74,185 matches
-
redundanțe, de formule ce livrează gândire de-a gata. Filosofia este datoare să ofere un evantai de posibilități de accedere la sine dimpreună cu o bună prezentare a neajunsurilor și avantajelor lor. Mai găsim noi astăzi un filosof capabil să înființeze și să susțină o școală de filosofie? Ori conceptul de școală de filosofie s-a mutat în Universitate, semn vizibil al acaparării acesteia de către stat? ٭ " Unde" anume în noi ia naștere dorința de o nouă structurare a regulilor, specifică spiritelor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
internaționale Dacă în perioada 1815-1918 organizațiile internaționale se dezvoltă în cadrul statelor suverane, după primul război mondial, „se concretizează pentru prima dată viziunea unei încadrări a raporturilor dintre state și chiar societăți, prin organizații internaționale.” Obiectivele acestora (de exemplu, Societatea Națiunilor înființată în 1919, Organizația Internațională a Muncii etc.) vizează, în special, crearea unui sistem de securitate internațională, armonizarea relațiilor dintre state etc. Perioada 1945-1989 se caracterizează printro dezvoltare a organizațiilor internaționale, mai întâi cele mondiale dar mai târziu și cele regionale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
organizații care aveau drept scop „marcarea coeziunii sale față de celălalt bloc”: pe de o parte Alianța Atlantică în Vest, iar pe de altă parte Pactul de la Varșovia în Est. Conform Raportului către Clubul de la Roma, „multe din instituțiile internaționale au fost înființate de națiunile bogate în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial.” După 1989, depășindu-se antagonismul Est- Vest, organizațiile internaționale, mai ales cele mondiale, funcționează altfel, trebuind să se adapteze noii problematici a societății la nivel global pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
onorifici și 2 membri de onoare. Juan Antonio Samaranch, fostul președinte al CIO, este ales Președinte de onoare pe viață. Vârsta de retragere și modul de alegere a membrilor sunt acceptate pentru schimbare după recomandările Comisiei de Reformă CIO 2000, înființată în 1999. Solidaritatea Olimpică a fost înființată pentru a ajuta CNO-urile care sunt recunoscute de CIO, în special a celor cu nevoi crescute mai ales în țările în curs de dezvoltare. Ajutorul poate fi direct financiar către CNO-uri
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Antonio Samaranch, fostul președinte al CIO, este ales Președinte de onoare pe viață. Vârsta de retragere și modul de alegere a membrilor sunt acceptate pentru schimbare după recomandările Comisiei de Reformă CIO 2000, înființată în 1999. Solidaritatea Olimpică a fost înființată pentru a ajuta CNO-urile care sunt recunoscute de CIO, în special a celor cu nevoi crescute mai ales în țările în curs de dezvoltare. Ajutorul poate fi direct financiar către CNO-uri ca programe desfășurate în comun cu CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
rămânând în situație de monopol până în 1978. Juan Antonio Samaranch, președinte al CIO din 1980, preia conducerea unei organizații aflate la faza de explodare. El este cel care duce o diplomație la cote de înaltă competență și profesionalizare. Pentru aceasta înființează un cabinet personal de informare, un serviciu de presă. Duce o politică și de introducere a Spaniei în circuitul olimpic, Spania fiind o țară europeană ce nu a organizat niciodată până în 1992 Jocurile Olimpice, fiind nedreptățită din acest punct de vedere
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și necesitatea introducerii unor schimbări pozitive care să revigoreze și să redea statutul și prestigiul instituției în fața întregii lumi. A fost pusă sub semnul întrebării transparența, obiectivitatea și corectitudinea funcționării CIO. În acest sens, președintele a optat pentru restructurarea CIO, înființând Comisia Etică și Comisia de Reformă CIO 2000. „Scopul nostru principal este de a face pașii necesari de a fi absolut siguri că asemenea episoade nu se vor mai întâmpla niciodată în Mișcarea Olimpică”, a declarat Samaranch. Membrii CIO votează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de a fi absolut siguri că asemenea episoade nu se vor mai întâmpla niciodată în Mișcarea Olimpică”, a declarat Samaranch. Membrii CIO votează măsuri de reformă. Procedurile de alegere pentru găzduirea JO de iarnă din 2006 au fost schimbate. Se înființează Comisia Etică, care elaborează Codul Etic și aduce schimbări în Carta Olimpică și Comisia CIO 2000 care propune un număr de 49 de reforme. În decembrie 1999 la Sesiunea 110 a CIO sunt aceste reforme sunt votate. Raportul final al
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe considerente politice și, eventual, economice. Politica comercială adoptată și pusă în funcțiune de președintele actualmente în exercițiu, Juan Antonio Samaranch. H. Dassler, patronul firmei de echipament sportiv ADIDAS este cel care a conceput și realizat noțiunea de afaceri olimpice, înființând în 1983 International Sport Leisure Marketing I.S.L. care a devenit agentul comercial a peste 150 de CNO-uri. Orientarea către un marketing profitabil pentru CIO și Mișcarea Olimpică în general, a făcut din evenimentele sportive internaționale și mai ales din
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Antonio Samaranch în rezolvarea cazului de corupție în perioada decembrie 1998 - Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 98 decembrie 1999. Fiind pusă sub semnul întrebării transparența, obiectivitatea și corectitudinea funcționării CIO, președintele a optat pentru restructurarea CIO, înființând Comisia Etică și Comisia de Reformă CIO 2000. „Scopul nostru principal este de a face pașii necesari de a fi absolut siguri că asemenea episoade nu se vor mai întâmpla niciodată în Mișcarea Olimpică”, a declarat Samaranch. Anchetele și investigațiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
străini în funcție de ce afaceri efectuează. Oricum, membrii CIO nu pot fi considerați de țările lor ca reprezentanți oficiali ai guvernului. ⌦ Membrii CIO votează măsuri de reformă. Procedurile de alegere pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006 au fost schimbate. Se înființează Comisia Etică, care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 135 elaborează Codul Etic și aduce schimbări în Carta Olimpică și Comisia CIO 2000 care propune un număr de 49 de reforme. În decembrie 1999 la Sesiunea 110
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă până în anul 1962, când localitatea este numită DUMBRAVA (de la slavonul dumbravă = pădure rară de stejari tineri). Satul aproape că s-a contopit cu Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Probota, Bodești și Roman (1391), Negoiești (Hârtoape - 1396), Iași (1408). După 1409 sunt menționate în documente Purcelești (Stolniceni-Prăjescu - 1428), Pașcani (1453), Hârtoape (1470), Tătăruși (1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825, CÂND S-A ÎNFIINȚAT TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei Lespezi, și în special a Heciului, se desfășoară în strânsă relație cu istoria Probotei, pe a cărei moșie s-a aflat peste 200 de ani. La Probota, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de „Lespedi”, condus de nouă pârgari. La înființarea târgului, comunitatea primea loc gratuit pentru sinagogă, baie și cimitir. V.S. 2.1.3. ISTORIA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ PÂNĂ LA 1945, ANUL SFÂRȘITULUI
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de producție de la 11 iunie 1948, a început cooperativizarea forțată a agriculturii, prin înființarea unor întovărășiri agricole la Heci, în anul 1949, unde președinte a fost un gospodar de frunte al satului, Dumitru Cană; a doua întovărășire agricolă a fost înființată la Lespezi și condusă de Ioan Curcă. A urmat înființarea C.A.P. Lespezi, în 1962, prin unirea celor două întovărășiri. Sediul s-a stabilit la Lespezi, peste drum de actuala poliție, dar cu mai multe ferme în toate satele comunei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19 codași, stăpânind 44 de fălci și 30 de prăjini. Exista o biserică construită din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe. Școala a fost înființată în 1882 și era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA (coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni (Lunca Siretului). Este o așezare nouă, înființată în urma reformei de la 1921. În 1930 era înglobat la Slobozia. În 1943 înglobează satul Diudiu, până în 1954. În 1966 populația era de 273 de locuitori, în 1977 de 247 locuitori, iar în 2002 de 153 de locuitori, 74 de gospodării
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
D.C. LespeziVânători și de gara Lespezi, situată la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921, pe moșia Sirețelului, de către Fotin Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu și Toader Crețu. Satul i-a purtat numele până în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași; - 1975 - avea o suprafață de 179,7 ha, 2323 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de 17, iar al bovinelor de 881, la care se adăuga un număr mult mai mare al celor crescute în gospodăriile particulare, unde se mai creșteau capre, păsări, iepuri. Situația s-a îmbunătățit de la 1 iulie 1973, când s-a înființat A.I. între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializată în creșterea bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi a ajuns în următorii ani de la înființare la 1200 de capete de vaci și junici/an. Se livrau 2800 hl
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie se întâlnesc și fiii comunei, depănând amintiri. În timpul comunismului, aprovizionarea cu mărfuri se făcea prin unitățile cooperației de consum existente în fiecare sat. După 1990, pe teritoriul comunei s-au înființat societăți comerciale, având ca obiect de activitate comerțul: Lespezi În 2009, erau înregistrate 53 de firme (18 la Lespezi, 9 la Buda, 6 la Bursuc Deal, 5 la Dumbrava, 24 la Heci). În același an, bugetul local era de 5
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]