11,463 matches
-
două superputeri își schimbaseră convingerile anterioare despre recursul la armele nucleare, în contextul unei "prime lovituri". Mai mult, odată instituite, retroacțiunea a ajutat la aplicarea normelor apărute în urma procesului de învățare complexă. De exemplu, regimurile stabileau contacte diplomatice regulate care "încorporau" informații noi despre valoarea descurajării stabile, prin schimbarea procedurilor standard de funcționare și a atitudinilor participanților la negocieri (Nye, 1987, pp. 382-401). Încercările de a endogeniza formarea preferințelor demonstrează că analiza alegerii raționale poate fi versatilă. Totuși, Keohane recunoaște că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ca "o capacitate de auto-reflecție critică ... care ajută ... [actorii] să depășească un fals sentiment de determinism" (Wendt, 1999, p. 375). În această etapă, unitățile dobândesc autonomia de acțiune necesară pentru a accepta liber schimbarea culturală. Astfel, modelul liberal al socializării încorporează o descriere teoretică a condițiilor generale în care devine posibilă schimbarea culturală voluntară a unităților în sistemul internațional. Bineînțeles că unitățile își pot folosi autonomia crescută a acțiune pentru a se împotrivi presiunilor de a adopta schimbarea culturală. Prin urmare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
înțeleasă drept o propunere să se opteze fie pentru o abordare raționalistă, fie pentru una reflectivistă, în cazul studiului politicii mondiale. Dar acest lucru pare puțin probabil întrucât afirmația lui Keohane citată mai sus specifică în mod clar că instituționalismul încorporează cele mai convingătoare elemente ale perspectivei neorealiste și ale celei liberale. Modelând cooperarea pe baza premiselor raționaliste, Keohane caută o cale de mijloc instituționalistă. O astfel de analiză presupune o conceptualizare "liniară" a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism. Se
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
consolidează, iar în interiorul sistemului are loc schimbarea culturală. Presupunând că socializarea și competiția încurajează schimbarea culturală într-un ritm constant în timp, densitatea instituțională va crește gradual în sistem. Este posibilă o modificare a modelului liberal de bază, care să încorporeze intuițiile instituționalismului. În acest scenariu, se consideră că anumite niveluri ale cooperării funcționale sunt condiții necesare pentru apariția unui nucleu relativ stabil, de state democratice liberale. Odată atins acest punct, efectele de socializare generate de pacea democratică pot începe să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
confrunte cu opțiuni importante în strategiile sale de integrare, există dovezi că ea continuă să se folosească foarte mult de instituțiile internaționale în perioada post-Război Rece. Liberalism 1: variația internă Liberalismul prevede că variația culturală și instituțională internă va fi încorporată în dinamica sistemului internațional emergent. Procesul internalizării normelor liberale va fi afectat de coalițiile interne din state, care reflectă identități sociale, interese economice și instituții politice întipărite. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu alte puteri, instituționaliștii pot să afirme că angajamentul ei față de instituțiile internaționale globale pare să rămână puternic, având în vedere comportamentul japonez după Războiul Rece. Liberalism 1: variația internă Liberalismul prevede că variația culturală și instituțională internă va fi încorporată în dinamica manifestată de sistemul internațional emergent. Procesul internalizării normelor liberale va fi afectat de coalițiile interne din interiorul statelor, care reflectă identități sociale întipărite, interese economice și instituții politice. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, este dificil de susținut un argument convingător pozitiv, conform căruia instituțiile internaționale au modelat trăsăturile fundamentale ale politicii externe chineze după 1989. Liberalism 1: variația internă Liberalismul prevede că un grad ridicat al variației culturale și instituționale va fi încorporat în dinamica sistemului internațional emergent. Aceasta se datorează modului în care procesul de internalizare a normelor liberale va fi afectat de coalițiile interne din cadrul statelor, care reflectă identități sociale întipărite, interese economice și instituții politice interne. Din acest motiv, preferințele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
implicare extinsă și regulară cu state mai liberale. Coalițiile interne ce reflectă instituțiile politice interne întipărite, identitățile culturale și interesele culturale vor media presiunile de socializare generate de sistem. Astfel, un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne este încorporat în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Cu toate acestea, sistemul va permite unităților să se implice în schimbări culturale și le va pedepsi prin procese de selecție culturală pe cele care nu fac acest lucru. Așadar, în timp, o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în interiorul sistemului, vor încuraja transformarea indiferent de ajustările de politică externă ale vreunei mari puteri. Totuși, viteza schimbării va depinde foarte mult de cât de conștienți sunt actorii principali de tendințele emergente, precum și de gradul în care sunt capabili să încorporeze această cunoaștere în marile lor strategii. O gândire diferită asupra relațiilor internaționale după Războiul Rece ar putea ea însăși să genereze cunoaștere care să joace un rol important în facilitarea tranziției istorice în ordinea internațională emergentă. Postfață Momentul 11 septembrie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1996). La rândul lor, și în același spirit, anumiți economiști definesc bunurile culturale prin integrarea lor în munca umană. Potrivit lucrării de referință a lui William Baumol (Performing Arts. The Economic Dilemma, The MIT Press, Cambridge, 1968), economia spectacolelor vii încorporează un mare efort al mâinii de lucru: în același timp prea puțin capitalistă (substituirea capitalului relativ improbabil prin muncă) și prea puțin productivă (susceptibilă de câștiguri de productivitate nule). • Receptorii Mauss și Hubert au arătat în studiile lor despre sacrificiu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și preotul împrumută din postura artistului formulele "secrete" și practicile "sacre", dătătoare de sens și creatoare de forme. "Meseria" lor constă în a se adresa publicului, chemân-du-l să intre în sfera artei și a emoției artistice, nu pentru a-și încorpora lucrul și a se bucura de el, ci pentru a dispărea în el. Evoluția statutului economic al creatorilor • Autonomizarea artistului Anchetele despre evoluția statutului social, a practicilor profesionale, a inserției artistului în economia comanditarilor sunt foarte numeroase și realizate din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
admite că nu pot fi schimbate, în cadrul a una sau două cărți, uzanțele stabilite de generații (Weber, 1996). Pierre Bourdieu arată că eficacitatea acestui proces este de a "naturaliza" dimensiunile cele mai excepționale ale "socialului", înscriindu-le în cotidian și încorporându-le (sub formă de habitus, de hexis corporal sau de etos de clasă). • Rutinizare și raționalizare Charisma religioasă se secularizează adoptând reguli formale și combinându-se cu alte "tipuri" de dominare. Capătă alte forme, ca, de exemplu, contractul juridic "de la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Brâncuși neterminat, pe verso-ul lucrării "Violoncelistul". Pictura lui se afla sub influența impresionismului și a simbolismului. Perioada rămasă până la război a fost considerată una din cele mai fecunde în istoria artei europene. Din motive de sănătate, Modigliani nu este încorporat. Caracterul dominant al pictorului a constat în faptul că a știut să își mențină creația la nivelul exigențelor sale. Opera sa a fost inspirată de dragoste, înde-părtându-se treptat de orice senzualitate. A glorificat perfecțiunea trupului și a chipului uman într-
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
le mai cresc doar unghiile și părul.") La pagina 222 din De l'inconvénient d'être né, portretul pe care Cioran i-l face lui Noica: D. este incapabil să asimileze Răul. El îi constată existența, însă nu-l poate încorpora gândirii sale. Și din Infern de-ar fi să iasă, nimeni n-ar ști-o, atât de sus rămâne, în spusele sale, deasupra a tot ce-l lezează. În ideile sale ai căuta în zadar cea mai mică urmă a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a omenirii, și nu de a salva spiritul în forma meschină a conservării celor 0,1 procente trăitoare cultural. - Îmi propui, înțeleg, o doctrină a lui Seele, și nu una a lui Geist. - Nu înțeleg de ce Geist-ul nu-l poate încorpora pe Seele. Și de ce die schöne Seele trebuie decretat a fi simplu "suflețel" și expediat în zona neființei. - Îmi vorbești cum îmi vorbea Pierre Emmanuel. Când i-am spus ceva asemănător, m-a întrebat indignat: "Mais qu'est ce que
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cele mai vechi orașe ale Armeniei. În secolul al IX și al X-le era reșidența dinastiei Bagratizilor, care de acolo stăpânea Armenia mare. La 1387 Tamerlan au risipit orașul din temelie și abia după două veacuri, când Armenia era încorporată cu imperiul Osmanilor, Amurat III au zidit din nou cetatea ca punct de razim în bătăliile lui contra perșilor. În anul 1700 orașul avea o sută de mii de locuitori, la 1829 numai 40 000, acuma va fi numărând abia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse de situație, iar unii dezertau, refugiindu-se în pădure. Este cazul țiganilor de la noi numiți Țurlea și Mitică Buruiană, dezertori în câteva rânduri. În starea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a marxismului cu realismul, sînt reduse. De partea cealaltă, Banks a încercat să se asigure că aceste școli de gîndire sînt la locul lor, pentru totdeauna. Aceasta pentru a evita un fel de efect de vid, în care realismul ar încorpora toate elementele valoroase provenite din celelalte paradigme, o strategie pe care a numit-o "realism-plus-com-ponente-altoite" (Banks 1984: 18). Denaturarea ideilor lui Kuhn Conceptul kuhnian de paradigmă, în înțelesul său de Weltanschauung (imagine asupra lumii), este esențial pentru disputa paradigmelor. Kuhn
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu ignoră nivelul structural de analiză, ci îl înțelege ca un produs al acțiunii individuale, sedimentată instituțional. Este pe deplin posibil să construiești o teorie a instituțiilor care să fie, în ultimă instanță, individualist-metodologică (North 1990). De asemenea, individualismul poate încorpora perfect consecințele neintenționate ale acțiunii individuale (Elster 1989). Într-ade-văr, programul său de cercetare este foarte mult orientat către elaborarea unor tipuri sau modele ideale (depinzînd de situația epistemologică), care să explice consecințele acțiunilor colective neintenționate. Dilema prizonierului, în care acțiunile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Mișcările socialiste mai vechi ca SFIO și PCF fuseseră centralist-iacobine tradiționale care priveau cu suspiciune aceste tipuri de descentralizare. Noul PS al lui Mitterrand, în mod contrar, a început să le îmbrățișeze, în special pentru că PSU lui Rocard era acum încorporat în partid. În al doilea rând, mai exact înainte de alegerile prezidențiale din 1981, Mitterrand și-a prezentat programul sub forma a 110 de propuneri (Les 110 Propositions du Candidat Mitterrand). Printre aceste propuneri, nu mai puțin de șase (54-59) erau
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
postbelică a fost considerată drept un obiectiv național și orice altceva dezvoltarea economică, politica urbană și regională trebuia să se încadreze în această perspectivă. Motto-ul Politehnicii era: "pour la Patrie, les sciences et la glorie".* Această perpectivă națională era încorporată în sistemul de planificare "le Plan national" conceput de Jean Monet. Curând a devenit clar că sistemul tradițional de guvernare teritorială bazat pe departamente și municipalități nu era adecvat pentru a răspunde problemelor administrative și de coordonare ivite datorită acestei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care au urmat a existat o predilecție pentru includerea de domenii politice precum politica urbană, cultura, dezvoltarea rurală, justiția, educația și cercetarea. În plus, politica de dezvoltare teritorială subregională, cunoscută ca "volet territorial" și implicând noile grupări intermunicipale, a fost încorporată sub forma contractelor dintre regiune și pays și communautés d'agglomération. În al doilea rând, suma fondurilor implicate în CPER a crescut semnificativ. Suma totală s-a triplat de la prima generație până în prezent: de la 10,6 miliarde de euro în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ființei umane este în mare măsură determinat de grupurile cărora oamenii le aparțin și de societățile în care aceștia trăiesc. Printre aspectele importante care interesează sociologii referitor la astfel de grupuri sunt: Cum apar și se dezvoltă grupurile? Cum sunt încorporați membrii noi în grup? Cum contactul direct dintre membrii grupului afectează comportamentul fiecărei persoane? Cum grupul răspunde când se confruntă cu altul, posibil un grup ostil? Dar atunci când un număr de grupuri își coordonează acțiunile, apare un alt nivel al
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
evidență Mod de preparare: - prezentarea pașilor care trebuie urmați pentru realizarea rețetei Lista ingredientelor necesare: ingredientele sunt enumerate în ordinea descrescătoare a cantităților și în funcție de importanța fiecăruia Se spală, se scurg și se taie fin o legătură de pătrunjel. Se încorporează în aluatul de pâine 2-3 linguri de busuioc tocat și semințele de pin, apoi se pune într-o formă pentru pizza rotundă, unsă cu puțin ulei, și se presează cu buricele degetelor, să se întindă bine. Deasupra se așază roșiile
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Ceapa curățată de coajă și tăiată în bucăți mari se înăbușă la foc mic împreună cu o lingură de ulei, un praf de sare și un polonic de apă, până când devine briséeă. După ce se răcește, se pasează cu mixerul și se încorporează 80 ml de ulei, 2 linguri de oțet și puțină coajă de lămâie rasă. Lăptucile se curăță, se spală, se scurg cu grijă, se rup în bucăți mari și se pun în salatieră. Se adaugă păstăile de mazăre, iar morcovul
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]