3,412 matches
-
și ea drept proiecție a unei realități dezirabile, plecând de la așteptările colective, ca o ofertă de modificare a celei trăite efectiv. Sistemul imaginarului, oricum stabilizat de un nivel major, paradigmatic − al arhetipurilor, al ideilor primordiale legate de geneză și de întemeiere −, primește dinspre gândirea practică și dinspre cea intelectuală "soluțiile" de transformare a lumii, pe care le integrează în rețeaua discursului identitar, unde le păstrează active. Când mitul și simbolul întâlnesc istoria socială, ajungem la formele particulare ale imaginarului (precum cel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
influențat de raporturile cu relevanță imagologică, de condițiile specifice de viață sau de cele teritoriale și politice. Spre exemplu, nu toate medievalitățile ortodoxe înfruntă aceiași dușmani sau nu suportă aceleași presiuni prozelite, tot așa cum nu au același tipar mitic al întemeierii sau nu preiau în același grad modelul bizantin etc. Cum perioada medievală este prin excelență una a afirmării masculine, putem adăuga faptul că imaginarul puterii așează spațiul privat sub legea spațiului public, fapt prea puțin discutat, dat fiind că el
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
heraldice), al unei imagini enigmatice (un prinț străin sau un animal fantastic) − și un simbolizat (respectiv sacrificiul animalier într-un nou teritoriu). Se obține astfel o suprastructură, plurală, ce combină mai multe componente încadrate la rândul lor simbolic (precum mitul întemeierii unei țări - cazul Moldovei). Modul de simbolizare este polisemic, este o răscruce a sensurilor multiple; el solicită un efort de interpretare (Thomas 25), într-o înlănțuire, posibil infinită, de structuri și de nivele optime pentru crearea simbolului. Raportul de simbolizare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare (etnii − etnogeneză) și individuale (modele/tipuri). Al treilea nivel al sistemului este cel în care putem grupa unitățile morfologice, caracterizate fiecare de o figură de stil, sub raportul funcției sale. Codurile, de orice tip, construite pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bogată și insurgentă față de dogmă, completată, în sfârșit, cu o zonă a "literaturii" livrești (mai puțin liberă însă, din cauza vizibilității ei la nivelul elitelor, unde canonul este mai atent respectat). Speculum mundi Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Paradoxurile întemeierii statelor medievale românești 19 Imaginarul medieval ortodox a oglindit în bună măsură sistemul de guvernare al puterii basileice, cumulat cu cel al ecclesiei, de îndrumare spirituală a creștinilor din imperiu. Concentrate asupra diseminării și menținerii în credința fiecărui creștin a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
statală românească în situația, repede asimilată, de a-și confunda teleologic domnia cu programele politice ale ultimilor basilei (bizantini), pentru apărarea teritoriului creștin, interpretând însă această apropiere într-un fel pentru practică și în altul pentru imaginea sa. Procesul de întemeiere a Țărilor Române a condiționat modul în care a fost făcută de fapt preluarea: într-o civilizație despre a cărei formă statală nu se poate vorbi în termenii jurisdicției internaționale până în secolul XIV, neexistând documente interne care să o ateste
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a Bizanțului și cu cea iudeo-creștină, încercând să fixeze o formulă ideală, a unui stat-imperiu construit în jurul noii capitalei; el a fost depășit însă în chip natural de propria istorie și de devenirea civilizației europene, chiar după câteva secole de la întemeiere, prin ruptura de occident din secolul VIII, sub raport religios, definitivată politic în secolele XI-XIII. Despărțirea de Roma sau abandonarea ei în fața cuceritorilor barbari avea să se resimtă nu doar în evoluțiile separate și atât de diferite ale celor două
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Înfruntările tot mai solicitante, presiunile la granițele cu statele catolice, familiarizarea cu spiritualitatea ortodoxă, contactele comerciale și militare mai curând cu comunitățile de rit bizantin au condiționat și au încadrat în final opțiunea conducătorilor români; totodată, au generat planul de întemeiere a statelor lor. Modelele și presiunile externe încep să-și spună cuvîntul. Românii înțeleg acum că noi pericole, de această dată mult mai mari decât cele tătărești sau venite dinspre alți migratori, amenință din direcția centrelor europene puternice și a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un îndepărtat corp politic afiliat, ele se mobilizează în baza unui argument dat de credința creștină comună (ortodoxă) și fac recurs la o tradiție până atunci neutilizată politic. Ceea ce se desprinde din mozaicul istoriei medievale locale drept teza majoră a întemeierii statelor românești ține totuși de continuitate: preluând o parte din sistemul bizantin (mai mult din simbolurile puterii), prea puțin din instituțiile sale, doar fragmentar din argumentele și obiectivele strategiilor militare, dar foarte mult spiritual (de aici și moștenirea valorilor religioase
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o influență imperială. Basilëìa a fost mai curând un himeric model cultural și simbolic, către care au țintit explicit doar unii dintre domnii români. De aici reiese și dificultatea de a trata separat cele două teme majore ale întemeierii statelor românești: puterea și creștinismul. Practic, graniță între acestea nu există la început, dat fiind modelul basileic, precum și uzul medieval și, evident, absența unor instituții care să-și fi putut negocia rolul în contextul istoric al întemeierii. În ce măsură românii au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teme majore ale întemeierii statelor românești: puterea și creștinismul. Practic, graniță între acestea nu există la început, dat fiind modelul basileic, precum și uzul medieval și, evident, absența unor instituții care să-și fi putut negocia rolul în contextul istoric al întemeierii. În ce măsură românii au folosit atunci ortodoxia ca instrument politic? După trei sferturi de secol de la lansarea tezei "Bizanț după Bizanț", după ce școlile de bizantinologie europene au depășit descriptivismul și faza idilizării Constantinopolului (încă insuficient cunoscut pe atunci), întrebarea anterioară își
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
funcțională poate fi considerat mitul, foarte activ în structurile de mentalitate ale medievalității românești, prins într-un "reglaj" continuu între trecut, realitate și imaginar, dar și între acesta și mozaicul istoric (când se blochează timpul și narațiunea, precum în miturile întemeierii, el se desfășoară ab origine). Acest proces al proiecțiilor continue illo tempore, schematic, comun, în definitiv, tuturor epocilor istorice ale "premodernității", răspunde în evul mediu unei structuri ideologice reale, impuse gândirii colective de evenimente istorice, dar și de credința creștină
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românesc, mai ales istoriografia, cărțile populare, legendele și miturile preiau și păstrează tipologia locală a eroicului (laic; pentru cel religios, hagiografiile). Presiunea evenimențialului și a politicii mereu defensive generează câteva dihotomii situate în centrul sistemului reprezentărilor imaginare, sub semnul mitului întemeierii. Între eroul civilizator și forțele externe distructive, între voievodul creștin și alteritatea păgână este figurată aceeași distanță ca între lumină și întuneric (în sens teologic) sau ca între construcție și demolare; spre exemplu, pictura murală exterioară de la Voroneț, Sucevița și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
două exemple anterioare Descrierii Moldovei - sunt lucrări separate de cronică și au un alt caracter, așa cum își asumă de altfel autorii lor. Cum se explică totuși iruperea legendei în letopiseț acolo unde istoriografia nu practica apelul la povestirile populare despre întemeiere? Ce rațiuni au impus abaterea de la regulă? Nimic altceva, cred, decât necesitatea fixării în textul istoric a unor repere simbolice, cunoscute și vehiculate de memoria colectivă, dacă nu întotdeauna prin urmele materiale; aceasta, nu doar din rațiuni livrești, pentru a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul sacru al mitului etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu), cu totul diferit de vaga întemeiere datorată fraților eponimi. Acest din urmă motiv narativ al originii așeza imaginarul popular românesc în rândul tradițiilor din spațiul european care aveau ca model imaginea fondatorilor mitici ai civilizației Romei: Romulus și Remus.26 Istoria trece în mit prin sacrificiu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mâna omului, fie o catedrală, o țară sau o colibă. (44) Aceeași structură este dezvăluită și de fragmentul din Cronica moldo-rusă (aflată în relație cu cronica putneană, în varianta sbornicului de la Slatina) despre frații Roman și Vlahata, predecesorii lui Dragoș-Vodă. Întemeierea "după legea vechilor râmleni" a țării Maramureșului are la bază, conform legendei, pierderea de către aceștia, în teritoriile de proveniență, a familiilor și a vetrelor de civilizație. Noul "rost" clădit astfel pe jertfă este rezultatul acreditat al împlinirii unui ritual, asemănător
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sa cinegetică (nu întâmplător) înspre noile teritorii. Ne aflăm mai aproape de cultura paleolitică și de reprezentările cultice animaliere, de credințele și de "profesiunile" care transformă în timp "ideologia" vânătorii într-una predominant pastorală. Această mărturie din cronica lui Ureche - ritualul întemeierii statale) - include și ea narațiunea vânătorii arhetipale și descrie înființarea unei vetre de civilizație într-un nou teritoriu: ... că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacele, au dat de o hiară ce să chiiamă bour
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. (Ureche 8) Iată așadar nucleul mitului descălecatului asumat de o comunitate arhaică, reflex al imaginarului popular, acolo unde acest tip de (re)întemeiere totemică este coroborat cu vechea etnogeneză daco-romană. Față de completarea lui Ureche din capitolul "Dinceputul domniilor vă leatul 6867": Într-acei păstori ce au nemeritu locul acesta, fost-au și Dragoș, carile au venit de la Maramoroș, carile să vediia și mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prerogativelor puterii, uciderea animalului-totem devenit apoi emblematic (motiv autohtonizat în urma preluării unui ansamblu cinegetic meridional), sacrificiul animalului-gonaci, înălțarea pe stâlp a capului de bour, înființarea noii lumi (centrul ei fiind vatra). Etapele mitului marelui vânător, combinate cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea, drumul ascendent/descendent, muntele, focul, stâlpul, sulița) și ale "nocturnului" (bestiarul, apa, labirintul, întunericul, vatra). Vânătoarea, expediția cinegetică armată condusă de stăpânitorul feudal, era un motiv familiar cărturarilor români. O întâmplare de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care urcă pe tron Vlad, fiul lui Dan I; tot printr-o vânătoare sunt materializate, la nivelul poeticii medievale, pretențiile de moștenitor al tronului Țării Românești ale lui Dan al II-lea; în fine, tot un exercițiu cinegetic centrează legenda întemeierii Țării Românești (legată de povestea nașterii lui Iancu de Hunedoara) introdusă de Paisie Ligaridis (sau de Milescu) în Hresmologhionul său. Este foarte probabil ca legenda "descălecatului", în forma ce o adăpostește Cronica moldo-rusă, să fi căpătat contururile esențiale din timpul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
câmpurile semantice ale simbolurilor arhetipale coincide cu procesul semnificării acestora, iar la nivelul ontologic, cu luarea în posesie a tuturor circumstanțelor realului, prin logos-ul culturii. Unui astfel de tratament mental i s-a inserat ... întreaga și arborescenta problematică a întemeierii. (Vasile Tudor Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria ieroglifică) - și invers -, schemele mitice organizând traseele inițierii, ale întemeierii de civilizații sau ale victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt corelate spectacolul politic al înscăunării și complicatul său scenariu, în care intră: încoronarea, miruirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sufletul se înalță și în care inevitabil se împlinește condiția umană. La acest proces al asumării obligațiilor jurământului participă atât stăpânul, cât și supusul, realizând schimbul dar − contra-dar. De fapt, ceremonialul investirii sau al căsătoriei recuperează semnificațiile originare ale ritualului întemeierii, cu implicații specifice, de trecere de la un statut social la altul superior. Procedeul amintește de soluția pars pro toto, prin includerea în secvența ritualică a unor gesturi arhetipale. În paradigma întemeierii, relația stabilită între domn și supus actualizează tot un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
investirii sau al căsătoriei recuperează semnificațiile originare ale ritualului întemeierii, cu implicații specifice, de trecere de la un statut social la altul superior. Procedeul amintește de soluția pars pro toto, prin includerea în secvența ritualică a unor gesturi arhetipale. În paradigma întemeierii, relația stabilită între domn și supus actualizează tot un jurământ inaugural, făcut cu acordul și în prezența grupului comunitar (în cadrul unui ritual sau ceremonial public), în baza valorilor tradiționale. Investirea are ca scop intrarea într-o casă nouă (palat/țară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un sacrificiu animalier (ca în faza pre-instituționalizării statelor feudale - o rămășiță păgână, atestată la romani chiar și în timpul Principatului); act necesar și suficient pentru îmblânzirea forțelor telurice și celeste, invocate drept protectori ai noii "stări" (legenda descălecatului Moldovei și a întemeierii Bourenilor). Sărutul, al doilea gest obligatoriu pentru pecetluirea jurământului, are o semnificație diferită de sărutul liturgic creștin sau de sărutul de pace. Pentru că simbolizează intrarea într-o nouă comunitate, el este mai apropiat, într-o "hermeneutică a substanțialității", de valoarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]