4,962 matches
-
ceremonie, este ca urmașii să aibă cât mai putina bătaie de cap. Începând cu serile de priveghi, cănd rudele, prietenii, și vecinii stau în jurul celui mort, arzând lumânări și vorbind despre calitățile și viața celui plecat, tot ritualul e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se numără și hora satului. Hora începea de obicei la 12:00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
bine limbile ebraică și aramaică. Aici a lucrat și filosoful evreu Filon din Alexandria. b) În patria mamă, după dezastrul primei răscoale, ebraismul a a reușit cu succes să se redreseze, favorizat și de romani care aveau tot interesul unei împăcări, chiar dacă uneori au emanat legi care lezau grav drepturile tradiționale, ca de exemplu interdicția circumciderii. Rabi Johanan ben Zakai (Maier 1972, 10) care conform legendei reușise, prin împrejurări povestite romanțesc, fuge din capitala asediată, a fondat o academie (ebr. bêt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
viața normală de dinainte de război. Și cum mama nu prea gusta acele șotii, o telegramă de-a lui sosită acum, din lumea de dincolo, era mai mult decât putea să accepte. Părea că nedumeririi ei i-a luat definitiv locul împăcarea îndurerată în ziua când am adus-o la București, foarte curând după înmormântare, ca să n-o las acasă în singurătate. La ieșirea din Gara de Nord, în timp ce ne îndreptam spre stația de tramvai, recunoscând locurile pe care tata, la începutul eternității sale
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
isprăvit de sădit toate cele douăsprezece primule. S-a așezat pe marginea piedestalului și privește peste peisajul cubist al cimitirului. Se odihnește. A obosit. Nu mai e nici ea tocmai tânără. Pe față i s-a zugrăvit o expresie de împăcare. Asupra ei pacea cimitirelor are același efect ca și asupra lui Lucian? Ai mai zugrăvit locuința? E păcat să-ți închei viața într-o locuință închiriată. Cei rămași după tine trebuie să scoată mobila afară din casă s-o vândă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
este cultivat cu intenționalitate în vederea sfințirii omului. Nu este vorba nici de conversație, nici de dispută, nici de „stat de vorbă” cu preotul sau cu Dumnezeu, ci este în mod clar un dialog, prin care Cristos îi dăruiește omului iertarea, împăcarea și o viață nouă. Aceste roade provin din însăși jertfa lui Cristos, dar sunt concretizate prin celebrarea unei întâlniri solemne a omului cu Dumnezeu, în care omul în mod personal se recunoaște păcătos, în timp ce Dumnezeu se lasă privit milostiv și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rugăciune sunt modalități care oferă omului o viață nouă și curată și, implicit, reconcilierea. Păcatul unei singure persoane are și un caracter comunitar (cf. Ps 14,3; Qoh 7,20). Pentru ca acest păcat să fie iertat, era necesară nu doar împăcarea persoanei în mod izolat cu Dumnezeu, ci reconcilierea întregii comunități cu Dumnezeu. Aceasta se realiza prin celebrarea anumitor rituri cu caracter liturgic. Celebrarea era solemnă. Cartea Profetului Neemia prezintă un astfel de ritual al iertării, care se realiza prin parcurgerea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și face sărbătoare. Aceste fapte confirmă atitudinea lui Dumnezeu de a se bucura pentru păcătosul convertit. Confirmarea milostivirii divine continuă prin ilustrarea întâlnirii dintre Isus și Zaheu, eveniment ce schimbă ființa lui Zaheu în om caritabil, preocupat de dreptate și împăcare (cf. Lc 19,1-10). „Parabola vameșului și a păcătosului” arată două atitudini pe care oamenii le pot avea în fața Domnului. Modalitatea elogiată este cea a păcătosului, care se umilește, atitudine corectă și plăcută lui Dumnezeu (cf. Lc 18,9-14). Independent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
2,42-48), în care reconcilierea să fie prețuită ca dar din partea lui Dumnezeu. Sfântul Paul este consecvent ideii că Dumnezeu este inițiatorul reconcilierii și afirmă că, prin jertfa lui Cristos, „Dumnezeu a împăcat lumea cu sine” (2Cor 5,18). Rezultatul împăcării este „creatura nouă” (2Cor 5,17), capabilă de noi modalități de a prețui jertfa unică a lui Cristos. Reconcilierea oferită de Dumnezeu este gratuită și necondiționată, pentru că „dușmani fiind, am fost reconciliați cu Dumnezeu” (Rom 5,10). Omului nu i
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Fiului său” (Rom 5,10). În aceeași logică, se înscrie și Scrisoarea către Coloseni, care subliniază trecerea de la vechea stare a păcatului, care îl așeza pe om în ipostaza de dușman al lui Dumnezeu, la starea nouă de prietenie, prin împăcarea cu același Dumnezeu, care dorește să fim „înaintea lui sfinți” (Col 1,21-22). Reconcilierea presupune o transformare radicală a omului în raport cu Dumnezeu, de la „străin și dușman” la „sfânt și neprihănit” (Col 1,21-22). Ea se extinde și capătă o dimensiune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la Dumnezeu. Diferite încercări de apărare a credinței, a practicii religioase, implicit a sacramentelor, s-au concretizat prin scrieri, predici și prin implicare pastorală autentică. Între acestea, un loc aparte l-a ocupat atenția pentru penitență, ca modalitate elocventă de împăcare a creștinului cu Dumnezeu. Deși botezul a fost și este prima formă de împăcare a omului cu Dumnezeu, încă de la început, s-a manifestat nevoia ca viața de sfințire să fie întărită de alte practici penitențiale. Aceasta a fost și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
s-au concretizat prin scrieri, predici și prin implicare pastorală autentică. Între acestea, un loc aparte l-a ocupat atenția pentru penitență, ca modalitate elocventă de împăcare a creștinului cu Dumnezeu. Deși botezul a fost și este prima formă de împăcare a omului cu Dumnezeu, încă de la început, s-a manifestat nevoia ca viața de sfințire să fie întărită de alte practici penitențiale. Aceasta a fost și dorința lui Isus (cf. In 20,22-23), lucru care face ca sacramentul reconcilierii să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și ceilalți, și Tertulian vorbește doar de o unică posibilitate de a face pocăință după botez. Era necesar, din punctul său de vedere, ca pocăința interioară să fie realizată și printr-un act exterior, atât pentru a se înfăptui o împăcare și cu întreaga comunitate creștină, cât și pentru ca iertarea păcatelor să vină prin intermediul slujitorului Bisericii, episcopul. În aceeași perioadă, alți autori, precum Clement Alexandrinul, Ciprian și Origene afirmau aceeași posibilitate a iertării păcatelor, însă cu unele distincții fiecare. Ciprian confirma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcătuiește și împotriva Trupului Mistic al acestuia, care este Biserica. De la început, Biserica și-a înțeles rolul său, pentru că, prin toți membrii ei, ea trăiește și manifestă o preoție comună, chiar în cadrul acestui sacrament, luând parte la convertirea și la împăcarea penitentului cu Dumnezeu, prin caritate, prin exemplu și prin rugăciune. Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu Dumnezeu în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu Dumnezeu în sacramentul reconcilierii doar prin intermediul Bisericii. Mărturisirea păcatelor nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu Dumnezeu în sacramentul reconcilierii doar prin intermediul Bisericii. Mărturisirea păcatelor nu este făcută doar înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită ca: - un mod privilegiat al eliberării de povara păcatului și al primirii iertării divine; - un mod de împăcare a creștinului cu Biserica, reinserându-l într-însa; - un mod de justificare și de menținere a valorilor sociale care slujesc creșterea și maturizarea autentică a creștinului; - un mod de realizare al controlului social, penitentul comparând valorile propuse de către Biserică cu cele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe penitent în pregătirea pentru spovadă nu este nicidecum autocontemplarea, ci contemplarea lui Dumnezeu, a Paternității sale, a jertfei lui Cristos, a acțiunii Duhului Sfânt. Aceste lucruri îl fac să se simtă rușinat pentru păcatele comise și să caute posibilitatea împăcării. Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a ulterioarelor acțiuni penitențiale, fiind „principiul și sufletul convertirii”. „Detectarea” păcatului nu vine pur și simplu din natura conștiinței umane, ci din raportarea sa la cuvântul lui Dumnezeu. Contemplarea mântuirii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu prin rugăciune, prin lectura și meditarea Sfintei Scripturi, prin Euharistie și chiar prin direcțiune spirituală sau spovada devoțională. Acestea sunt și momente constante, ordinare, de promovare a procesului dialogic cu Dumnezeu. Omul trăiește o devenire continuă, pentru că nevoia de împăcare este o dimensiune constantă a existenței sale, dimensiune ce se actualizează cel mai solemn în ființa sa prin întâlnirea cu Dumnezeu. Prin urmare, în sacramentul reconcilierii are loc o comunicare liturgică a omului cu Dumnezeu, dialogul având o anumită structură
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și penitent. Omul, care decide în mod liber să intre în scaunul de spovadă și să fie numit „penitent”, se lansează cu toată personalitatea într-un dialog de reconciliere cu Dumnezeu prin intermediul confesorului, prin care vrea să obțină iertare și împăcare. Penitentul este motivat să celebreze acest sacrament al reconcilierii pentru că știe că acest moment este „o renaștere spirituală” care îl transformă „într-o nouă creație și îl unește în prietenie cu Cristos”. Implicarea confesorului în dialog cu penitentul este motivată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
frecventă. Sau, aceeași cercetare poate fi împlinită prin exercițiul penitentului de a-și compara propria viață cu cea a lui Cristos, singurul model de sfințenie, pe care orice ființă umană este chemată să îl urmeze. Spovada frecventă presupune și o împăcare continuă cu aproapele și cu comunitatea, pentru că „a te confesa săptămânal, dar a nu voi apoi să-ți recunoști propriile greșeli și propriile lipsuri față de aproapele, înseamnă un fariseism rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iertarea în viața sa. De acest lucru depind într-un mod deosebit și efectele celebrării sacramentului reconcilierii, în cadrul căruia procesul dialogic își păstrează însemnătatea. CAPITOLUL IV EFECTE ALE DIALOGULUI ÎN CADRUL SACRAMENTULUI RECONCILIERII Dacă scopul esențial al celebrării sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat trăiește, în mod implicit, o altă triplă împăcare: cu Biserica, cu sine însuși și cu întreaga creație, prin aceeași celebrare a sacramentului („ex opere operato
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însemnătatea. CAPITOLUL IV EFECTE ALE DIALOGULUI ÎN CADRUL SACRAMENTULUI RECONCILIERII Dacă scopul esențial al celebrării sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat trăiește, în mod implicit, o altă triplă împăcare: cu Biserica, cu sine însuși și cu întreaga creație, prin aceeași celebrare a sacramentului („ex opere operato”). Există însă și efecte secundare. Ele constau în pacea și liniștea conștiinței, „însoțite de o puternică mângâiere spirituală” și de alte trăiri interioare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceea ce nu vrea Dumnezeu, între ceea ce este bine și ce este rău. El poate percepe spovada ca un moment de întâlnire și de dialog cu Dumnezeu, o formă inedită de rugăciune sinceră, realizată în manieră dialogală, care are drept consecință împăcarea omului cu Dumnezeu, iertarea păcatelor și începerea unei vieți noi, îmbogățită de harul sacramental primit. Este necesar, în acest caz, să se țină cont de un principiu al gradualității, după care are loc și formarea moralității copilului, moralitate care se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adevărat de reconciliere: Biserica; d) aplicarea în plan cultural, social și istoric a noii vieți de reconciliere și a roadelor acesteia; e) ajutorul pe care celebrarea comunitară a penitenței îl are în conștientizarea reconcilierii, a comuniunii, a păcatului și a împăcării; f) celebrarea reconcilierii sacramentale privită din prisma raportului dialogic dintre om și Dumnezeu; g) prezentarea lui Isus Cristos ca o persoană care iubește omul, care a murit și a înviat pentru fiecare și care este mereu vie în viața fiecăruia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]