4,751 matches
-
din mare stăpânește pământul în numele acestuia. El este cel care a dat fiarei ϑ←< ∗β<∀:4< ∀⇔ϑ≅¬ 6∀ℜ ϑ∈< 2Δ<≅< ∀⇔ϑ≅¬ 6∀ℜ ƒ>≅ΛΦ∴∀< :γ (ς80<. Aceste trei însușiri aparțin lui Dumnezeu și lui Cristos, dar diavolul se împodobește cu ele, imitând pe Stăpânul său. Mai mult chiar, ca un pseudo‑dumnezeu, i le atribuie unui pseudo‑cristos - fiara ieșită din mare. Aceasta are „zece coarne și șapte capete” ca și diavolul (cap. 12), dar, spre deosebire de acesta, ea poartă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
8‑18). Între cele două secțiuni există un verset de legătură. „Desfrânata cea mare”, replică, in negativo, a Femeii din capitolul 12, trăiește în deșert, „șezând pe o fiară roșie”. Ea este „îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie, și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare” (17,4) și ține în mâna sa „un pahar de aur, plin de urâciunile și de spurcăciunile desfrânării ei”. Pe fruntea sa stă scris: „Babilonul‑cel‑mare, mama desfrânatelor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de pagini). Marcu este magicae imposturae peritissimus seducens et uiros multos et non paucas feminas (I, 13, 1). Farmecele ereticului acționează în primul rând asupra femeilor din înalta societate, „cele mai elegante și mai bogate, cele a căror rochie este împodobită cu franjuri purpurii” (I, 13, 1). Minunile pe care le săvârșește sunt legate de euharistie și de darul profeției. Rostind o lungă formulă, minuțios elaborată, deasupra potirului de vin amestecat, magul pretindea că reușește să provoace venirea harului divin, vizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1‑6;13‑17), care primește o interpretare fără precedent (61, 1‑3): Femeie înveșmântată în soare indică limpede Biserica, îmbrăcată în Cuvântul Tatălui, Care este mai strălucitor decât soarele însuși. Și luna sub picioarele ei, zice, adică [Biserica] este împodobită cu lumina cerească, precum luna. Iar pe capul ei o cunună de douăsprezece stele îi arată pe cei doisprezece apostoli pe care se ține Biserica. Și avea în pântece prunc și țipa de durere și se chinuia să nască, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de prețuit și mai străluciți decât cei dintâi martiri. Căci cei dintâi martiri au învins slugile [diavolului], pe când ceilalți vor lupta chiar împotriva diavolului, a „fiului pierzării” și vor fi învingători. Cu câte laude și coroane nu vor fi ei împodobiți de împăratul nostru Isus Cristos? Dar să ne întoarcem la subiectul nostru! Atunci când cei care au acceptat pecetea nu vor mai găsi cu ce să se hrănească, nici cu ce să‑și potolească setea se vor îndrepta cu toții către [Anticrist
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
măritată cu cneazul Moscovei, Ivan al III-lea, nutrind o vreme nădejdea că vlăstarul ei, Dimitrie, va ajunge și el cneaz), pe Petru (mort în 1480) și pe Alexandru (care va răposa și el în 1496). Evdochia - al cărei chip împodobit cu o coroană așezată peste un văl pe care îl întrezărim în tabloul votiv de la biserica Mitropoliei din Iași - a murit în 1467 (și cronicarul consemnează: „Pre aceia vréme, noemvrie în 25, s-au pristăvit Evdochia, doamna lui Ștefan-vodă”). Câțiva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
27 de ani (din însoțirea lor s-a născut Bogdan Vlad, viitorul Domn Bogdan al III-lea), Maria Voichița i-a stat alături vijeliosului Voievod în toate întreprinderile lui de suflet. O vedem pozând, împreună cu soțul ei, zugravilor care au împodobit Voronețul și biserica din Hârlău. Mantia imperială, cu mult aur, se armonizează cu pandelocurile ce aduc aminte de podoabele acelorași bazilei, la fel și cerceii ori șiragurile de perle. Totul trimite către Bizanț...20 Maria Voichița s-a stins în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bazilei, la fel și cerceii ori șiragurile de perle. Totul trimite către Bizanț...20 Maria Voichița s-a stins în 1511. Fiul ei a înmormântat-o la mănăstirea Putna. Pe acoperământul de mormânt se poate citi: „Acest acoperământ l-a împodobit Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513] ianuarie 30
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
véste pre toți i-au cuprins. Deci câți au fost oameni mari, bătrâni, pre toți i-au înțepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu fete mari, așa cum au fost împodobiți în ziua Paștilor, pre toți i-au dus la Poienari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei și au rămas toți deznăscuți în pieile goale. Vădislav-voievod Bătrânul au venit domn când au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Chipuri. Veșminte. Glasuri Picturi, portrete „promoționale”, broderii, miniaturi Specialiștii în istoria artei presupun - pe bună dreptate, cred - că în alcătuirea ansamblurilor picturale ce compun tablourile votive în care este prezent, Voievodul Mircea Ciobanul (figura lui apare astăzi doar în bisericile împodobite cu zugrăveli în vremea domniei fiului său Petru cel Tânăr) și, deopotrivă, în conturarea „mesajelor ideologice” transmise de aceste compoziții 267 se simte amestecul Doamnei Chiajna (energica fiică a lui Petru Rareș măritată cu urmașul lui Radu cel Mare), regentă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
existat, de vreme ce Neagoe Basarab se întreabă într-un loc în învățături...: „Unde sânt unsorile și zulufiile cele cu miros frumos?”, iar predicatorii, prețuitori ai obrazului curat al Sarei le blamau cu dispreț - ca rigoristul Antim Ivireanul - „adică întâi, pentru că se-mpodobesc și-și înfrumusețează trupul lor cu vopsele, ca să arate mai frumoase decât fireasca podoabă, care i-au dat ziditoriul...” - ori ca, mai târziu, Petru Maior într-o propovedanie: „Ce vom la privirea aceasta, fără vom striga: au aceasta e Ezavél
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aici de fapt o scufie și un guler de horbotă, cum s-ar părea) era totuși o coafă, la modă în Europa de atunci”314. Croite din stofe prețioase, somptuoase (brocart, catifea, mătase), grele, aduse din Italia sau din Orient, împodobite cu nestemate și fir de aur ori cu broderii complicate (cum apare Doamna Maria Voichița - cu caftane și ferezii de brocart și mătase, în haine divine tivite cu blană ce acopereau rochii cu ceaprazuri de fir și nasturi de aur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul votiv de la Mănăstirea Slatina, hainele domnești sunt impunătoare. La Athos, Doamna Ruxandra poartă „tradiționala haină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan cu mâneci lungi tivite cu cacom. Aș putea evoca și un chip de văduvă - pe cel al Zoiței
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îl convinge pe zugrav să se despartă de tradiția înțepenită și să o picteze așa cum putea fi văzută la Curte - și în sălile de recepție, dar și în odăile femeilor -, îmbrăcând „ghiordia înflorată cu aur, cu mânecile retezate și îmblănite, împodobită la gât cu freza rotundă de dantelă, apuseană, pe care o purtau și grofițele din Ardeal, ca și nobilele kievene”338. Schimbarea funcției unui veșmânt (este evocat conteșul, haina răsăriteană, purtată mai ales de polonezi și de unguri, care marchează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea cu hramul Sf. Nicolae; în prima biserică domnească din Rădăuți - cu un ctitor recunoscut- fusese înmormântat, înainte de 29 iunie 1368, Bogdan I) în necropolă domnească (erau înhumați acolo Lațcu [în 1375], Roman I [în 1394], Ștefan I [în 1399]), împodobind mormintele Mușatinilor (Bogdănești le zic unii istorici) care l-au precedat cu pietre ce restituiau o cronologie corectată (deși erorile nu lipsesc) și instituiau un „timp dinastic”. Ca loc de veci pentru sine și pentru familia sa, Ștefan cel Mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare (Bogdan al III-lea, mort la 22 aprilie 1517
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vieții sale dădu-se ospețe vesele” 28) sau sala divanului (același diacon sirian spune că fostul Voievod al țării Românești, „întins pe masă [cu] fața descoperită[...] era îmbrăcat cu veșmintele sale domnești, cu o haină subțire de brocart de aur, împodobită cu blană de samur de mare preț, cu ceaprazuri și nasturi de argint aurit și cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit în întregime până la picioare cu un giulgiu de saten alb cu o cruce în foi de aur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oasele lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Letopisețul Cantacuzinesc, care a inclus hagiografia luzi Gavriil Protul). „Iar mănăstirea lui Hariton, care de obște să chiamă Cotlumuz, care au început a o zidi den temelie Radu-vodă, Neagoe-vodă o au săvărșit, și cu toate frumusețile și podoabele o au împodobit denlăuntru și denafară [...]. Așijderea făcu o pristaniște în Ascalon, la mare, să fie de corăbiiari, și o corabie mare și alta mică[...] iar lavra Sfântului Athanasie, toată biserica cea mare, cu altariul și cu tinzile, le-au înnoit și au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altul nou și au acoperit de iznoavă [...] Iar lavra Iverului a lui Sveti Evtimie făcătorul de minuni, pre sus pre ziduri au adus apa cu urloaie ca de 2 mile dă loc de dăparte. Și cu multă avuție o au împodobit [...] Iar la mănăstirea Pandocrator au fost mari ziduri, ca și la Iver, și au dăruit multe daruri. Și în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. Iar în lăudata mănăstire a Votopedului pohti să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au dăruit multe daruri. Și în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. Iar în lăudata mănăstire a Votopedului pohti să dea milă pre au ca și mla lavra lui Sfeti Athanasie [...] Și au împodobit și marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o trapezarie din temelie și o pivniță. Iar la Sfeti Pavel au zidit o culă din den temelie, să fie de strajă[...]. Dar biserica cea mare, sabornică din țarigrad? Am adunat plumbul cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”78. La fel în alte - foarte multe - cazuri. Spicuiesc: (trad. din sl.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova, în anul 7174 [1665], luna lui septembrie, 11 zile, 2
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui septembrie, 11 zile, 2 ceasuri”79; „Și s-au pus această piiatră de dumneaei jupâneasa Stanca Cantacuzini [la Mănăstirea Brâncoveni], care au fost jupâneasă Papei postélnicul, moța iunie, dni, leat 7176 [1668]”80 „ Această piatră a făcut-o și împodobit-o Safta dumisale jupânului ei Ioan [...] Vistier, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Constantin Marele Vornic [în loc de Constantin Cantemir - Nicolae Iorga] [...] 7196 [1688] (la Mănăstirea Dobrovăț)81. „Această piiatră au înfrumusețat-o dumnea-ei cucoana Mariia pentru pomenirea Căpitanului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de preț, rochii, sucne, ghiordii, brăie, zăvaste pe toate strălucind aurul și nestematele) la tot ceea ce însemna podoabă și auxiliar de înfrumusețare al toaletei feminine (cosmeticele atât de iubite de clerici; îl evoc iar pe Antim „adică întăi, pentru că se-mpodobesc și-și înfrumusețează trupul lor cu vopsele, ca să arate mai frumoase decât fireasca podoabă, care le-au dat Ziditorul”). Bijuteriile făceau opulența „zestrilor” (nici „zestrile” fetelor de boieri nu se aflau mai prejos 154) Ilincăi (înregistrate în 1698, la 5
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]