2,204 matches
-
tăieturi și modificări subtile ale dialogurilor și indicațiilor regizorale, să i se spună, după toate acestea, că “Îi lipsește intriga“! Pentru numele lui Dumnezeu, cum să mai bage intrigă În ea acum? În primul moment fu devastat, apoi Însă se Înfurie. Era limpede că Daly, speriat de lanțul de nereușite din faimoasa sa „stagiune“, Își pieduse curajul și credința În Calea doamnei Jasper, până acolo Încât uitase că odată avusese o părere bună despre ea. Ce Îl enerva cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fi scos ochii și l-aș fi zgâriat cumplit, dar nu m-aș fi umilit în zadar. Avântându-mă în pădure, luând-o pe scurtătură, când m-a strigat, surprinsă, i-am spus să plece, cu disperare ( eram beată, mă înfuriasem). Dar apoi am tăcut și am continuat să mă îndepărtez de el. El nu m-a mai strigat ( și eu știam că și fără răspunsul meu, el nu s-ar fi întors). De aceea când l-am simțit lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
sau o admonestare verbală fermă nu făceau nici un rău, pentru David gesturile astea frizau abuzul infantil. În consecință, Jake crescuse aproape complet nedisciplinat. N-a fost o palmă în toată regula, s-a apărat Fiona cu toate că știa că gogoașa se înfuriase. Lipsa de responsabilitate a lui Jake fusese acum totalmente eclipsată de temporara ei lipsă de control, iar soțul ei o privea cu aceeași expresie oripilată pe care ar fi adoptat-o și dacă Rose West ar fi stat lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
avea de suferit și, în afară de asta, eu chiar nu pricep de ce Milly nu îți e de-ajuns. Fetița te adoră. — Asta a fost o lovitură sub centură, a exclamat Susan ridicându-se în fracțiune de secundă în capul oaselor. Se înfuriase. —Să nu mai pui niciodată la îndoială iubirea mea pentru Milly. N-aș putea s-o iubesc mai mult decât acum. Dar nu asta e problema. Atunci care e problema? a întrebat-o el nonșalant. —Te iubesc, vreau să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a fost deloc încântat. Mi-a ținut un discurs prin care să mă facă să mă simt vinovată, fiindcă Milly și-a pierdut deja o mamă, iar acum o abandonez și eu. Da’ nu sunt decât zece zile, s-a înfuriat Fiona. Zece zile nu înseamnă o viață de om. Oricum, ceea ce-a vrut el să spună de fapt e că nu știe cum o să se descurce el în lipsa ta. Așa că vezi? Nick te iubește. — Dar nu așa cum vreau eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
replicat Julia zeflemitor. Întotdeauna întârzie. Numai că, de data asta, are o scuză: nu se deplasează prea ușor. Fiona era îngrijorată. — Eu m-am oferit s-o iau cu mașina de-acasă, dar m-a refuzat. Ba chiar s-a înfuriat pe mine și mi-a zis că nu e invalidă. —Susan înfuriată? Julia a ridicat o sprânceană perfect pensată. —Ei, asta chiar că nu-i stă în caracter. Știu, a oftat Fiona netezindu-și fusta înflorată. Cred că Susan s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
vocea tunătoare a domnului Jones. — Nu-ți face griji! striga Virgil. Un pic de febră a Dimensiunii, atâta tot. O să te însănătoșim repede... Cuvintele răsunară ca un ecou, apoi se pierdură. Febra Dimensiunii: ce mai era și asta? Vultur-în-Zbor se înfurie fiindcă nu i se spusese nimic despre asta, iar ochii părură să i se limpezească. Văzu un Virgil Jones îndatoritor, aplecat deasupra lui. — în întuneric e mai rău! striga Virgil. O să te scot într-un luminiș. încearcă să te concentrezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-se pe jumătate de pe scaun. O’Toole îl împinse la loc. — O să-mi refuzi dreptul care mi se cuvine, domnule? O să mi-l refuzi? Locul ăsta e teritoriul meu și seniorul are anumite drepturi pe pământul lui. Să nu mă înfuriați. Nu. Mâine dimineață cu siguranță c-o să mă pedepsesc io singur, așa cum odinioară m-am pedepsit ani în șir printr-o sfântă uniune cu o hoașcă cocoșată drept nevastă. Ăla a fost un lucru creștinesc, dacă vreți: să-l ajuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
noastră. Ar fi fost un final de film prost. Iar eu, mai mult decât orice, urăsc filmele proaste. M-a sunat imediat, repetat, dar nu i-am răspuns. Mi-a expediat apoi câteva cuvinte, În maniera-i cunoscută atunci când se Înfuria: ”Du-te dracului, porc nenorocit!”. După cum se poate vedea, știa și ea să fie foarte dură. Chiar nedreaptă, aș putea spune. Tăcerea mea definitivă a făcut-o să Înțeleagă În cele din urmă, că totul se terminase. De fapt, nici
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pui de focă. L-am dus În baie, l-am uscat - nu știu de ce, a Început să-i fie frică de halatul lui cu Piglet - și apoi l-am schimbat. Când i-am oferit un pahar cu apă, s-a Înfuriat. „Măl“, mi-a cerut el, „măl!“ De câte ori i-am zis Paulei că nu are voie suc? Îmi compun În minte reproșuri serioase pentru dădacă, dar Paula s-a plâns de „probleme femeiești“ În ultimul timp, deci ar putea să invoce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când ajungea la partea În care Aurora, cu fața ei de păpușă proastă, urcă pe scările interminabile care duc la pod, urmărită de umbra unui corb și hohotitul unei vrăjitoare. Mult timp, nici eu, nici Richard nu Înțelegeam ce o Înfuria pe Emily așa de tare, apoi ne-am dat seama. Voia să derulăm caseta Înapoi, astfel Încât prințesa să nu se ducă În pod, să nu se Înțepe la deget În fusul bătrânei. Într-o zi, Emily a Încercat efectiv să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pictat... — De acord cu tine, numai că, atunci, în urmă cu treizeci de ani, nu spuneau o vorbă că Darius își lăsase regina și fiicele, și pe Sisygambis, pe maică-sa, pe câmpul de luptă! — Bun, și acum ce te-nfurii? Și istoriile au, ca noi toți, soartă diferită... Dacă s-ar fi spus, nu ieșeați să luptați cu arabii ori ce crezi? Uneori, ca bărbat, uiți că știi cine e mai important pentru tine... Uită-te în ochii mei, dacă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
comport eroic pentru a fi vrednic de compasiunea voastră. Recunoaște că așa e. De ce taci? Mulțumesc, n-am nevoie de compasiunea nimănui. Viața mea e viața mea. Și n-am pus pe nimeni în pericol refuzând să mor. ― Te-ai înfuriat, liniștește-te. ― Mi-e silă, află, de cei care cer lumii să producă martiri pentru ca ei să-și poată satisface, prin alții, nevoia de eroism. ― În cazul meu, nu e vorba de asta. Te vei convinge. ― Dar sunt destui care
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Ăștia nu glumiseră la viața lor! Aveau câte douăzeci pe suflet. N-ar mai fi terminat zulitorul cu basmele lui. Se apropiau de casa Didinei. - O boală am, mai zise el, ard cu cuțitul. Nu mă stăpânesc. Să nu mă-nfurie unu, că-l fac arșice... Îi las sînge! În noiembrie dase frigul. Trebuia să se despartă, să-și piardă urmele din București, măcar o lună, până se mai linișteau comisarii. Stăpânului ce-i păsa? Pornise la Videle, de unde era Didina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spate. - Îi rupem! zicea unul. Nu le mai merge! Hoții nu se sinchiseau. Țineau mâinile în buzunare și cu ochii pe prăvălii! - Bună dimineața la negustori! rostea Bozoncea. '•* Grecii mormăiau, pe sub mustățile lor mari, răspunsul. - Dați, mă, bună ziua Stăpînului! se înfuria Gheorghe din spate. - Lasă-i, Treanță, spunea moale starostele, și se întorcea iar spre ei: Merge marafetul? Negustorii, numai ochi. Acu-i acu! Paraschiv se lipea de tarabe. La el nu prea se uitau, că nu-l știau. Ceilalți se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lui semnele sălbatice ale bătăii. Presării se schimbau pe rând. Loveau cu sete, se aplecau mai mult, înjurau și-i udau cu apă. Sergentul căra căldările una după alta. Îi lăsară cu spinările ca piftia, cam un ceas. Comisarul se înfuriase. Se răsti la ceilalți: - Trebuie să spună unul din ei! Fumară aruncând țigările arse pe jumătate. Îi ridicară apoi pe ladă ca pe doi saci și-i așezară spate la spate. - Aprinde cărbunii! ordonă șeful. Necunoscutul dezveli ligheanul și sergentul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trebuia ca să fiu admirat În saloane. Un celibatar și o doamnă căsătorită dețineau cheile acestei societăți. Porțile mi-au fost deschise repede și ușor, așa că În curând mi-am ocupat locul râvnit. Am ajuns să fiu imediat imitat. M-am Înfuriat. Devenisem Leu. De ce? Eram oare acum mai bun, mai bogat, mai frumos, mai abil decât ceilalți oameni? Nu, nu...” Chiar dacă toți cititorii și criticii au ghicit - de la data apariției romanului, În 1828, până azi - că Russelton Îl ascunde, până la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
inimă, MM trebuia să-l perieze mai degrabă decât să-i pună la îndoială autoritatea. Un mic tiran, a cărui autoritate se limita, pe deasupra, la un singur domeniu de activitate. Dacă-l călcam pe Steve pe bătături, s-ar fi înfuriat la fiecare cerere a noastră și ne-ar fi spus că nu se poate face. Era supraponderal și avea paloarea unuia care își petrece toată ziua într-un teatru întunecat. Mai târziu, am aflat că teatrul era totul pentru Steve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și văzu că ambii săi pretendenți se mutaseră cu arme și bagaje în tabăra lui Helen, îmbogăți scepticismul pur al Hermiei cu o efervescență uimitoare. Iar Hazel era într-adevăr supărată și mâhnită, sigură că toată lumea îi juca o festă, înfuriindu-se, la rândul ei, când nimeni nu recunoștea acest lucru. Celor doi băieți le era puțin mai greu, mai ales pentru că, practic, rolurile lor erau interșanjabile. Fisher mi s-a părut mult mai bun decât Paul, cel care-l juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Inima îmi bătea nebunește; speram, nejustificat, să nu fie Hugo sub ea. Dar el era. Sângele i se prelingea pe frunte și-i picura în ochi. A deschis ochii și mi-a spus: —Violet! Ai pățit ceva? Asta m-a înfuriat atât de tare, încât m-a trezit instantaneu. M-am ridicat în capul oaselor, tremurând de nervi. Televizorul bâzâia, de parcă ar fi fost invadat de paraziți. Era șase dimineața, iar Hugo nu sunase. M-am târât pe scară în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu mai ascultă. Își aduse aminte de disputa pe care a avut-o cu Edward. Nici măcar n-a încercat să nege că a șters mesajele de la Judd: a spus pur și simplu că a fost spre binele ei. S-a înfuriat, acuzându-l că încearcă să o țină închisă, să o transforme într-o nevastă banală, tipică Washingtonului, a cărei preocupare colaterală era terapia de cuplu. Nega ceea ce era ea cu adevărat sau, măcar, ceea ce fusese. El i-a replicat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spun că vor pacea, dar nu e adevărat. Pacea îi sperie. De fiecare dată când se ajunge aproape, găsesc un motiv să se retragă. Și de data asta vor să fim noi cei care se retrag, așa că ne ucid semenii înfuriindu-ne atât de tare, încât poporul palestinian să nu mai dea voie liderilor săi să încheie vreo înțelegere cu dușmanul sionist! Dacă israelienii ar vrea cu adevărat să-i stârnească pe palestinieni, nu ar omorî mai mulți oameni în locul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
stau aici și dau șase-șase. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cine dă șase-șase? IOANA: Și Bruno, și Grubi... Amândoi dau șase-șase. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum, și Grubi? IOANA: Da, și tata. Și el dă numai șase-șase. Toți dau numai șase-șase și se înfurie groaznic. Tata le zice „porcilor, dați numai șase-șase” și Grubi și Bruno se ridică în picioare și spun „tu ești un porc” și atunci tata se supără. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și tu? IOANA: Atunci eu nu le mai fac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mâncare. Și ei se supără toți pe mine și eu mă ascund în leagăn. Ca o pisică. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu asta. Și tu dai tot șase-șase? IOANA: Nu știu. Eu n-am vrut să dau niciodată. Ei s-au înfuriat pe mine și mi-au spus „dă și tu o dată, proasto” dar eu n-am vrut să dau și ei s-au supărat pe mine. Și Grubi a zis „de ce nu vrea să dea, cine se crede?” și eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de coadă un șobolan mort, cu condiția să nu-l balansez pe sub nasurile oamenilor. Situația cea mai gravă a survenit din faptul că Încă de atunci aveam o aversiune puternică față de Înscrierea În orice fel de mișcare sau asociație. Îi Înfuriam pe cei mai blânzi și mai bine intenționați profesori ai mei prin refuzul de a participa la orice activitate de grup În afara programului școlar - societăți de dezbateri unde se desfășurau alegeri solemne de președinți și se citeau referate cu teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]