19,631 matches
-
au vorbit despre demolarea bisericilor și transformarea bibliilor în hîrtie igienică, s-au referit la rapoarte ale Comisiei de Implementare a Documentului Final de la Helsinki și ale organizației Amnesty International, au descris bătăile și torturile la care erau supuse minoritatea maghiară și cea germană și au citat declarații ale ambasadorului Funderburk și ale trădătorului Ion Pacepa. Într-un ultim efort de a împiedica înfrîngerea, senatorul Bentsen a propus amînarea amendamentului de suspendare. Propunerea o dată respinsă de Senat, situația era clară. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se mute în centre agroindustriale, unde țăranii aveau să trăiască la bloc2515. Germania Federală și Ungaria au protestat, cîteva zile mai tîrziu, împotriva acestui plan. În multe din satele ce urmau a fi distruse trăiau cetățeni de origine germană și maghiară. Planul lui Ceaușescu părea încă un pas în efortul de a distruge ceea ce mai rămăsese din cultura germană și maghiară. Budapesta era cea mai sensibilă la planul de "sistematizare", avînd în vedere că relațiile ei cu Bucureștiul lăsau, în continuare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai tîrziu, împotriva acestui plan. În multe din satele ce urmau a fi distruse trăiau cetățeni de origine germană și maghiară. Planul lui Ceaușescu părea încă un pas în efortul de a distruge ceea ce mai rămăsese din cultura germană și maghiară. Budapesta era cea mai sensibilă la planul de "sistematizare", avînd în vedere că relațiile ei cu Bucureștiul lăsau, în continuare, de dorit. Cetățenii de origine maghiară fugeau cu miile în Ungaria, pentru a se stabili definitiv acolo. Situația devenise, într-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un pas în efortul de a distruge ceea ce mai rămăsese din cultura germană și maghiară. Budapesta era cea mai sensibilă la planul de "sistematizare", avînd în vedere că relațiile ei cu Bucureștiul lăsau, în continuare, de dorit. Cetățenii de origine maghiară fugeau cu miile în Ungaria, pentru a se stabili definitiv acolo. Situația devenise, într-adevăr, tensionată, cînd Ungaria a autorizat o demonstrație antiromânească neoficială de anvergură, la Budapesta, pe 27 iunie 19882516. Bucureștiul a ripostat, calificînd evenimentul ca "șovinist" și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunice președintelui român că nu va mai beneficia nici de Clauză și nici de alte privilegii comerciale pînă cînd situația drepturilor omului din România nu se va fi îmbunătățit și pînă cînd nu se va fi încetat cu distrugerea satelor maghiare sub pretextul "sistematizării". Pe 10 august, Senatul a aprobat în unanimitate această moțiune 2528. La o lună după aceea, Camera Reprezentanților și Senatul au prezentat un proiect de lege prin care României i se ridica dreptul de a mai beneficia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sistarea transporturilor aeriene românești în Statele Unite 2550. Pentru a veni în sprijinul acestui amendament, senatorul Pressler a adus în discuție sprijinul acordat de guvernul român teroriștilor libieni, vînzarea evreilor din România Israelului, pe valută forte și efectul sistematizării asupra culturii maghiare 2551. În august, Națiunile Unite au primit un raport despre drepturile omului în România, scos în mod ilicit din București. În 1985, un subcomitet al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului l-a însărcinat pe Dumitru Mazilu să facă un raport
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să trimită o delegație pentru Comisia Economică Mixtă Româno-Americană, iar Parlamentul Consiliului Europei le-a cerut statelor membre să impună sancțiuni împotriva României 2554. În octombrie, congresmanul Hall le-a povestit colegilor din Camera Reprezentanților despre pastorul unor biserici reformate maghiare din orașul transilvănean Timișoara. Pastorul Laszlo Tokes era un critic inveterat al abuzurilor lui Ceaușescu privind drepturile omului și mai ales al discriminărilor ungurilor. Cîțiva din enoriașii lui Tokes apărau cu multă îndrăzneală concepțiile pastorului lor, printre aceștia fiind și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le vorbise colegilor săi din Cameră, în urmă cu două luni, a ajuns, pe 17 decembrie, să fie cunoscut pe plan internațional. Cînd forțele Securității lui Ceaușescu au venit să-l ridice pe pastorul Laszlo Tokes din biserica lui reformată maghiară, ungurii și românii au înconjurat biserica din Timișoara, pentru a împiedica evacuarea sa. Securitatea a deschis focul, omorînd un număr nedeterminat de persoane. Demonstranții scandau "Jos cu Ceaușescu!" și cereau mîncare. Întrucît revoltele au continuat în Timișoara, pe 18 decembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din aceste minorități a pledat la audieri vine în sprijinul aprecierilor lui Aggrey. Ungurii din America au fost nelipsiți de la audierile pentru Clauza României, încă de la început. Ei își argumentau opoziția față de reînnoirea Clauzei prin discriminările sistematice practicate împotriva minorităților maghiare din România. Reprezentanții românilor din America păreau, dimpotrivă, dezorganizați. Deși aproape toți erau împotriva regimului Ceaușescu, puțini erau cei ce puteau subscrie la un program comun. Unii români erau în favoarea revenirii monarhiei, alții optau pentru democrație. Și pentru a înrăutăți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Constituția Republicii Populare Române, "Scînteia", 26 septembrie 1952, 38 p., documente diverse, septembrie-noiembrie 1952, cutia 5, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, documente diverse, 1952-1953, Arhivele Naționale. Unul din cele optsprezece era o "regiune autonomă maghiară", structurată după o metodă sovietică, cea a "nucleului autonom". Ungurilor li se permitea astfel să-și păstreze cultura și obiceiurile, ceea ce reducea ostilitatea lor față de guvernul român. Wolff, The Balkans in Our Time, p. 452. În 1960, granițele acestei regiuni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se permitea astfel să-și păstreze cultura și obiceiurile, ceea ce reducea ostilitatea lor față de guvernul român. Wolff, The Balkans in Our Time, p. 452. În 1960, granițele acestei regiuni au fost refăcute și i s-a dat numele "regiunea Mureș maghiară autonomă". În 1967, aceasta avea să fie desființată. 721Depeșă Alte comentarii cu privire la recentele evenimente politice din România, 21 iunie 1952, dosarul iunie-august 1952, cutia 4, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, documente diverse 1952, Arhivele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Cooperare în Europa, partea a II-a, Minorități naționale în Europa de Est: minoritățile ungare din România și Cehoslovacia, Implementarea acordurilor de la Helsinki, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, p. 19, apoi Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, Minoritățile maghiare din România și Cehoslovacia, 1987 2389 Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986, pp. 118-119 2390 Ibidem, p. 229 2391 Ibidem, pp. 127-130 2392 Ibidem, pp. 139-142 2393 Ibidem, pp. 149-150 2394 Ibidem, p. 192
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
episcopul unit Inocențiu Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit pământuri (și privilegii) în zonele de frontieră cu scopul de a consolida militar noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării Românești față de coroana maghiară în urma pierderii bătăliei de la Posada (1330) de către regele Carol Robert de Anjou, suplimentată de înființarea mitropoliei ortodoxe a Ungrovlahiei în 1359 cu sediul la Câmpulung a determinat reacții ale regalității maghiare împotriva românilor din Transilvania. Astfel, în 1366, urmașul la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării Românești față de coroana maghiară în urma pierderii bătăliei de la Posada (1330) de către regele Carol Robert de Anjou, suplimentată de înființarea mitropoliei ortodoxe a Ungrovlahiei în 1359 cu sediul la Câmpulung a determinat reacții ale regalității maghiare împotriva românilor din Transilvania. Astfel, în 1366, urmașul la tron al lui Carol, Ludovic I al Ungariei, a emis Decretul de la Turda, care a avut ca efect excluderea românilor ortodocși din nobilime. Condiția necesară impusă pentru deținerea titlului de nobil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a avut ca efect excluderea românilor ortodocși din nobilime. Condiția necesară impusă pentru deținerea titlului de nobil a devenit confesiunea catolică. Nobilii români care au trecut la catolicism și-au păstrat statutul dar au fost asimilați treptat în elita maghiară (de exemplu Iancu de Hunedoara, provenit dintr-o familie de origine română). Prin Decretul de la Turda, "națiunea" română, de religie "schismatică", a fost, așadar, exclusă din structurile politice ale Transilvaniei, situație ce avea să definească balanța forțelor etnice în jumătatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Un alt moment semnificativ în permanentizarea inferiorității sociale și etnice a românilor în Transilvania l-a constituit semnarea pactului Unio Trium Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luarea deciziilor politice. O astfel de înțelegere a ideii de națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice, aceasta din urmă confundându-se în totalitate cu nobilimea. Drept care iobagii unguri din Transilvania nu făceau parte din națiunea politică maghiară. În temeiurile aceleași logici politice, plecând de la premisa că românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fructul căreia s-a impregnat stigmatul condițiilor specifice matricei socio-politice și istorice a Transilvaniei secolului al XVIII-lea. O naștere căznită, moșită fiind de arbitrariul unor interese exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul religia de stat a imperiului aproape că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând să corecteze raporturile de forță prin atragerea românilor ortodocși la catolicism. Pe fondul acestor planuri imperiale de contracarare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este nici al națiunii maghiare, nici al celei germane, ci al numerosului neam al națiunii române" (Prodan, 1984, p. 380). Conjunctura geopolitică a vremii făcea ca proiectul a ceea ce Alexandru G. Golescu a numit în 1838 "Dacia Mare" să fie deocamdată un program utopic. Mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1918. Fermentul care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea. Până la Marea Unire din 1918 nu prea are sens să vorbim despre un învățământ românesc, ci mai degrabă despre învățăminte românești. Situația specială a învățământului românesc din Transilvania, aflat sub autoritatea Curții de la Viena, și mai târziu a guvernului maghiar, obligă la tratarea separată a Ardealului de celelalte două provincii istorice românești. Analiza longitudinală realizată în capitolele următoare va ține cont de particularitatea învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Vorbirea, Citirea, Scrierea, Aritmetica, Geografia, Istoria, Fizica, Istoria naturii, Cântarea și Desenul. Istoria, ca obiect de studiu, încă nu își dobândise autonomia. Acest lucru avea să se petreacă, în Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie separată. Al doilea abecedar apărut în 1861 purta semnătura lui Vasile Petri, fiind intitulat Elementariu seu Abecedariu pentru școlele romanesci. Acesta avea să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie separată. Al doilea abecedar apărut în 1861 purta semnătura lui Vasile Petri, fiind intitulat Elementariu seu Abecedariu pentru școlele romanesci. Acesta avea să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul că atenta la coeziunea statului maghiar. Revizuit, abecedarul lui V. Petri avea să apară în 1878 sub numele de Noul Abecedar românesc. Procesul de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]