13,828 matches
-
lui Ciprian. Este evident un număr mare de împrumuturi, de asemănări tematice și formale care trădează, dincolo de omagiul datorat unui autor recunoscut ca maestru spiritual, o identitate de concepții doctrinare, de preocupări disciplinare și pastorale, de comportament. Această identitate ne îndreptățește să luăm în considerare mai curând apartenența la aceeași comunitate, decât o analogie a reacțiilor provocate de o aceeași situație în comunități diferite” (pp. 274‑275). În favoarea unei datări timpurii sunt avansate următoarele argumente: 1) De ordin lingvistic și teologic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vechi. Într-un amplu articol din 1915, consacrat lui Titu Maiorescu, se află o primă delimitare a tânărului critic față de înaintașul său, al cărui continuator, de altfel, se considera, precum și față de întreaga orientare a ideologiei junimiste. Recunoscând că Maiorescu era îndreptățit să constate pătrunderea în societatea românească a unor împrumuturi occidentale inadecvate la prima vedere cu tradițiile naționale sau, mai exact, cu stadiul nostru de dezvoltare socială și politică, așadar a unor „forme fără fond”, Lovinescu nu le socotea dăunătoare, ca
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
mari sau de rangul al doilea (ca Stana, fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost Neaga înainte, va fi de acum Doamna țării” - și prin statutul „bărbatului [care] da preț femeii”) ajung Doamne ale țărilor Române. Mai înaintea lor, Maria (sau Marica, așa cum apare într-un act publicat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi enumeră: „dumneaei jupăneasa Elina, ce au fost jupăneasă fericitului răposatului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic”, „Șerban vel spătar”, „Costandin postel[nicul]”, „Mihai postel[nicul]”, „Mateiiu cuparul”, „Iordache post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre Stroe aiave” - continuă cronicarul, căutând pentru ucigaș referințe biblice: „Vrând să să ascunză, ca Cain de sângele frăține-său, lui Avel” - cu „3 răvașe scrise cu mâna lui cătră un hoț asémenea cu el, Costandin păharnicul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apropiată de rațiune. Conștiința viciată, dominată de sentimente negative, mă face să șovăiesc, să Întârzii, să refuz, să mă Îndoiesc sau, dimpotrivă, mă va Îndemna la comiterea unor acte imorale, ostile celorlalți, dar pe care eu le consider a fi Îndreptățite din punctul meu de vedere, Întrucât ele satisfac tendințele sau nevoile mele, pe care eu le socot ca fiind interesele mele imediate. Conștiința morală și conștiința viciată sunt de fapt două ipostaze sau două atitudini morale ale Eului individual, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
et donas ferentes (Virgiliu, Eneidaă. Orice dar obligă. Acceptarea acestuia subordonează persoana care l-a primit celei care i l-a dăruit. Darul devine, din punct de vedere simbolic, un obiect-punte al relației dintre două persoane. Cel care oferă este Îndreptățit de a cere sau de a obliga pe celălalt, impunându-și, În felul acesta, voința și dominația sa asupra celui care l-a primit. Întotdeauna În aceste situații, surpriza și tentația vor face ca atitudinea de circumspecție să scadă. Acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de relații concordante, ci dimpotrivă, relațiile sunt de obicei contradictorii, vârstele refuzându-se reciproc. În general se Înțeleg sau se potrivesc cei care sunt din aceeași grupă de vârstă și se refuză cei care aparțin unor vârste diferite. Aceasta ne Îndreptățește să admitem că există o anumită identitate de vârstă pentru fiecare persoană, că Eul personal are, din punct de vedere cronologic, identitățile vârstelor sale. Identitatea unei persoane este, prin urmare, o chestiune extrem de complexă și de nuanțată. Ea nu are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestea, lumea Îi pare nesigură, plină de pericole, străină și necunoscută. El nu este stăpân decât În interiorul cetății sale. Am putea spune că, Într-o anumită privință, „claustrofobia socială” a nomadismului este opusul „cosmofobiei asociale” a cetățeanului. Aceste aspecte ne Îndreptățesc să afirmăm că situația persoanei În cetate este generatoarea unor sentimente sufletești și morale de o factură specială, reprezentate prin atașamentul și identificarea cu un anumit model și sistem de valori, În care este recunoscută Însăși sursa existenței omului și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
necorespunzător, ele nu vor dăuna prea mult, datorită cantităților infime În care se administrează. O serie Întreagă de substanțe, provenind fie din bucătărie, fie din farmacie, preparate de bucătari sau prescrise de medici (greci, arabi, indieni sau europeni), nu sunt Îndreptățite să poarte denumirea de medicamente, ci, mai degrabă, pot fi considerate nutrimente, dar numai În măsura În care sunt folosite corespunzător; când se abuzează Însă de ele, devin adevărate otrăvuri. Numai dozele mici pot produce un efect medical realtc " Numai dozele mici pot
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
française, p. 494. 211. I.e. satș. Generalul Briggs, a cărui relatare despre satș și yogi este citată de T. Iordănescu (vezi introducerea), se Întreba: What are we to do with the Punjab? (London, 1849). 212. Scurta aluzie la hinduism ne Îndreptățește să nu supralicităm percepția religioasă a călătorului sas. Va trebui remarcat că În volum nu apare nici o referință directă la doctrina acumulării meritelor (karma) și a „transmigrării”, ale căror consecințe au și relevanță botanică pentru gândirea științifică indiană. Ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Kashmir, că „orientalii nu cunosc plăcerea de a mânca; nu știu să o prelungească asociind-o altora”, dintre care aviditatea lui romantică se Îndrepta spre convivialitate. Analizând procedurile relatate de călători Împreună cu cele contemporane, În special jaina, Marie-Claude Mahias e Îndreptățită să noteze că, În nordul Indiei, a mânca e un proces consumat, asemenea animalelor, În mod solitar și taciturn („Manger en Inde. Partage et transaction”, În Jean-Louis Flandrin, Jane Cobbi, Tables d’hier, tables d’ailleurs. Histoire et ethnologie du
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ei nu s-or face mandarini și dacă nu s-or numi Cing-ching-tung-fo?”2 Iar pedanții, În stil, „nu au altă credință, alt Dumnezeu decât sistemul gramatico-filologico-etimologico-ablativico-burlescetc., la care se Închină orbește ca bonzii din India În numele lui Vișnu”. E Îndreptățit așadar să invoce, după cholera-morbus, un pedanto-morbus3. În prefața cărții sale Aus dem Osten, clericul sas Bernhard Schwartz afirma tocmai despre Transilvania că ar trebui „numită, În ceea ce privește cunoștințele de ansamblu asupra ei, o Cenușăreasă geografică, o Chină a Europei”4
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aer liber, călătorii, schimbarea decorului”. Remarcăm faptul că principiile recomandate de Seneca, cu caracter de măsuri de igienă mintală, sunt direct influențate de modelul socio-cultural al unei societăți deosebit de complexă și civilizată, cum a fost lumea romană; fapt care ne îndreptățește să afirmăm că măsurile de igienă mintală depind în mod direct de gradul de dezvoltare a societății, de nivelul de trai și de civilizație. În Evul Mediu și Renaștere, mai ales, o dată cu trecerea în prim-plan a problematicii omului, în urma
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală a populației respective. Acesta este și motivul pentru care înțelegerea importanței modelului socio-cultural este fundamentală în edificarea sănătății mintale (explicație pe care o găsim în analiza evoluției sociale a omului și a societăților). O analiză istorică atentă ne îndreptățește să admitem existența unei evoluții a sănătății mintale și a bolii psihice, desfășurată „în paralel” cu evoluția istorică și socială a comunităților umane. Dincolo de aspectele formale determinate de succesiunea evenimentelor istorice, se poate vorbi și despre o „istorie psihologică interioară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse metode (dezbatere tip masă-rotundă, brainstorming); f) stabilirea concluziilor și valorificarea proprie prin referate, comunicări, suite de ipoteze de verificat în viitor, hotărâri. Toate aceste elemente și dimensiuni ne îndreptățesc să o considerăm o metodă compozită, concentrând în sine o suită întreagă de alte metode, fără de care nu poate exista. 10. Metodele de simulare Din categoria metodelor de simulare fac parte jocurile și învățarea pe simulator. Metoda jocurilor este prezentată
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse metode (dezbatere tip masă-rotundă, brainstorming); f) stabilirea concluziilor și valorificarea proprie prin referate, comunicări, suite de ipoteze de verificat în viitor, hotărâri. Toate aceste elemente și dimensiuni ne îndreptățesc să o considerăm o metodă compozită, concentrând în sine o suită întreagă de alte metode, fără de care nu poate exista. 10. Metodele de simulare Din categoria metodelor de simulare fac parte jocurile și învățarea pe simulator. Metoda jocurilor este prezentată
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
și de colectivul de elevi, de activitățile la care iau parte, etc. Total opus acestui tip de comportament, este cel caracterizat prin trăsături hipertimice, care-i au elevului o foarte mare încredere în propriile forțe de muncă și care-l îndreptățesc să se considere atotștiutor, să aibă un aer de superioritate în fața celorlalți membrii ai colectivului. Această trăsătură de caracter poate aduce mari prejudicii elevului, deoarece acesta poate considera că a studiat suficient ( dacă nu prea mult ), îi atribuie o tentă
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
ea devine o contemplare a subiectivității. Elegia întâia este o definiție, în stil taoist, a ceva esențial dar nedeterminat și nenumit. De la punct, cel mai concentrat semn și imaginea cea mai redusă a universului, până la Creatorul absolut, totul poate fi îndreptățit, sugerat de acest enigmatic punct: „El începe cu sine și sfârșește cu sine [...] / Din el nu străbate-n afară nimic; de aceea nu are chip / și nici formă. El este înlăuntrul-desăvârșit / și / deși fără margini, e profund limitat. Dar de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
spiritualități specifice, în care, etapă de etapă, pulsează spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
hermetică definitorie pentru întreaga creație a lui S. de până în 1989 este un simptom al împotrivirii poetului față de totalitarismul comunist, figura desăvârșită a cercului îndeplinind aici un rol apotropaic. Spiritul „geometric” al lui S. - a cărui transpunere lirică l-a îndreptățit pe Eugen Negrici să vorbească despre parnasianismul versurilor sale de început - lasă loc, în Chip similar (1974), unei sensibilități fundamental romantice, reflectată în fascinația pentru vechi legende bretone („Și țara Ys s-a scufundat în mare”), predilecția pentru lumea visului
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
interregionale în UE și CEE, în funcție de nivelul PIB, în cea mai dezvoltată și în cea mai săracă regiune pe țări, în anul 2002 România, cu un raport de 1,85, se situa pe locul al doisprezecelea. Aceste date ne-ar îndreptăți să spunem că nivelul disparităților în România nu este unul foarte ridicat sau că întreaga țară poate fi considerată subdezvoltată comparativ cu nivelul mediu de dezvoltare a UE. Formarea celor opt regiuni, compatibile acum cu sistemul EUROSTAT, și agregarea indicatorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și trebuie să reprezinte o prioritate națională. Copilul nu poate fi privit ca unul dintre numeroasele alte grupuri sociale aflate în dificultate, ci reprezintă o categorie aparte. Copilul este o resursă umană centrală a viitorului. Din acest motiv, copilul este îndreptățit să aibă o protecție suplimentară față de alte grupuri. Prin însăși natura sa, copilul nu-și poate fi lui însuși suficient, în sensul asigurării prin efort propriu a condițiilor necesare vieții. Pe o perioadă de timp el este dependent de familie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
serviciile de sănătate pe 2003, mai mult de jumătate dintre români nu își cunosc drepturile și obligațiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asigurați nu cunosc deloc sau au doar vagi informații despre serviciile medicale la care sunt îndreptățiți. Percepția negativă a populației asupra calității serviciilor și a relației medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. Nemulțumirea populației față de calitatea prestațiilor sistemului public de sănătate scade încrederea populației și duce la scăderea adresabilității. Cumularea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la Vădastra - în sudul Olteniei, pentru un mic afluent al Oltului, vine de la un cuvânt slav indicând "partea de sus", în română însemnînd "izvorul unei ape" sau "un loc de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut practica irigarea prin derivare gravitațională încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti 62 citează pârâul Craiova
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple forme de asistență medicală (psihiatrică, chirurgicală, neurochirurgicală, toxicologica, etc.) comprehensive, holistice și specializate, în toate modalitățile lor de intervenție medicală. Carl Bell și colab. prezintă pe un studiu efectuat în SUA modul cum sunt asistate
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]