5,437 matches
-
care baltaAdăpostea un cuib de cuc.Aud ecou de mocănița,Venind agale dinspre munți,Aud și râsul de fetița,Născută din părinți cărunțiși-n inima de prepelițăSe mai săruta două punți:Pe una trece, în fanfare,Secundă orei ce mă-ntrece,Sfidând pendule, calendare,Cu timpul ei atât de rece,Pierzându-mă în fiecare...Pe alta nimeni nu mai trece!15 august-18 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografica: Ultima noapte / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul
ULTIMA NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354145_a_355474]
-
neam din Siria, crescut în cetatea Emesei și a fost plăcut lui Dumnezeu încă din tinerețe. A fost paracliser în biserica din Beirut, apoi la Constantinopol la Vlaherna, la Sofia, pe vremea împăratului Anastasie (491-518). Era neștiutor de carte, dar întrecea pe cărturarii cei neînțelepți. Spre a nu rămâne batjocura clericilor răutăcioși, Împărăteasa cerului îl inițiază în înțelepciunea Scripturii, dăruindu-i și sublimul muzicii psaltice. (Proloagele-Viețile Sfinților..., pe Luna Octombrie...) * Iosif Sihastrul ducându-se într-o vreme la Mormântul Domnului, devine
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
bine. Toți copacii se-mpodobesc după ce ninge liniștit și, aproape neobservat, își etalează dantelele cu o grație surprinzătoare. O pădurice devine divină, ceva de basm adevărat, ceva de vis. Iar noaptea, când luna patinează pe luciul apei înghețate, dantelele se-ntrec în falduri și sclipiri, de parca mii de licurici au năvălit să lumineze cărarea Crăiesei Zăpezilor... Și streșini se-mpodobesc în noapte și ne surprind, spre dimineață, cu-a lor dantelărie plină de vii sclipiri într-o feerică lumină. Îmi plac
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354666_a_355995]
-
respect și în fața Regilor străini pe care i-am avut, căci și aceștia toți s-au luptat pentru binele ei! Mă gîndesc cu îngrijorare la viitorul ei, căci nefiind lăsată să revină la vechea sa Constituție sănătoasă, uzurpatorii țării se întrec în continuare, nestingheriți, la emanări de noi planuri politice de distrugere strategică, perindându-se rând pe rând la conducere. Marele Caragiale este atît de actual azi, săracul de el! Lacunele sistemului politic din timpul vieții lui, sunt și azi prezente
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
forței sigure și antrenate, până acolo eram pe locul doi, ”acolo unde ce văzusem dinainte adică, până la o curbă, dat fiind faptul că trăgeam cu spatele că tre prova. Ionuț, cel mai bun camarad, cu echipajul lui, caută să ne întreacă pe noi. Tehnică ”funcționa, în sens că nu băgăm prea mult vâslele în apă, dar nici puțin, deci numai bine,dar spre final de a ieși din apa trăgeam cu putere de se simțea că se duce bărcuța. Altă treabă
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
treabă era ca fiind doi vâslași trăgeam în timp diferiți de vâsle, astfel eram că un motor în doi timpi. A trecut repede astfel timpul de distanță până unde văzusem curbă cu pricina.. Cârmaciul meu, însă.. hmm,vroia să-i întreacă pe primii chiar acolo... dând în ei în barcă.. pe când, aveam șanse serioase să trecem noi pe primul loc, el i-a lovit în bordajul tribord spre prova. I-a declinat, totuși, puternic pe aceștia spre partea cealaltă, iar vâslașul
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
el la mânia mea, la fața mea desfigurata văzând-o se făcuse și mai mic... cu toate ca vedeam stele verzi, de fapt - văzusem asta.. Dar, cum mi-am mai revenit și m-am mai dumirit, văd că aproape toți ne-au întrecut, iar cei ce erau primii, adică pe care ii lovisem, plecaseră și ei. Ahh, uite așa nervii aia îi folosisem să trag la rame mai puternic și chiar se simțea, căci rând pe rând recuceream câte o treaptă/barcă. Însă
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
năsuc, cu păr de aur și ochi de safire. Era atât de drăgălașă, încât bunica, căci așa îi zicea bătrânei care o îngrijea, o iubea ca pe ochii din cap. O chema Sya și avea un glas frumos, încât se întrecea cu păsările la cântat. Cânta în zori de zi sau pe seară, cânta de câte ori inima o îndemna. Vântul îi purta cântecele până departe, pe crestele munților înalți. Nu departe de casă, era o cascadă cu apa în șuvoaie scânteietoare, ai
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
și foarte veselă. Când râdea, printre buzele ca fraga, se ițeau mărgăritarele dinților, mărunți și regulați. Inima îi era încărcată de bunătate și când întâlnea câte o vietate rănită, avea grijă de ea până se punea pe picioare. Păsările se întreceau în a-i cânta, iar ea dansa și zâmbea când vântul neastâmpărat îi ciufulea părul. De multe ori se apleca și săruta cu delicatețe căpșorul gingaș al florilor cu roua încă pe ele. Sya privea totul cu inocență, fiind încântată
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
aveau pe Alexie Popovici) și ca revizor al școlii din Cerneți 20. În această calitate se îngrijește de sporirea numărului elevilor și dotarea școlii cu mobilier, repararea localului etc. făcând numeroase demersuri pe lângă magistratul orașului și Eforie 21. Rezultatele au întrecut așteptările mai ales că la examenul public din vara aceluiași an elevii au răspuns bine spre încântarea părinților și reprezentanților autorităților, aflați în sală. Lui îi este trimisă o adresă de mulțumire (publicată în Curierul Românesc) din partea magistratului orașului, în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Celor ce vor numai...”în șa” Omului îi este dat Să trăiască cumpătat... Viața curge mai frumos “Când călare, când pe jos”. Toți acei
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
eu m-aș...ușura... Dar cum să nimeresc, din patru, Doar...trandafirul cu păcatu’?... Și cum prostata-mi sabotează jetul, Voi săvârși isprava-n tot...buchetul... (“trandafirul” - siglă electorală; un partid are unul, iar altul - trei) Referință Bibliografică: EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II, 23 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
scot un țipăt, care se putea auzi “până în drum”, începea să-mi povestească despre cam ce ar fi putut face Păcală în ziua aceea, dacă nu ar fi murit de mult și mai ales, dacă eu nu l-aș fi întrecut cu toate năzdrăvăniile posibile de care eram capabilă. De fiecare dată, înainte de deznodământ, eram plecată cu moș Ene în paradisul viselor spre fericirea mamaiei, care, mulțumită, mă lua în brațe și mă săruta pe frunte sau pe obraz cu vârful
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că-mi tăia respirația mie cel care o priveam și o ascultam.Ce risipă de energie, ce dăruire pentru artă, câtă
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
în fața morții, înșelându-o încă o dată. Durerea din umăr îl readuse însă cu picioarele pe pământ dar nu atât durerea îl chinuia prea mult, cât stigmatul pus pe umărul său îl ardea cel mai tare și care, în accepțiunea sa întrecea moartea prin sila care îl cuprinsese. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman-9) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
Cândva se speria de ele. Mai târziu, s-a obișnuit cu prezența lor, le asculta concertele necontenite și chiar le imita uneori. Ele tăceau atunci. Îl ascultau puțin și își reluau cântarea în cor cu mai multă forță. Parcă se întreceau. S-a spălat pe brațe, pe față și pe trup până la mijloc și s-a urcat din nou pe pod. A stat la soare să se usuce, dar după ce a aruncat o privire spre poieniță. Bătrâna păștea cuminte, fornăind pe
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
mai lină / Și suavă.../ Să-i dai privirii tale / Luciri de zare-albastră / Și zbor neîntrecut / De pasăre măiastră”. (Aripi și zbor). Glas de pasăre măiastră își dorește orice poet. Dar și zborul ei înalt, cu aripi a căror anvergură să întreacă munții și să învingă tăriile. Îi dorim un astfel de zbor și autoarei Vera Crăciun în crugul ei luminos numit îndeobște Poezie! CEZARINA ADAMESCU, AGERO 9 aprilie 2012 Referință Bibliografică: CRONICĂ: POEZIA DORULUI ȘI DORUL POEZIEI - la cartea Verei Crăciun
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că-mi tăia respirația mie cel care o priveam și o ascultam.Ce risipă de energie, ce dăruire pentru artă, câtă
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
apoi făta un chiot țapăn de s-auzea din Rucăr în Sătic ... O dată ... înc-odată ... subțire, gros, o șfichiuială-n scurt și un lung de u-hu-huuuu ! Pe unde trebăluiau sătenii îi știau chiotul și își zâmbeau mirarea cu neputința de a se-ntrece cu neferul ... Noi hohoteam vârându-i pe ascuns câțiva bănuți și el, fără să ne privească zicea că o să fie de-amintire ... Cu capu-n pălăria roasă, cu oase-n zbârțe, vorba-n gros de limbă fără zeamă, mijea o
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
noaten, de-ți lasă gura apă. „Păcat că nu am găsit nicio fotografie cu casa părintească, s-a demolat așa... o istorie a unui neam... păcat”, mi-a spus domnul Podea. Nu vă necăjiți, domnule Podea, maestrul Cazan s-a întrecut pe sine, realizând cu multă precizie locul unde v-ați născut, de unde ați zburat la școli, și de acolo prin lumea întreagă. Ce am putea spune unui astfel de om, unor astfel de oameni ale căror inimi bat, armonizându-se
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
nu se mai termină, ajunseseră la maturitate și se simțea de la zece pași parfumul plăcut al zambilelor, iar cupele elegante și catifelate ale lalelelor în trei culori se înălțau semețe deasupra unor așa numiți „năsturași” galbeni, grena, albăstrui, de parcă se întreceau în a atrage priviri admirative. „Hm! Mama nu a fost la cursuri de ikebana, dar și aici, afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un simț al armoniei așa de dezvoltat
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
landul orătăniilor. Un ciob de idee, privitor la păsări, am și eu, ca tot omul, mai ales că lecturasem, cândva, o carte despre o fermă a animalelor, alegorie, cred eu, reușită. Ce pății eu întrece orice poveste.Și numai realitatea întrece povestea. Numai ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începui să pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș, că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolan era, la orătănii, păsăriceasca
ZBOR LA SOL de JANET NICĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357204_a_358533]
-
lumini a inundat camera, totul prindea viață. Expresia lui se schimbă....era vesel, zâmbitor. Femeia se îndragosti nebunește . Îi inconjură gâtul și își lipi buzele de gura lui, punând în sărut arșița anilor de așteptări și neîmpliniri. Răspunsul lui pătimaș întrecea orice fantezie! Știa că este legată de el pentru totdeauna. Prin acceptarea inelului, cele doua lumi din care făceau parte,se contopeau. Mănunchiuri de senzații și sentimente copleșitoare o umpleau de fericire . Se lăsă în voia lui, pătrunsă de ardoarea
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pentr-un xilofon. Opt grauri pe ram, vioi, Dau concert, live,la oboi! Nouă ciocârlii istețe Vor vioara să învețe. Zece fluturi de pe plai Suflă ne-ntrecuți în nai. Ce noroc pe pielea lor Să le fiu eu profesor ! Referință Bibliografică: Profesorul de muzică / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș
PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]
-
landul orătăniilor. Un ciob de idee, privitor la păsări, am și eu, ca tot omul, mai ales că lecturasem, cândva, o carte despre o fermă a animalelor, alegorie, cred eu, reușită. Ce pății eu întrece orice poveste.Și numai realitatea întrece povestea. Numai ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începui să pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș, că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolan era, la orătănii, păsăriceasca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]