2,611 matches
-
cantitativ, calitativ sau mixt al trombocitelor. Ca și sindroamele hemoragice de origine vasculară se caracterizează clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), dar biologic timpul de sângerare este alungit, în timp ce testele de coagulare sunt normale. Defectele calitative înnăscute sunt complexe, iar diagnosticul presupune metode speciale de laborator (agregometrie plachetară). Anomaliile dobândite pot avea cauze multiple: uremie, bypass cardio-pulmonar, afecțiuni hepatice cronice, coagulare diseminată intravasculară (CID), boli hematologice (leucemii acute, sindroame mieloproliferative etc), medicamente, alimente (etanol, acizi grași, aditivi
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ca prerogativă conferită de lege în temeiul căreia titularul dreptului poate sau trebuie să desfășoare o anumită conduită, ori să ceară altora desfășurarea unei conduite adecvate dreptului său prin sancționarea recunoscută de lege, în scopul valorificării unui interes personal, direct, înnăscut și actual, legitim și juridic protejat, în acord cu interesul obștesc ori cu normele de conviețuire socială". Dintre autorii francezi care au negat existența drepturilor subiective, Leon Duguit susținea că noțiunea de drept subiectiv trebuie eliminată întrucât "nu poate fi
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Luînd notă de această explicație, Matthew Arnold întreabă, însă, care-i cauza ei? Nu sănătatea („guta ereditară”), susține el, căci pe alții (pe Schiller, de pildă) i-a impulsionat, i-a animat. „Motivul, motivul indubitabil” a fost că „Gray, poet înnăscut, a nimerit într-o epocă de proză”. (p. 248) Analiza aceasta se potrivește, în mare parte, și la explicarea sterilității lui Bacovia, poet cu resurse, probabil, ceva mai întinse decît a arătat. Un senzitiv, cu înălțări și căderi, el a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și amintiri, p. 24) Iar Ernst Jünger releva, în „Primul jurnal parizian”, la 29 aprilie 1941: „Nehotărît, între Pont Neuf și Pont des Arts, am înțeles dintr-odată că starea labirintică se află în noi înșine. Oriunde am dezerta, purtăm înnăscutul în noi; nici chiar prin sinucidere nu putem evada din Eu”. (Traducere de Hans Mokka, în „Orizont”, nr. 14, 3 aprilie 1980, p. 8) Mai încoace, James Burke, în filmul Lumea reală, susținea, bazat pe concluziile neurologului Vernon B. Mountcastle
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestea proteină C reactiva, fibrinogenul și amiloidul seric A sunt nespecifice, motiv pentru care ele ar trebui asociate „sindromului plurimetabolic”. Întrebarea lui Pickup și Cook (173), adresată evident că o provocare pentru discuții, daca T2DM nu este cumva o boală înnăscuta a sistemului imun, este interesantă și într-o oarecare măsură, ar putea fi susținută cu unele argumente. Într-adevăr, unele verigi ale răspunsului imun, pot fi legate de defectul genetic din T2DM. Acesta însă reprezintă un capitol limitat al patofiziologiei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
îndepărtat pe mulți votanți de partidele tradiționale și au contribuit la afirmarea populismului de dreapta în numeroase state europene. Din punctul său de vedere, coalițiile SPÖ-ÖVP și parteneriatele sociale "au dus la griparea sistemului" și aveau să "încurajeze un demagog înnăscut ca Jörg Haider să dea glas multiplelor nemulțumiri legate de coaliția de guvernare și de mecanismele sale birocratice, în numele "democrației" și a "libertății"" (ibidem: 60-1). Totuși, aceasta este doar o parte a problemei în discuție. Așa cum au arătat chestionarele de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sale cu sânge albastru cu marinari. În anii 1890, jurnalistul din Statele Unite se găsea prins în conflictul dintre cele două modele jurnalistice, sau dintre o cerință stilistică de a prezenta știrile pe cât de concis și neutru posibil și o cerință înnăscută misiunii jurnalistului - o relatare este completă dacă este cât mai colorată și detaliată. Aici este vorba de o tradiție perenă. Dar problema ultimei cerințe - o misiune care necesită o relatare "completă" - este că de aici pornește întrebarea epistemologică. Cum poate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
editorul se contrazic pe tema semnificației sociale a obiectului analizei lor și din această dispută reiese discrepanța dintre subiectivitatea editorului și ceea ce vede - o lume pe care o obiectivizează profesional: ""Dar acești fermieri", spunea el, "au fost dintotdeauna niște plângăcioși înnăscuți". Editorul se simțea în avantaj și nu se mai opri din vorbit... Spuse că în unele State se propusese ca cei ce primeau ajutor social de la stat să își piardă dreptul de vot. El era de acord. "Un sărac rămâne
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul, o scrisoare de recomandare" [Beauvoir 1998, ÎI, p.280]. Elegantă, grațiozitatea, siguranța și dezinvoltura nu sunt calități înnăscute sau ereditare. Ele se dezvoltă din plin doar în societatea înaltă. Pentru a intra în lumea bună, e nevoie de un anume stil, de o elegantă sofisticată: "La femme à la mode (...) c'est la reine de tous leș salons
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Comédie humaine, care stabilește între personaje mai mult legături sociale, în Leș Rougon-Macquart predomina legăturile de sânge. 80 "Omul fiziologic" al lui Zola vine pe urmele "omului natural" al secolului al XVIII-lea și are un numar întreg de proprietăți înnăscute, dar cu toate acestea mai este determinat și de mediu și de împrejurări. Concepția permite, cum observa N.Melic-Sarchisova [p.26-27], cercetarea psihologiei personalității mai argumentata din punct de vedere științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
când este timp frumos? Efectul soare..........................................................................................................123 De ce trebuie să privim în aer înainte de a cumpăra acțiuni? Efectul Lună...........................................................................................................126 De ce piața scade lunea? Deprimarea de luni................................................................................................128 De ce cumpărați (șiă acțiuni chiar înainte de Crăciun? Efectul concedii......................................................................................................131 Capitolul 8 Înnăscut sau dobândit? Cum depinde comportamentul nostru financiar de caracteristicile personale și de educația primită De ce persoanele care își fac cumpărăturile de Crăciun în ultimul moment sunt mai puțin bogate decât celelalte? Preferințele individuale și comportamentul celui care face economii..............135
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și SUBRAHMANYAM A. (2004Ă, «Nonsecular regularities in returns and volume», Financial Analysts Journal, 60(4Ă, 29-35. KIM C.-W. și PARK J. (1994Ă, «Holiday effects and stocks returns: further evidence», Journal of Financial and Quantitative Analysys, 29(1Ă, 145-157. 8 Înnăscut sau dobândit? Cum depinde comportamentul nostru financiar de caracteristicile personale și de educația primită Cuprins 40 De ce persoanele care își fac cumpărăturile de Crăciun în ultimul moment sunt mai puțin bogate decât celelalte? Preferințele individuale și comportamentul celui care face
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
duhul, vreau să spun că a murit“. Cititorul înțelege că moare prietenul, nu personajul lui Cervantes. Vorbind despre relația dintre scriitor și personajele sale, Mircea Mihăieș spunea într-un interviu recent din „Suplimentul de cultură“: „Există, cu certitudine, un bovarism înnăscut al scriitorului. El pătrunde în lumea propriilor plăsmuiri, așa cum omul obișnuit pătrunde într-o clădire: cu firescul și iluzia că între ficțiune și realitate nu există nici un prag...“. Romanul Mut, al scriitorului Dan Stanca, prezintă un caz mai aparte al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
elementele metodologice ale lucrării. Alina Mărgărițoiu, analizând multitudinea criteriilor de organizare și definire a gestului, ne propune o nouă taxonomie, dedusă din perspectiva relației profesor-elev. Desigur, totul pornește de la definiții și accepțiuni ale gestului. Autoarea distinge între accepțiunea biologică (caracterul înnăscut al gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
zilele noastre cu intenția de a evidenția dinamica gestualității, subliniind sensuri și semnificații diferite. Pentru a interpreta plenar gestul, am prezentat o gamă largă de accepțiuni, fiecare propunând o grilă de lectură și de interpretare proprie: * accepțiunea biologică susține caracterul înnăscut al gestului indiferent de coordonatele de timp, loc, cultură la care ne raportăm, datorită zestrei biologice comune; * accepțiunea etologică evidențiază caracterul universal al gestului, iar explicațiile sunt centrate pe originea evolutivă a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la om și la animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în acest sens a fost adus de naturalistul britanic Charles R. Darwin prin observarea faptului că ,,la toate rasele umane, expresia de bună dispoziție pare să fie aceeași și este ușor de recunoscut"30. Cercetările lui au lansat ideea caracterului înnăscut al expresiei emoțiilor la oameni prin moștenirea de la strămoșii lor, primatele, precum și legătura dintre componenta somatică și cea psihică. Un alt argument în această direcție este asemănarea între expresiile specifice pentru zâmbet, râs sau plâns care apar la copiii născuți
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
așezat pe creștet. Gestul firesc al antropoidelor de a se scutura de frunze sau de insecte s-a fixat genetic și a dobândit valoare de semnal social. Cu ajutorul lui ne înțelegem fără niciun cuvânt"33. Acest exemplu vine în favoarea ipotezei înnăscute, genetice, a unor gesturi cu semnificație socio-culturală. Dar, în același timp, nu putem să nu remarcăm faptul că determinarea biologică a unor gesturi a fost infirmată de către susținătorii accepțiunii sociale. De exemplu, exprimarea dezacordului prin mișcări orizontale ale capului, justificat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
supradimensionării aspectului fizic al persoanelor, este important să învățăm copiii că sănătatea fiziologică și virtuțile morale pe care le dețin oferă frumusețe propriei imagini corporale. c) vârsta persoanei La numai câteva zile după ce s-a născut, bebelușul are o abilitate înnăscută de a imita mimica, gesturile și comportamentele celor care îl îngrijesc. Cei drept și părinții gesticulează de multe ori exagerat când vorbesc cu acesta, îl privesc intens și stabilesc un contact fizic îndelung. Pe de altă parte, este cunoscut faptul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi detectează mai bine decât bărbații și sunt mult mai expresive emoțional decât aceștia în ceea ce privește mimica, gestica și zâmbetul. În popor se știe că femeile au
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unele cadre didactice în spațiul școlii. Prin intermediul unor imagini și texte, acestea menționează trăsături și activități desfășurate de personaje care reproduc modele tradiționale referitoare la feminitate sau masculinitate. În concluzie, putem rezuma ideile cheie ale accepțiunii biologice: gesturile fundamentale sunt înnăscute, indiferent de coordonatele de timp, zona geografică și cultura la care ne raportăm, iar factorii biologici precum constituția morfo-fiziologică, temperamentul, genul și vârsta, starea sănătății fizice și psihice etc. pot influența gestica unei persoane. 1.5. Accepțiunea etologică Un alt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ea însăși" cu atât este mai mică probabilitatea ca mișcările sale să fie incongruente cu structura sa psihică. Fiecare are modul său propriu de a gesticula, de a articula și combina gesturile. Accepțiunea psihologică menționează faptul că, indiferent dacă sunt înnăscute sau dobândite, gesturile fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale indivizilor, de starea lor internă. Această accepțiunea marchează cu precădere următoarele componente psihice: Componenta cognitivă Câmpul de acțiune al unui om este funcția alungirii brațelor sale, iar tot ceea ce degetele lui pot
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
socială și profesională, constatăm faptul că tot mai mulți oameni utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de a obține succes pe toate planurile vieții. 1.7. Accepțiunea socială Dacă accepțiunea biologică subliniază caracterul înnăscut al gestului indiferent de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul unei persoane devine acea fază a actului individual care conduce spre integrare în comunitate și adaptare la regulile, normele, principiile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]