195,194 matches
-
altui comentator-senior american, Leslie Gelb, care susține că „este total nerealist să credem că Vestul poate ajunge să gestioneze relațiile și să colaboreze cu Rusia dacă nu tratează cu Moscova ca mare putere care are interesele sale reale, îndeosebi în zonele de frontieră”. Iată și poziția de principiu manifestată în multe ocazii de competenți analiști din politica americană, definită tot de Laqueur: „Rusia ar trebui onorată și respectată așa cum e, în special ca mare putere, și nu așa cum unii occidentali și-
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
și pe românii din Transcarpatia și regiunea Odesa, prin proiecte finanțate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni. Mai mult, partea română este deschisă la noi proiecte, în special transfrontaliere, finanțate din fonduri europene, pentru dezvoltarea regiunilor, cu precădere în zonele în care există un număr semnificativ de etnici români. De exemplu, există posibilitatea de a se înființa pentru prima dată o grădiniță românească în orașul Cernăuți, de a se acorda sprijin pentru mass-media de limba română nu doar de către statul
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
Balcanilor, prin cu totul alte mijloace decât cele ale conflictului deschis. Astfel, „Balcanii depind în mare măsură de resursele energetice furnizate de Moscova, iar orice perturbare a livrărilor va destabiliza definitiv situația din Peninsulă. În plus, mediul de afaceri din zonă având strânse legături cu Rusia, în cazul în care marile companii rusești și-ar retrage banii depuși în băncile țărilor din Balcani, economia regiunii s-ar putea prăbuși”, sintetizează analistul bulgar Ivan Krastev. Demersurile nu sunt doar economice. O atestă
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
în România a unor nume ca „Lukoil” sau „Gazprom”. În practică, după cum se cunoaște, tehnica pașilor mărunți îi permite Rusiei să umple „spațiile goale” din Balcani pe care occidentul nu le-a umplut până acum. Din păcate, multe țări din zonă încă mai așteaptă la poarta Uniunii Europene să fie luate în calcul pentru integrare... Un avertisment Președintelui rus Vladimir Putin i se oferă ocazia să-și extindă influența în Balcani, avertizează Gjorge Ivanov, președintele Macedoniei, apreciind că eșecul UE și
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
În 1961, berlinezii asistau neputincioși cum metafora „Cortinei de fier” ce delimita două lumi, lansată ca atare de W. Churchill, devenea un zid de beton lung de 45 de km. „Bariera” a separat numeroși ani una dintre cele mai militarizate zone ale lumii: granițele statelor din cele două blocuri... O bună parte a continentului „revenea” așadar biruitorului de la est, I.V.Stalin, care spunea că „în războiul acesta nu este ca în celelalte. Acolo unde ajung armatele victorioase, până acolo se întinde
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]
-
apoi de departe de Bucovina și prea puțin reprezentată de Regatul României condus de regele Carol I. Emigrările din Transilvania cu intensitate variabilă, au fost un fenomen permanent în secolele XIII-XIX. La început, din Transilvania, destui au plecat vremelnic în zone mai apropiate, precum România transcarpatică, Dobrogea, Peninsula Balcanică, Crimeea, Caucaz etc. În acest context se înscriu, înaintea primului război mondial, și emigrările unor români peste ocean. Au fost apoi emigrările definitive. Acestea au devenit frecvente în epoca modernă. Aceste emigrări
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește însă este în cartierele mărginașe de blocuri mizere și stereotipe ale anilor ’60, populate și controlate de emigranți, mai ales musulmani, și unde poliția de fapt nici nu mai îndrăznește să pătrundă. Asemeni zonelor de maximă criminalitate din marile metropole americane, aceste enclave reprezintă marea problemă a Parisului contemporan. Ele sunt doar în parte efectul „islamizării” Parisului, fiindcă nimeni nu ne poate garanta, dimpotrivă, că opțiunile religioase sau originea nord-africană ar fi coextensive cu
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
talia lui Alain Finkielkraut. El, ecoul, se regăsește deopotrivă în rezultatul alegerilor municipale, unde Frontul Național este iarăși într-o îngrijorătoare creștere. Parisul este parte integrantă a acestor procese. Pentru a da un singur exemplu: „centura exterioară” a capitalei, o zonă prioritar proletară, a fost decenii de-a rândul dominată de PCF. Dezastrul pe care marea majoritate a partidelor comuniste occidentale l-au suferit în 1989-1991, odată cu prăbușirea sistemului comunist internațional, a provocat aici un vid de putere care însă a
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din calea vipiei estivale în zone rurale, când nu evada în străinătate, „la băi”. Moda frecventării acestor izvoare de sănătate acvatică, dar și de distracții mult mai puțin igienice, pe care le atestă pretutindeni asocierea între ape minerale și cazinouri, data și ea din Antichitate; să
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
a avut loc și un eveniment remarcabil în această comunitate a românilor din nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular românesc avea să prefațeze inaugurarea clădirii în care a început să funcționeze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din Cernăuți, orașul adolescenței poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
depășească. Amintim în acest context că forțele active ale statului, precum și ale societății civile, încearcă după puteri și posiblitățile lor de organizare să domolească dezastrele produse de calamitatea ce a cuprins țara. Ar fi de menționat sprijinul acordat populației din zonele afectate prin măsurile luate de către Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, pentru a înlătura efectele inundațiilor și a interveni în diminuarea pierderilor din zonele afectate. Evident, înainte de orice, ne doare sufletul pentru suferințele la care sunt supuși cetățenii
Nori și ceață… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296401_a_297730]
-
de calamitatea ce a cuprins țara. Ar fi de menționat sprijinul acordat populației din zonele afectate prin măsurile luate de către Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, pentru a înlătura efectele inundațiilor și a interveni în diminuarea pierderilor din zonele afectate. Evident, înainte de orice, ne doare sufletul pentru suferințele la care sunt supuși cetățenii țării, din nord, care vor trebui să fie ajutați substanțial, cât mai repede posibil. În acest context, avem nefericirea de a trăi zile în care au
Nori și ceață… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296401_a_297730]
-
ca și prin toți cei care își practică meseria cu seriozitate și eficiență. Vă rog să le transmiteți tuturor compatrioților noștri cu care vă întâlniți aprecierea și respectul meu.” Bernard Fournier, senator. „Există numeroși medici români care vin în în zonele rurale în care ducem lipsă de doctori. Sunt mulți români, inclusiv în departamentul în care locuiesc, care s-au integrat foarte bine și care sunt apreciați în mod deosebit.” Românii care muncesc în Franța s-au integrat cu succes în
Franța () [Corola-website/Journalistic/296428_a_297757]
-
această soluție în urma acordului intermediat de Uniunea Europeană, pentru a pune capăt unei perioade îndelungate de blocaj politic. Intrarea valului de refugiați în țări ale Uniunii Europene pe ruta balcanică a determinat o abordare mai precaută a problemelor structurale ale acestei zone din partea puterilor occidentale. Dacă tot ne referim la arealul balcanic, nu putem trece cu vederea și alegerile locale din România, urmate de cele parlamentare, la toamnă, marcate de frământări pe scena politică, cu răsturnări de situație și candidați cotați ca
Balcanii văzuţi „din avion” by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296417_a_297746]
-
până în locurile exotice de peste Cercul Polar ale Scandinaviei s-au stabilit, puțini în vremuri mai vechi, din ce în ce mai mulți în vremurile noastre, români sau originari din România, ce au alcătuit astfel comunități cu o prezență din ce în ce mai marcantă în diversele țări din zonă (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, în afară de cele două țări anglo-saxone pomenite mai înainte). Incontestabil că prezența cea mai numeroasă actuală a românilor în perimetrul nordic este cea din spațiul anglo-saxon și în primul rând din Marea Britanie (nu există date statistice
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
1997 al Marilenei Rotaru - susțin că se impune să se analizeze mai corect activitatea Regelui, dând drept exemplu fondarea, în 1935, a organizației de tineret Străjeria, menită să combată influența legionarilor. Împreună cu Nicolae Iorga[/caption]Aici intrăm, însă, într-o zonă de echivoc, nu doar fiindcă tinerii legionari au sfârșit prin a acapara Străjeria, ci fiindcă tendințele autoritare ale Regelui au dus în ultimă instanță la întreruperea regimul constituțional. Pe de o parte, Carol s-a identificat cu politica de salvgardare
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
nou pericol de expansiune turcească, de această dată mult mai hotărât și mult mai puternic. Împăratul Rudolf al II-lea era decis să facă din Principatele românești avanpostul politicii sale de apărare, exploatând situația ambiguă a suzeranităților și suveranităților din zonă. Spre a da un exemplu, Mihai Viteazul, după ce ajunge Domn cu încuviințarea Sultanului, în 1593, folosind metoda clasică a cumpărării domniei, aderă la Liga Sfântă, Ligă în care, direct sau indirect, se aflau și celelalte două principate, Transilvania lui Sigismund
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
centru european, dominat de Parlamentul European, unica instituție europeană aleasă prin vot direct de cei peste 507 de milioane de cetățeni ai Uniunii. Consiliul Uniunii Europene, format din reprezentanții guvernelor statelor membre, are de asemeni o clădire superbă în această zonă a orașului, imobilul Justus Lipsius, construit în anii ’90. Comisia Europeană, gardianul Tratatelor, funcționează în imobilul Berlaymont, pe care îl vedem frecvent la jurnalele de știri; clădirea a fost construită în 1960 de arhitecții Lucien de Vestel, Andre Polak și
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
să particip. Directorul - sau eminentul sinolog și experimentatul diplomat - domnul Constantin Lupeanu a reușit o performanță de invidiat: în foarte scurt timp a închegat o echipă entuziastă de specialiști, a obținut și a inaugurat un sediu splendid, plasat într-o zonă animată a capitalei chineze, a pus bazele unei biblioteci pusă la dispoziția vorbitorilor de limbă română, care nu sunt puțini, cum am fi înclinați să credem, și, cel mai important lucru, a reușit să atragă atenția factorilor decizionali și a
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
geografice definitorii pentru întreaga Europă și în special pentru România, al cărei statut de „stat dunărean” are o conotație de mare semnificație pentru poporul român. În acest context, preocuparea europeană pentru domeniu vine în întâmpinarea proiecțiilor românești legate de prosperitatea zonei. Astfel, „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, în valoare de 222 de milioane de euro, recent adoptat de Comisia Europeană, este un nou pas în direcția punerii în aplicare cu succes a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Începând din
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
un nou pas în direcția punerii în aplicare cu succes a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Începând din această toamnă, Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de Strategie, incluzând regiuni din nouă state membre (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia), dar și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). De asemenea, Republica Moldova și Ucraina vor fi eligibile în cadrul acestui program
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
de altfel, occidentul urma să-și extindă influența politică, ideologică și economică spre est, cultura încheind cercul integrării întregii Europe. Fără să nominalizeze Balcanii în mod explicit, discursurile lui de Gaulle lăsau să se înțeleagă cu claritate faptul că această zonă urma să fie parte a tabloului general al unificării.* Foarte interesant este faptul că de Gaulle nu doar includea Rusia printre țările europene, dar credea cu tărie că multe state asiatice fac parte din înțelesul lărgit de Europa. Îl confirmă
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
-resursele de hidrocarburi estimate a exista în zona Polului Nord, precum și avantajele economice și strategice atrag ca un magnet interesele mai multor state, care duc o adevărată bătălie pentru supremație în regiune. Comori, competitori, mize. De peste două decenii, Oceanul Arctic a devenit zonă de competiție geopolitică. Zona Arctică, mai exact frontiera nordică a Rusiei, Norvegiei, Danemarcei, Statelor Unite și Canadei ascunde, potrivit studiilor, circa 22% din resursele nedescoperite de petrol și gaze naturale ale lumii. Este vorba, spun experții americani (susținuți în estimări de
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
gaze lichefiate, majoritatea în largul mării. Nu este de mirare, în aceste condiții, că statele care se învecinează cu aceste comori sunt în plină competiție și fac tot felul de demersuri - locale și internaționale - pentru a-și extinde dominația în zonă. Situația actuală arată că nici un stat nu deține și nici nu ar putea deține în întregime Zona Arctică. Amintitele țări, care au hotarele în vecinătate, țintesc, pe de o parte, exploatarea celor 200 de mile marine la care le dă
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
vorba despre lupta pentru resurse și putere, interesele se pot ciocni. Un exemplu este pretenția Canadei, care revendică lanțul muntos Lomonosov, parte a platformei submarine din Oceanul Înghețat de Nord. Doar că Institutul rusesc de Oceanologie a desfășurat cercetări în zonă încă din 2007, concluzionând că aceasta este parte componentă a platformei continentale rusești! Aceeași zonă este disputată concomitent și de Canada... Care sunt resorturile care „mână” statele în această întrecere pentru supremație? Alături de menționatele comori energetice din adâncuri, este vorba
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]