4,538 matches
-
și excentricul motan pus pe rele. Pif și Hercule pun în pagină, număr după număr, coregrafia ce trimite, simultan, la epoca de aur a comediei mute, ca și la vârsta arca dică a desenului animat hollywoodian. Pentru cei ce au înclinația unei călătorii în timp, la bordul uneia dintre mașinile ciudate ale profesorului Belpomme, viața celor doi prieteni/dușmani evocă grația ludică și fantezia debordantă a peliculelor lui Mack Sennett, dar și vivacitatea demonică a lui Donald Duck sau Woody. Banda
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
banda desenată, iar rebelii descoperă în vocația egalității cauza care îi poate motiva. Despre un cruciat modern, dedicat luptelor ce par pierdute, vorbește și saga lui Doc Justice. Geniul narațiunii rezidă în capacitatea de a combina repertoriul artelor marțiale cu înclinația umanitară a cavalerului rătăcitor. Globetrotter care nu cunoaște frica sau îndoiala, Doc Justice este în căutarea unui Graal ce are conturul justiției sociale și rasiale. Savanta coregrafie de luptă este fundalul unui parcurs inițiatic. Adversarii săi prin excelență sunt cei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe măsură ce textul lui Hergé se dezvoltă, un reper inconfundabil al imaginarului tintinian. Ei sunt imperfecțiunea perfectă pe această scenă livrescă a lui Hergé. Căpitanul Haddock, lupul de mare fără de care nici o călătorie adevărată nu poate fi pornită, împarte cu detectivii înclinația înnăscută pentru dezastre și nenorociri. În cazul său, Tintin este catalizatorul ce îl scoate din infernul beției, spre a-l propulsa în purgatoriul, instabil, al stării de trezie. Haddock are verva verbală inconfundabilă a unui geniu lingvistic. Invectivele sale au
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
alianțelor subterane, pânză în care este prinsă o Europă întreagă, ce nu va întârzia să intre în război, câțiva ani mai târziu. Ca și la Hitchcock, jocul cu thriller-ul este doar în aparență inocent, căci acțiunea este indisociabilă de înclinația naratorului de a fi o voce ce comentează în marginea înfruntării dintre curaj și lașitate, dintre fidelitate și trădare. Și nu este întâmplător faptul că textele lui Hergé, ca și cele ale lui Edgar P. Jacobs sau Hugo Pratt, iau
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
rece” ce își exportă, în text, propria sa mitologie. Niciodată inocentă ideologic, niciodată ruptă de contextul care o generează, seria lui Jacobs este similară, până la un punct, ciclului cinematografic al lui Bond. Diferă însă prin tonalitatea mult mai severă și înclinația către problematizare etică, străină aventurilor agentului 007. De pe un alt versant, Jacobs se întâlnește, în visele și în speranțele sale, cu cei ce populează canonul science-fiction postbelic, de la Bradbury la Asimov. Îi unește preocuparea de a interoga un prezent incert
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Giuseppe Bergman, alegerea confirma ceea ce se putea intui, deja - Hugo Pratt rămâne autorul de vise cel mai redutabil pe care proza grafică îl produce în secolul XX. În ființa lui Hugo Pratt fuzionează, paradoxal, vigoarea rebelă a lui Rimbaud și înclinația către reverie și fantasme a lui Robert Louis Stevenson. Hugo Pratt poate fi privit drept scriitorul care oferă benzii desenate flexibilitatea ludică și rafinamentul intertex tual al lui Borges. Odată cu Pratt, limitele narațiunii sunt împinse până către linia în care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unor lumi noi. Asia misterioasă care se redeschide în fața lui Corto scoate din pân tecele ei umbrele a doi dintre cei mai redutabili tovarăși ai lui Corto : între Rasputin și Venexiana Stevenson, numitorul comun este dat de ambiția criminală și înclinația către faptele ce sfidează imaginația. Ingenuă, misterioasă, brutală și extrovertită, crima este, în cosmosul lui Pratt, o autentică artă ce își are preoții ei. Rasputin și Venexiana vin din această bolgie spre a practica o filozofie hedonistă și amorală a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
viața acestor timpuri ce conferă romantismului un sens cu totul particular. Din Hemingway vine una dintre liniile literare pe care arta romanului grafic a lui Pratt o va continua - dozajul de curaj și cinism, arta unui dialog ce refuză grandilocvența, înclinația anarhică de a purta propriile bătălii, în afara disciplinei pe care o preferă spiritele angajate. Lui Corto Maltese, marinarul care se ridică din Pacific ca un personaj de mitologie antică prelucrat în decor de Oceanie fabuloasă, nu îi va fi dat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în jurul vechilor credințe. Lecția lui Corto sau Koinski este înțeleasă de toți cei care se avântă în acest ocean sărat al mirajelor. Europa nu mai poate fi măcar evocată în acest punct în care islamul se metisează, contaminat fiind de înclinația mesianică a pământului văduvit de apă și de speranță. À l’ouest d’Eden este un fragment din lunga călătorie somaleză a lui Pratt, dar și punctul de apogeu al unei arte ce valorifică sugestiile halucinogene ale fantasticului oniric. Colonia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Principele machiavellian își extrage aroma sa inconfundabilă. În Florența pe care se decide să o apere, Fanfulla descoperă cele două fețe gemene ale cinquecento-ului. Virtutea republicană slujită de cei care visează la gloria civică a Romei are drept revers înclinația către trădare și intrigă. Politica florentină este întortocheată și sinuoasă, iar măștile fac parte din jocul cotidian. Aparențele sunt înșelătoare, de vreme ce planurile sunt urmărite cu minuția scelerată a unor personaje ieșite din paginile portretelor lui Burckhardt. Aristocratul florentin Troilo este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
i le impun, asemenea unui corset. În Phoebe, sora lui Cormorant, Pratt desenează una dintre acele femei care sfidează norma cotidiană, prin amestecul lor de curaj și de pasiune. Marinar admirat de toți cei care o întâlnesc, împărtășind cu Cormorant înclinația către gesturi extreme, Phoebe îl fascinează pe Light tocmai prin energia sălbatică pe care o întruchipează. Ea are în fibra ei omenească puterea teribilă a valurilor pe care oceanul le aruncă împotriva navei lui Cormorant. Aventura lui Light, Cormorant și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ce convertește carnea umană trecătoare în materialul destinat clădirii egalității sociale. Pasiunea utopică a lui Che este rațiunea ce mobilizează mințile latino-americane. Contemporană cu biografia grafică a lui Che, Starea de asediu a lui Costa Gavras este saturată de aceeași înclinație escatologică. Moartea, cruzimea, exterminarea inamicului de clasă, abandonarea moderației sunt justificate de această rațiune irațională a revoluționarului - din prisosul său de iubire se naște vocația schimbării la față a lumii însăși. Viața exemplară a lui Che, gândită de Hector Oesterheld
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
atitudini și conduite specifice acestei subculturi contribuie la promovarea și menținerea fenomenului delincvențial. În acest sens, amintim "teoria asocierii diferențiale" conform căreia actul deviant survine în condiții sociale favorabile: "situația adecvată ar rezulta din întâlnirea, asocierea a două elemente diferențiale: înclinația unui individ spre fapte antisociale și ignoranța unui alt individ, lucru care poate facilita infracțiunea". Formele punitive ale actelor delincvențiale au drept obiectiv o reorientare valorică a individului în vederea diminuării tendințelor de recidivă a faptelor, ceea ce ridică, implicit, problema reinserției
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de evoluție, care provin din diferite medii defavorizate și care comit infracțiuni). Iar la celălalt capăt se află "facilitatorii sociali", între cele două extreme se pot identifica diferite forme și grade de comportamente antisociale ce au la bază factori psihologici (înclinațiile psihologice deviante ale individului), componente de ordin biologic, moral afectiv și fiziologic. Acestea din urmă reprezintă rezistențe care sunt "depășite" de individul în cauză și astfel are loc infracțiunea. C = în care C = comportament antisocial, R = rezistențele întâmpinate, T = tendințele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a maturității se acordă o importanță deosebită activităților prin care se asigură satisfacerea anumitor trebuințe (atât cele primare: foame, sete, somn, cât și cele superioare care privesc latura socială și profesională a individului). Această etapă ontogenetică este caracterizată printr-o înclinație deosebită spre devianțe precum delapidări, escrocherii, afaceri frauduloase etc. Referitor la această etapă de vârstă, E. Verzea și U. Șchiopu (1995) identifică o serie de comportamente penalizabile, și nepenalizabile legate de interrelațiile sociale. La vârsta senectuții, actele deviante împotriva celorlalți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asupra lumii din jur; * Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității, care au o percepție complet distorsionată a mediului social. Deși nu-și deliberează crimele, ei pot comite acte infracționale grave ca urmare a perceperii denaturate, izolării socialului. Înclinația lor este în special spre acte violente lipsite de sens. * Criminali sociopați pot comite ușor acte grave de infracțiune dat fiind minimalizarea sentimentului de anxietate sau vinovăție. Ei se caracterizează printr-o personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
anumit accent de durată și stabilitate, de exemplu, la recidiviști aceste elemente sunt mai vădite (J. Pinatel, 1956). Se mai constată că unii recidiviști comit uneori aceleași crime și că dovedesc precocitate în manifestările criminale; ei manifestă un fel de înclinație spre crimă și, mai ales, spre anumite crime; totodată, aceștia arată persistență pe calea criminalității și ocolirea muncii, neîncadrare în rândul oamenilor cinstiți, dovedesc periculozitate socială, fiindcă au o înclinație și pornire spre crimă. Astfel de trăsături și manifestări caracterizează
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dovedesc precocitate în manifestările criminale; ei manifestă un fel de înclinație spre crimă și, mai ales, spre anumite crime; totodată, aceștia arată persistență pe calea criminalității și ocolirea muncii, neîncadrare în rândul oamenilor cinstiți, dovedesc periculozitate socială, fiindcă au o înclinație și pornire spre crimă. Astfel de trăsături și manifestări caracterizează pe criminali și îi deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este după cum am mai spus, de natură, criminalii nu sunt o altă speță de oameni, ci o deosebire de grad
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
indivizi marcați de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea psihopaților care se manifestă prin instabilitate, impulsivitate, reactivitate normală față de exigențele vieții, încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
totul ne deosebea. Dinu nu se îndepărta niciodată prea mult de poarta casei. Eu hoinăream prin tot cartierul. Dinu n-ar fi rupt o floare. Eu veneam acasă cu obrazul învinețit după scandaluri. Dinu era silitor. Eu dovedeam o mare înclinație spre lene. Dinu promitea de mic să calce, supus, pe urmele tatei. Eu arătam de mic o vocație de ratat recalcitrant. Mințeam cu ușurință și mă foloseam de asta ca să mă sustrag poruncilor părintești, dovedind încă de pe atunci resursele de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
școlii, entuziasmul mi s-a stins însă. Destul de repede am ajuns la concluzia că relația mea cu arta nu putea fi alta, în mod normal, decât una neplăcută, de curtezan respins. Am încercat să mă mai mint o vreme, dar înclinația spre lene mi-a venit într-ajutor. Ce rost avea să mă chinuiesc inutil cu mulaje, schițe și studii dacă n-aveam nici o șansă? Cam așa gândeam pe la sfârșitul primului an de școală. Și, din acel moment, școala mi-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
totuși mai lucid. Și, ca dovadă, mi-am înșirat eșecurile. Chiar și succesul de a pătrunde la Belle Arte mi se părea un eșec; datorită lui ratasem șansa de a mă apuca de o meserie pentru care aș fi avut înclinații. Apoi felul cum mă însurasem. Sau bețiile. Totul era singurătate, minciună, tiflă stupidă. Singurul înșelat eram eu. Simțeam că viața mă trăgea la fund, vroiam să mă smulg și încheiam rugîndu-1 să mă ajute. Dacă tata m-ar fi crezut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe care le debitam numai din dorința de a-i dovedi că nu aveam nimic sfânt. În realitate, după moartea mamei mă dusesem mereu să aprind câte o lumânare pentru ea la biserică, iar mai târziu am avut o mare înclinație să sacralizez; dacă n-aș pomeni decât marea și lumina. Mă rușinam însă de asta ca de o slăbiciune și atunci apelam la ceea ce mi-a fost totdeauna la îndemînă; la insolența față de ceea ce alții venerau. Cu alte cuvinte, mi-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
CHIAR SPUNE CĂ VIAȚA SA ERA EXEMPLARĂ. EL FĂCEA PARTE DINTRE ACEI OAMENI, RARI ATÂT ÎN ORAȘUL NOSTRU CÂT ȘI AIUREA, CARE AU TOTDEAUNA CURAJUL BUNELOR LOR SENTIMENTE. PUȚINUL PE CARE-L DEZVĂLUIA DESPRE SINE DOVEDEA ÎNTR-ADEVĂR SENSIBILITATE ȘI ÎNCLINAȚII PE CARE OAMENII NU ÎNDRĂZNESC SĂ LE RECUNOASCĂ ÎN ZILELE NOASTRE. EL NU ROȘEA CÂND MĂRTURISEA CĂ ÎȘI IUBEA NEPOȚII ȘI SORA, SINGURA RUDĂ PE CARE O MAI AVEA ȘI PE CARE SE DUCEA S-O VIZITEZE LA FIECARE DOI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Aviv pleacă astăzi după-masă. Alegerea îți aparține, Maggie. Capitolul 4 Ierusalim, sâmbătă, 11.10 p.m. Ședințele nocturne făceau parte din tradiția acestui cabinet. Ben Gurion făcuse asta în anii ’50, dezbătând și luând decizii până la orele dimineții; Golda avea o înclinație specială pentru munca de noapte, mai ales când egiptenii au lansat atacul-surpriză de Yom Kippur, în 1973: legenda spune că bătrâna doamnă aproape n-a dormit deloc vreme de câteva zile. Cumva, această cameră cu un singur scaun cu spătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]