conjuncționala "même și" „chiar dacă” introduce o propoziție circumstanțiala concesiva, iar regulile de mai sus se aplică și predicatului acesteia
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mai mult ca perfect în locul celui trecut. În cazul folosirii acestor timpuri, exemplele 3 și 4 de mai sus ar arăta astfel: "J’étais content qu’elle fût là", respectiv "J’étais content qu’elle eût été là". În vorbirea indirectă, propoziția enunțiativa și cea interogativa devin completive directe. Propoziția enunțiativa indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "que": "Îl déclare qu’îl l’aidera" „(El) declară că îl va ajuta”. Specific în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
timpuri, exemplele 3 și 4 de mai sus ar arăta astfel: "J’étais content qu’elle fût là", respectiv "J’étais content qu’elle eût été là". În vorbirea indirectă, propoziția enunțiativa și cea interogativa devin completive directe. Propoziția enunțiativa indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "que": "Îl déclare qu’îl l’aidera" „(El) declară că îl va ajuta”. Specific în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
là". În vorbirea indirectă, propoziția enunțiativa și cea interogativa devin completive directe. Propoziția enunțiativa indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "que": "Îl déclare qu’îl l’aidera" „(El) declară că îl va ajuta”. Specific în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que", deși aceasta se folosește în registrul familiar. Întrebarea totală indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "și": "Elle me demande și j
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
că îl va ajuta”. Specific în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que", deși aceasta se folosește în registrul familiar. Întrebarea totală indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "și": "Elle me demande și j’irai" „(Ea) mă întreabă dacă voi merge”. Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que", deși aceasta se folosește în registrul familiar. Întrebarea totală indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "și": "Elle me demande și j’irai" „(Ea) mă întreabă dacă voi merge”. Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”) și cea referitoare la complementul direct inanimat: "Je ne comprends pas ce que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”) și cea referitoare la complementul direct inanimat: "Je ne comprends pas ce que tu veux" „Nu înțeleg ce vrei”. Propoziția imperativa devine în vorbirea indirectă o așa-numita „propoziție infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu este obligatoriu. Limba vorbită preferă repetarea, iar cea scrisă evitarea acesteia: Cazul cel mai rar este când conjuncția nu este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
normală". Exemple de măsurare directă sunt, măsurarea unei lungimi cu un metru de măsură articulat sau comparația directă a unei tensiuni electrice de măsurat cu o tensiune de referință reglabilă într-un compensator de tensiune. Sisteme de măsură și metode indirecte de măsurare fac ca mărimile fizice să fie măsurabile și atunci când pe cale directă ele nu sunt accesibile. Câteva probleme importante:
Tehnica măsurării () [Corola-website/Science/332791_a_334120]
-
măsurătorile topografice. Mira se așează, de obicei vertical, în punctul vizat și se citește pe ea înălțimea planului de viză față de nivelul punctului vizat (în cazul măsurăorilor de nivelment) sau numărul de gradații prins între firele sadimetrice (în cazul măsurătorii indirecte a distanțelor). Mirele utilizate până prin anii '70 ai secolului trecut erau fabricate din lemn și erau pliabile (aveau o balama la mijloc) pentru a fi mai ușor de transportat, dar asta le făcea să fie instabile și genera erori la
Miră topografică () [Corola-website/Science/332872_a_334201]
-
octombrie 2014. Pe 3 noiembrie 2014, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a emis o hotărâre privind „includerea în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca a imobilului «Sală multifuncțională de sport»”. Conform acestei hotărâri, administrarea sălii urmează să se facă prin gestiune indirectă de către o societate pe acțiuni intitulată „Sala Polivalentă”. Sala Polivalentă a fost inaugurată oficial pe 27 octombrie 2014, în prezența primarului Emil Boc, a prefectului Ioan Gheorghe Vușcan, vicepreședintelui Consiliului Județean István Vákár și a unor parlamentari de Cluj. Panglica
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
România devine membră a Uniunii Europene și au loc schimbări: • în anul 2010 se desființează ANES ca agenție autonomă și este înglobată în Ministerul Muncii; • nu sunt aplicate niciunul dintre articolele legii egalității de șanse; • crește discriminarea salarizării femeilor, în mod indirect, cu precădere în sectorul public ( doar 1/5 din salariații bugetari sunt bărbați, iar aceștia obțin 40% din salariile bugetare); • se relaxează procesul de democratizare și este înregistrat un regres considerabil al nivelului democrației în România; • scade influența societății civile
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
În schimb, el a pus pe tron pe fiul regelui U lui, regele Chang . Generalul Yi, acum cu puterea de necontestat din spatele tronului,a forțat punerea pe tronul Goryeo un rege numit Yo, acum Regele Gongyang (공양왕;恭讓王). După aplicarea indirect a înțelegerii să cu privire la curtea regală prin împăratului marionetă, Yi apoi a procedat să se alieze cu aristocrați Sinjin , cum ar fi Jeong Do-Jeon și Jo Jun . În 1392 (al 4-lea an al regelui Gongyang), Yi detronat Regele Gongyang
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
Toxicitatea financiară (medicală) este un termen care definește consecințele negative (atât financiare cât și medicale) asupra pacienților, determinate de acoperirea de către aceștia a costurilor (directe sau indirecte) ale tratamentelor medicale. Costul aferent îngrijirii sănătății poate provoca disconfort substanțial, forțând pacienții să taie din cheltuieli în modalități care le pot afecta sănătatea și calitatea vieții. Această problemă a fost identificată în domeniul terapiei oncologice, unde și apare cel
Toxicitate financiară () [Corola-website/Science/333888_a_335217]
-
de viață, să afecteze calitatea vieții bolnavilor, să determine creșterea morbidității și mortalității asociate cu tratamentele și, în fapt se constituie într-un eveniment similar unui efect adevers al terapiei. Toxicitatea financiară presupune nu numai costurile medicației ci și costurile indirecte, cum ar fi cheltuieli impuse de călătoriile necesare tratamentelor în centre aflate la distanță, sau sumele pierdute prin absența de la locul de muncă. Ca și cea terapeutică, toxicitate financiară poate fi de diferite grade de severitate și poate progresa dacă
Toxicitate financiară () [Corola-website/Science/333888_a_335217]
-
spre etnocentrism, spre relații umane decât spre raporturi de putere între state. Violența directă poate fi definită ca asaltul fizic al lui A asupra lui B cu intenția de a-l distruge sau de a provoca suferință și durere. Violența indirectă nu presupune un atac fizic direct, de exemplu politicile care în mod deliberat produc moartea prin înfometare sau boală. Astfel de politici sunt descrise ca o formă de violență structurală manifestată prin acțiunea indirectă a relațiilor de putere inegale și
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
a provoca suferință și durere. Violența indirectă nu presupune un atac fizic direct, de exemplu politicile care în mod deliberat produc moartea prin înfometare sau boală. Astfel de politici sunt descrise ca o formă de violență structurală manifestată prin acțiunea indirectă a relațiilor de putere inegale și oprimante. Perspectiva de gen arată că femeile sunt victime preferențiale ale violenței structurale, cu nou-născutele nedorite deseori sau hrănite mai puțin, iar femeile sunt discriminate economic, legal și cultural. Un domeniu bine structurat este
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
singur pe post, poziție pe care o ocupă până în 1661. Îl convinge pe Mazarin de necesitatea de a reduce cheltuielile de stat și în același timp lucrează la un plan de redresare financiară pe bază largă privind îmbunătățirea colectării impozitelor indirecte, relaxarea fiscalității, salubritatea finanțelor municipale și mbunătățirea relațiilor cu mânuitorii de bani. Istoriografia clasică îl acuză pe Fouquet de lipsa de principii economice clare, timiditatea lui pentru a reduce "cazurile excepționale" și să stingă împrumuturile regale, dar mai ales complicitate
Nicolas Fouquet () [Corola-website/Science/334833_a_336162]
-
deja contagioși de câteva săptămâni și ar fi putut transmite bacteria multor persoane. Adulții, care nu sunt în mare pericol din cauza bolii, sunt încurajați din ce in ce mai mult să se vaccineze, pentru a-și proteja contactii vulnerabili, în special sugarii mici (protecție indirectă sau “de turmă”). [7,8] Tușea convulsiva este o boală endemica, cu vârfuri epidemice care apar la interval de 2-5 ani. Vaccinarea copiilor la nivel global și reducerea consecutivă a incidenței bolii nu par să fi modificat aceste intervale, sugerând
Tuse convulsivă () [Corola-website/Science/333908_a_335237]
-
următoarele, descrise în amănunt de procurori: a) Infracțiunea de luare de mită în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. cu UAT Cavnic și UAT Borsec - În cursul anului 2010, Udrea Elena Gabriela a primit în mod indirect, pentru sine și pentru altul, mai multe foloase materiale de la reprezentanții S.C. Termogaz Company S.A., pentru a aproba finanțarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unități administrativ teritoriale în cadrul programului „Schi pentru România
GALA BUTE: DNA, nouă cerere de ARESTARE PREVENTIVĂ pentru ELENA UDREA () [Corola-website/Journalistic/102304_a_103596]