5,249 matches
-
eminescian ă„ce e poezia? Înger palid cu priviri curate-, Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țarâna cea grea-). „Forma limbei naționale care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești-. Titu Maiorescu. Opera lui Eminescu reprezintă numai momentul cel înalt al poeziei românești, ea descoperă calea poeziei noastre spre universalitate. „Fiind foarte român, Eminescu e
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Titulescu afirma: “Mă gândesc la dezarmarea morală având ca obiective revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională.” Acesta avea în vedere inocularea ideii de pace în conștiința oamenilor ca o garanție a înfăptuirii procesului de dezarmare . Într-o primă fază a conferinței Titulescu își exprima speranța că lucrările acesteia se vor încheia cu un rezultat pozitiv ceea ce “va însemna un progres important în viitorul omenirii” . Prima etapă a dezbaterilor conferinței s-a încheiat
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
indulgență... cu scopul de a putea odată pătrunde și dispărea în infinitul mic"239. Dorința de a schimba regimul existențial îl apropie astfel pe Blecher nu numai de Kafka, ci și de Urmuz. Irealitatea se substituie realității tocmai în ideea înfăptuirii acestui deziderat: ,, Îmi imaginam, de pildă, și asta ca un repertoriu corect al lumii lanțul tuturor umbrelor de pe pământ, ciudata și fantastica lume cenușie ce doarme la picioarele vieții"240. Lectura coerentă pe care naratorul-personaj o dă lumii cuprinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pe direcția modernizării au constituit temelia cuceririi independenței.. Aceasta a rămas, în continuare, în jumătatea secolului trecut, țelul major al 34 românilor din toate provinciile. În cercurile politice exista o unanimitate de păreri în favoarea obținerii independenței. În privința metodelor preconizate pentru înfăptuirea acestui scop s-au conturat însă diferențe sensibile de opinii între diferite forțe sociale și politice. Ele oscilau între război (cercurile radicale) și calea diplomatică (cercurile monarhice). Cea din urmă era susținută de unii liberali moderași și marii proprietari funciari
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei și Munteniei în 1859, independența, necesitate vitală pentru progresul țării, dorința arzătoare a întregii națiuni pentru care se jertfiseră generații și generații de români, devenise obiectivul major al luptei 52 naționale. România independentă trebuia să deschidă, printr-o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a se apăra de înrâuririle străine”. „O nație care își are conștiința drepturilor sale - arăta același patriot trebuie să aibă și curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată”. Atât în perioada premergătoare unirii, cât mai ale după, înfăptuirea acestui act de mare răsunet național și internațional Mihail Kogălniceanu promovează cu înflăcărare ideea neatârnării naționale, pe baza a numeroase argumente istorico-juridice. Deținând portofoliul Afacerilor Străine, în guvernul liberal, Mihail Kogălniceanu, pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
util intereselor științifice comerciale și economice ale României”. Se vede în aceasta o concepție modernă, a activității unui diplomat acreditat pe lângă o țară dar, în epocă și ca o încercare printre multe altele de consolidare a tânărului stat român. La înfăptuirea actului proclamării independenței de stat, subliniază Dumitru Mazilu în Independența națională, gândire și acțiune românească, ideea lui Mihail Kogălniceanu, a conturat mai mulți factori obiectivi și subiectivi, fiind un imbold al evoluției luptei de sute de ani, a poporului pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
importante evenimente ale epocii moderne, autorul arată că la începutul epocii moderne, elita românească a conceput proiectul unui stat național independent, întemeiat pe ideologia daco-românismului care să-i includă pe toți românii, dar a fost silită, curând, să accepte că înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externă. Treptat, s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi înșine„ și a apărut practica punerii marilor puteri în fața faptului împlinit. Unirea și independența continuau să fie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
-se după congres grupului puterilor ostile unirii. Turcia și Imperiul Habsburgic au fost permanent împotriva realizării statului național român. Turcia era sigură românii vor lupta după unire pentru independență. Iată de ce cele două imperii s-au coalizat pentru a împiedica înfăptuirea României. Ca urmare, ele au susținut în Congres că 65 locuitorii Moldovei și Munteniei nu doreau unirea. În aceste împrejurări, Congresul dispunea consultarea românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
biserică și școală, unde a fost interzisă folosirea limbii române. În 1892 s-a constituit P.N.R. din Bucovina. Și în lucrarea, Istoria României. Compendiu, Mihail Kogălniceanu, este prezentat ca un deschizător de drumuri, un luptător și un patriot desăvârșit. După înfăptuirea unirii din 1859, se arată în lucrare, independența devenise obiectivul major al luptei naționale și s-a trecut la pregătirea condițiilor pentru cucerirea independenței. După 1772, elita politică solicitase în memoriile adresate marilor puteri, statutul de independență pentru Principatele Române
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de contribuții, trebuie constatate și analizate și conexiunile dintre ele, precum și absența fragmentării lanțului cauzal; - stabilirea aspectului psihic al legăturii de cauzalitate, prin parcurgerea unor pași specifici în funcție de forma de vinovăție posibilă; stabilirea elementelor ce caracterizează raționamentul medicului în momentul înfăptuirii acțiunilor/inacțiunilor ce țin de natura profesiei nu înseamnă și stabilirea vreunei forme de vinovăție, dar pot avea un rol important în determinarea ulterioară a acesteia; și din această perspectivă trebuie să se țină cont de natura și importanța împrejurărilor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
persoane și, respectiv, informarea în acest sens a rudelor și prietenilor săi. Pe cale de excepție, astfel de informații pot fi furnizate în absența consimțământului explicit al pacientului în cazurile precizate expres de lege (protejarea sănătății publice, solicitarea instanței în vederea corectei înfăptuiri, precum și atunci când sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditați, implicați în tratamentul pacientului. Întrucât practica civilă nu oferă suficiente precizări cu privire la aplicabilitatea și efectele consimțământului părții prejudiciate, considerăm că ar fi bine-venită adoptarea „consimțământului victimei“ ca și cauza justificativă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
stat național care să-i cuprindă pe toți românii, să-i înzestreze cu instituții politice viabile și cu o economie și o structură socială moderne. Dezideratele de libertate și unitate națională constituiau crezul intelectualității românești. Printre cei care au sprijinit înfăptuirea acestei căi s-a aflat și viitorul lider al Partidului Național Liberal din Ardeal și în același timp, ministru al Cultelor și Artelor, întrun interval relativ îndelungat de timp din perioada interbelică - Alexandru Lapedatu. Oportunitatea unei lucrări relative la viața
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică în care a încadrat contribuția istoricilor din Ardeal la progresul cercetării istorice românești. Ea este consacrată prezentării noilor perspective deschise cercetării istoriei românești după înfăptuirea Marii Uniri. Stăpân pe scrisul istoric românesc de la A. D. Xenopol, la Nicolae Iorga a propus un curs de istoria istoriografiei române ,,de la anonimii analiști la istoricii zilelor noastre”, după cum el însuși spunea. Cursul a devenit realitate, odată cu numirea sa ca
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fâcând parte din delegația română participantă la lucrările Conferinței de Pace3. Ion I. C. Brătianu l-a remarcat, atât pentru calitățile sale de istoric militant pentru susținerea cauzei unității naționale, cât și datorită acțiunilor întreprinse în timpul primului război mondial și în vederea înfăptuirii Marii Uniri de la 1918 și i-a determinat opțiunile 4. Înscrierea lui Alexandru Lapedatu în cadrul Partidului Național Liberal și alegerea sa ca deputat de Ceica (Bihor) în Parlamentul României, în urma alegerilor din mai 1922, sunt decisive pentru evoluția sa politică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu le-a avut în intervalul precizat, pe care le-a întreținut și mai târziu. Revenind la intervalul 1914-1918, această etapă din viața lui Alexandru Lapedatu este marcată de două evenimente importante din istoria noastră, desfășurarea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri. Din perioada de neutralitate a țării noastre, singurele informații în legătură cu activitatea sa ne-au parvenit din Amintirile sale. Conform consemnărilor sale, Lapedatu a fost numit în octombrie 1914 secretar al Comitetului de Ajutorare a Românilor Refugiați, ce veneau
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
soarta românilor și se pronunța pentru realizarea deplinei uniri a românilor. În această calitate, Alexandru Lapedatu a desfășurat o activitate intensă de organizare a propagandei politice în străinătate, având ca scop lămurirea opiniei publice și instruirea cercurilor diplomatice străine în legătură cu înfăptuirea cauzei naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Aceste împrejurări l-au adus, putem spune pe primul plan al acțiunii politice naționale a refugiaților din Transilvania și Bucovina. Se poate de asemenea spune că, prin acțiunile sale de realizare a propagandei naționale, Alexandru Lapedatu a contribuit la stimularea înfăptuirii deplinei unități prin unirea cu Vechiul Regat a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, străvechi teritorii locuite de români. Paralel cu lupta politico-diplomatică și militară a României, s-a desfășurat astfel și lupta românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină pentru libertate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ratificarea actului unirii acesteia cu România de către rege și guvern, prin decretul-lege publicat la 10/23 aprilie 1918. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm de românii de pretutindeni. Ei erau conștienți că se realizase un pas important în înfăptuirea României întregite 37. Bucovina și Transilvania și-au proclamat și ele la scurt timp independența și unirea cu România. Bucovina, se afla la întretăierea a numeroase interese austriece, rusești și 34 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 38. 35
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Moldovei, a hotărât: ,,Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”, iar la 19 decembrie 1918 a fost publicat decretul-lege semnat de regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu, privind recunoașterea Unirii Bucovinei 38. În cazul Transilvaniei, lupta pentru înfăptuirea Unirii cu Țara s-a realizat prin colaborarea tuturor forțelor sociale reprezentând populația românească. Partidul Național Român a avut un rol important în realizarea Unirii. Comitetul Executiv al Partidului Național Român, întrunit la Budapesta la începutul anului 1918 a hotărât
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
reprezentant al intereselor și nevoilor alegătorilor din Județul Bihor și de lider politic al Ardealului, Lapedatu s-a ocupat cu consecvență și responsabilitate de gestionarea problemelor ce priveau Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
acestuia. În toamna anului 1935 cu prilejul congreselor Partidului Național Liberal din 72 de județe, aflat la Dej în septembrie 1935, Alexandru Lapedatu a evidențiat caracteristicile partidului și totodată metoda acestuia de reușită în viața politică: ,,ordine, răspundere, construcție și înfăptuiri”. Prin acestea a vrut să arate și faptul că ele defineau seriozitatea și rostul unui partid politic și în același timp că, liberalii au cucerit ierarhia în provincia de peste munți, nu prin promisiuni și demagogie, ci prin concepții de stat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de-a lungul activității sale. În timpul activității sale atât ca deputat, dar mai ales ca ministru al Cultelor și Artelor, Alexandru Lapedatu a căutat în permanență să respecte și să aplice deviza lansată de Partidul Național Liberal “ordine, răspundere, construcție, înfăptuiri”. Ca ministru, el a dus o politică culturală națională, de promovare și consolidare a elementelor românești, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii. Faptele, inițiativele, demersurile și acțiunile sale au lăsat urme în domeniul pe care acesta l-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
operații); - aplicarea în practică a noilor achiziții. 2. Tipuri și variante de lecții utilizate în învățământul agronomic În învățământul agronomic sunt întâlnite numeroase tipuri de lecții și variante ale acestora. Tipul de lecție cuprinde un anumit mod de construire și înfăptuire a lecției, determinat în special de obiectivul fundamental urmărit. Varianta reprezintă structură concretă a unei lecții, impusă de tipul căreia îi aparține și de factorii variabili ce intervin (C. Postelnicu, 2000). Învățământul agronomic cuprinde un număr mare de tipuri și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
stat național care să-i cuprindă pe toți românii, să-i înzestreze cu instituții politice viabile și cu o economie și o structură socială moderne. Dezideratele de libertate și unitate națională constituiau crezul intelectualității românești. Printre cei care au sprijinit înfăptuirea acestei căi s-a aflat și viitorul lider al Partidului Național Liberal din Ardeal și în același timp, ministru al Cultelor și Artelor, întrun interval relativ îndelungat de timp din perioada interbelică - Alexandru Lapedatu. Oportunitatea unei lucrări relative la viața
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]