4,058 matches
-
despre scriitorii „interesați și confiscați de fenomenul politic” va continua să se scrie în paginile revistei. În contextul dorinței generale de eliminare a fostelor comandamente din cultură, a „versificărilor festiviste” și a „prozei realiste, extrem de militante” răspunsul la întrebarea „Literatura, încotro?” devine sinonim cu discutarea și aspirația spre impunerea valorilor autentice, mai ales când „un mare val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor. De asemenea, este subliniată importanța diferențierii între disidența unui scriitor și
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
roman, Univers Enciclopedic, București Cosandey, David, 1997, Le Secret de L’Occident, Arlea, Paris Dahl, Robert A., 2000, Poliarhiile. Participare și opoziție. Institutul European, Iași Dahrendorf, R, 2001, După 1989. Morală, revoluție și societate civilă, Humanitas, București Daianu, Daniel, 2000, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste, Polirom, București Daianu, Daniel, 2005, „Costul sterilizării și bugetul public”, în Jurnalul Național, 23 noiembrie 2005 Deacon, Bob, 1997, Global Social Policy, International Organizations and the Future of Welfare, SAGE Publications De Geer, Hans, 1992, The
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Culturală Română, Iași Tuchman, Barbara, 1988, O oglindă îndepărtată. Urgisitul secol XIV, Editura Politică, București Vaisse, Justin, 2003, „From Transatlanticism to Postatlanaticism”, în National Interest, July Vlad, Laurențiu, 2006, Conservatorismul românesc, Nemira, București Vlăsceanu, Lazăr, 2001, Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București Vosganian, Varujan, 2001, Mesajul dreptei românești. Tradiție și modernitate, Nemira Wallerstein, I, Cleese, A, 2002, The World We Are Entering, 2000-2050, Dutch University Press, Luxemburg Institute for European and International Studies, Amsterdam Weber, Max, 1968, Economy and
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
răzbunare, Iași, 1896; Schițe și epigrame, Iași, 1897; Spre anarhie, Iași, 1899; Răni vechi, Iași, 1901; Irozii (în colaborare cu Spiru Prasin), Iași, 1902; Paria, Iași, 1905; ed. București, 1927; Zile de zbucium, Iași, 1916; Pe marginea epopeei, Iași, 1919; Încotro ne duce destinul?, Iași, 1926; Orașul amintirilor, București, 1936; ed. îngr. și introd. I. Ardeleanu, București, 1975; Călătorul romantic, București, 1938; Cartea prieteniei, București, 1939; Confidențe, București, 1940; Despre arta de a citi și alte câteva lucruri în legătură cu această temă
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
dramatic și traducător. Venit în capitală imediat după primul război, R. devine o figură cunoscută a mediului politic și teatral bucureștean. Cu apetență pentru ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora”, ,,Încotro” (unde va ocupa și funcția de director) ș.a.; semnează și Hef, Hefaistos, Nador, A. Prodan, V.Rd., Ap. Rodan, Skanderbeg, Skbg, Șoarecele de culise. Se face cunoscut ca autor al unor comedii de situații - Amedeu Stânjenel (1925, în colaborare cu
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
vom retrasa schimbările, filosofice și instituționale, care au dus la apariția epocii moderne, pentru a Înțelege mai bine trecutul Europei și visul american care a crescut din el. A ști ce lasă În urmă Europa, este esențial pentru a Înțelege Încotro se Îndreaptă În timp ce pregătește un nou vis pentru era globală. Construcția Erei Moderne 4. Spațiu, timp și modernitate Marile puncte de inflexiune În istoria umană sunt adesea cauzate de schimbarea concepției despre spațiu și timp. Uneori, adoptarea unei singure tehnologii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cum le clintim crengile-n mers și reci îi simt sub gulerul cămășii, pe umeri și sprîncene, și mi-e foame. Am fost luat direct din somn la treaba asta neînțeleasă și tu, mamă, nicicînd n-ai să mai știi încotro fiul tău a dispărut fără să lase-o urmă. Unde ne aflăm? Peisajul pe care îl străbatem odată cu Ion Alexandru este de o intensă realitate, el "răbufnește" în pagină! Instalat în simțurile și unghiul de observație al unui tânăr țăran
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
Nu putem ști la ce anume s-a gândit poetul - și nici nu e foarte important s-o știm; opresiunea reală va fi apăsat până și asupra imaginii lumii de dincolo: Și tu, mamă, nicicând n-ai să mai știi Încotro fiul tău a dispărut fără să lase-o urmă... Flanela, de Mihai Ursachi îți amintești desigur flanela violet, flanela aceea sublimă pe care o îmbrăcasem în cea mai frumoasă din serile noastre; despre care spuneai că îmi șade ca o
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
așteptarea astâmpărării setei de mângâiere. Privesc în înșelătoarea-mi oglindă, ieri îmi vorbise de iubire, îmi veghease zbaterile tinereții, îmi ascultase dorurile, sudălmile, rugile, și, poate, iertăciunile. Acum o cuprindere între cer și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A MĂ ÎNTOARCE În noaptea asta de-nceput de an, rece, ninsă, nărăvașă, ca gura iubitului în ceas de-mpreunare, aștept deșteptarea ascultării curate, împotriva neastâmpărului pierdut. Nu mai am timp de împotrivire, pasul
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
oastea, au trimis pă Camenețchi de au prădat Moldova jumătate” - Cronica Bălenilor) - varietatea etnică a bandiților care terorizau Moldova („Că să făcusă tâlhari nu numai de la oastea leșască, ci și din munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și alțâi dispré Bugeagu. încotro căutai tot de tâlhari dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și căzaci; prăda și jăcuia ce putea apuca”), alimentând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-ne dacă vom mai reuși vreodată să ieșim din Încurcătură. Cerul era Înnorat, ploua, iar noi tremuram de frig, căci era pe la sfârșitul anului. Pe firmament, nici urmă de stea după care să ne orientăm; eram ca și orbi, neștiind Încotro să ne Îndreptăm pașii. Am lăsat caii să ne conducă după propriul lor instinct, dar nici ei nu știau Încotro s-o apuce. În mijlocul acestei situații disperate, steaua mea norocoasă - sub auspiciile căreia m-am născut, poate, și care adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
era pe la sfârșitul anului. Pe firmament, nici urmă de stea după care să ne orientăm; eram ca și orbi, neștiind Încotro să ne Îndreptăm pașii. Am lăsat caii să ne conducă după propriul lor instinct, dar nici ei nu știau Încotro s-o apuce. În mijlocul acestei situații disperate, steaua mea norocoasă - sub auspiciile căreia m-am născut, poate, și care adeseori m-a Îndrumat În clipele de cumpănă - străluci din nou. La oarecare depărtare de noi am zărit lumina unui mic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pistolul În aer, pe de o parte pentru a-i chema pe englezi În ajutorul nostru, iar pe de altă parte, pentru a-i Înspăimânta pe atacatori - lucru care a avut de altfel efectul scontat, căci s-au Împrăștiat care Încotro printre copaci. Ne-am continuat apoi călătoria fără alte incidente asemănătoare, primind mulțumirile englezilor care prizau liniștiți tabac, așteptându-ne pe culmea dealului, aproape de fortăreața care capitulase. Cum era deja prea târziu pentru a porni către India pe mare, am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de zece la sută, fapt care mă Îndemnă să cumpăr de la el o Însemnată cantitate de marfă pe care am plătit-o de Îndată ce am primit bunurile. În timpul acestei tranzacții, guvernatorul Îl Întrebă pe translatorul meu cine eram, de unde veneam și Încotro mă Îndreptam. Primind informații satisfăcătoare și auzind totodată că mă aflam În posesia unui cal de cea mai bună rasă, Îmi ceru să-i arăt și lui animalul, imediat ce acesta va sosi o dată cu restul bagajelor lăsate În urmă. După ce Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
spirtoase. Șampania ne era servită la masă de două ori pe săptămână. Într-o zi ne-am Întâlnit cu nu mai puțin de nouă vase - cu unele dintre ele am luat legătura, Întrebând care e numele vasului, când a venit, Încotro se Îndreaptă, ce Încărcătură are, cât de mult a călătorit și ce au mai aflat de pe la alte vase cu care s-au Întâlnit pe drum. În afară de cazul când vasul se afla la o distanță destul de mică pentru a se putea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
reportaje, interviuri, intervenții polemice, traduceri - i-a fost inserată în „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Sinteza”, „Dimineața” (era semnatarul rubricii „Puncte de vedere”), „Rampa”, „Apărarea”, „Bilete de papagal”, „Săptămâna literară, politică, teatrală”, „Cortina”, „Cronicarul”, „Viața românească”, „Reporter”, „Cugetul liber”, „Lupta”, „Încotro?”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Timpul” (la care a fost redactor), „Femeia și căminul”, „Facla”, „Fapta”, „Gazeta familiei”, „Magazin”, „Mondial magazin”, „Societatea de mâine”, „Secolul “ ș.a. La „Tribuna românească” (1946-1947) răspunde de pagina culturală. După război a mai scris la „Tribuna”, „Contemporanul
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
Lupașcu-Blazianu transpune un fragment, O dramă pe mare, din Arkadi Avercenko. Câteva pagini din romanul intitulat Fântâna cu chipuri publică N. Davidescu. Critica este prezentă cu numeroase articole de direcție, chiar din numărul inaugural, unde C. Rădulescu-Motru, în textul intitulat Încotro merge literatura?, dă tonul unei discuții mai largi, ce va fi continuată de Tudor Arghezi (Literatura, meșteșug) și de Șerban Cioculescu (Pentru știință, intelect și dogmă), ilustrând calea estetică a temperanței intelectuale și evitarea extremismelor ideologice. Pe același ton intervine
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
din parte-ne / ca pe un legământ.// Erai din ce în ce mai palidă; / osul frunții tale mi se părea / vibrând ca o elice de argint / și apropiindu-mă / te-am auzit murmurând înfricoșată: / „O, dar ei chiar ne iubesc, ne iubesc / cu adevărat! Încotro să fugim? Încotro?” (Elice); „Să ne împăcăm,! - strigați, / să ne împăcăm, chiar dacă / asta nu vă va fi de-ajuns, / iar mulți dintre voi / nu ne vor fi iertat. Să ne împăcăm!/ Veți aduce nenumăratele voastre tuburi cu oxigen, le veți
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
ca pe un legământ.// Erai din ce în ce mai palidă; / osul frunții tale mi se părea / vibrând ca o elice de argint / și apropiindu-mă / te-am auzit murmurând înfricoșată: / „O, dar ei chiar ne iubesc, ne iubesc / cu adevărat! Încotro să fugim? Încotro?” (Elice); „Să ne împăcăm,! - strigați, / să ne împăcăm, chiar dacă / asta nu vă va fi de-ajuns, / iar mulți dintre voi / nu ne vor fi iertat. Să ne împăcăm!/ Veți aduce nenumăratele voastre tuburi cu oxigen, le veți regla / la presiunea
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
include pasaje cu imagini tipice scrierilor ascetice, păstrându-și încă puterea de convingere: „Când [monahul] sângur de sine, fără socoteală să nădăjduiaște, atunce ca lăstunul să sfăramă și cade cu cădere de mirare”; „Precum sabia cea cu doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu [te lua] după basne proaste, adecă temăndu-te de lupi să nu mergi în pădure”. Într-unul din miscelaneele cu texte ascetice
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
fragmente dramatice aparținând lui Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, Camil Petrescu. Sunt de reținut și câteva interviuri (seria Cu oameni mari despre lucruri mici, susținută de Nicon) și anchete (Noile orientări în teatrul românesc, În contra ostracizării teatrului german, Încotro merge teatrul?, Între intelectualitate și politică, Între intelectualitate și sport). Începutul anului 1932 marchează apropierea hotărâtoare de ceea ce Vladimir Al. Donescu va numi „formula «Vremii»”, adică o „gazetă săptămânală de politică, de reportaj și de literatură [...] în genul parizienelor «Candide
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
am fost și noi elevi. Este drept că fiecare dintre noi are tendința de a idealiza trecutul, în special copilăria, dar, observând schimbările accelerate pe care le resimțim la intervale din ce în ce mai scurte de timp, nu putem să nu ne întrebăm încotro ne îndreptăm. Această întrebare este un semn de îngrijorare pentru din ce în ce mai mulți dintre noi pentru că viitorul este foarte important, mai ales pentru copiii noștri. Cu toții ne dorim să avem siguranța unui viitor mai bun, în special pentru ei. Astfel, cu
PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE – UN PARTENERIAT DE SUCCES. In: Arta de a fi părinte by Paula Livia Nicoleanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1423]
-
Dan Berindei, Alexandru Zub la 60 de ani, „Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie”, t. XIX, 1994; Istoria ca lectură a lumii (volum omagial), Iași, 1994; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 11-45; Rusu, Membrii Academiei, 573-574; Mircea Iorgulescu, Încotro și de unde, „22”, 2002, 660; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 446-447; Dicț. scriit. rom., IV, 879-880; Istorici români de azi. Mică enciclopedie, îngr. Stelian Neagoe, București, 2003, 132-145. A. N.
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
În acest sens atitudinea, Într-o notă către cancelarul Reich-ului, Bülow arătând că: „Pentru Germania și AustroUngaria situația actuală este cu totul nepotrivită pentru menționarea unei alianțe românești schimbate și extinse. Pentru că Într-un asemenea caz n-am mai avea Încotro, ar trebui să implicăm Italia În discuții și atunci Italia ar putea conta pe ideea ca pe viitor, În politica ei de expansiune În Balcani, să se bazeze pe protecția Triplei Alianțe. Ar accepta cu entuziasm asta [transformarea acordului cu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculți, că ești rea de gură și înnărăvită și că nu este de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te și tu încotro tea îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă atâta gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ți sunt, că, orișiunde te-i duce, să fii supusă, blajină și harnică; căci la casa mea tot
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]