4,649 matches
-
Isus înviază din mormânt, noaptea, fără prea mulți martori, după trei zile; cei doi înviază după trei zile și jumătate, deci către miezul zilei în piața publică, în văzul mulțimii; potrivit Evangheliilor, în momentul morții lui Cristos, cerul s‑a întunecat iar catapeteasma templului s‑a rupt prin mijloc; potrivit Apocalipsei, în momentul ridicării la cer a martorilor se declanșează un cutremur. Așadar, capitolul 11 din Apocalipsă, deși construit după modelul Patimilor și Învierii lui Cristos, se dovedește foarte original. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
noi episodul evanghelic al Schimbării la Față. La propunerea lui Petru de a fi ridicate trei corturi, pentru Mântuitorul, pentru Moise și pentru Ilie, Isus răspunde cu asprime: „Satana este cel care se luptă cu tine și care ți‑a întunecat mintea. Prin cele ale lumii se întărește asupra ta”. Apoi îi dă explicația următoare: „Deschide bine ochii și urechile tale: un singur cort există, dar nefăcut de mână omenească, ci pregătit de Tatăl cel ceresc pentru Mine și pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ar fi fost într‑adevăr de ajuns o bună conduită a vieții, cum se explică faptul că nici filozofii, dintre păgâni, nici cei care trăiesc în feciorie, dintre eretici, nu s‑au mântuit încă? Oare nu pentru că falsitatea dogmelor lor întunecă, întinează modul lor de viață?” (Com. Mt. ser. 33). Origen reacționează împotriva laxismului dogmatic, destul de prezent, probabil, printre creștinii din interiorul și din afara comunității sale și care favorizează, care atrage după sine delăsarea în plan etic. Cele două elemente, dogma
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ca al leului”. Cele două comparații urmăresc să evidențieze caracterul violent și războinic al personajului (să ne amintim că prima fiară de la Dan. 7,4 este pe jumătate leu). Pecetea este o trimitere la Apoc. 12,16. „Fața lui este întunecată, firele de păr de pe cap, ascuțite ca niște țepi, sprâncenele [stufoase] ca [miriștea] câmpului, ochiul drept ca luceafărul din zori, celălalt ochi, ca al leului, gura lungă de un cot, fiecare dinte de o palmă, degetele ca niște coase, urmele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
persoanele care pierduseră pe cineva texte unde era prezentă moartea. Se înțelege cu ușurință că în casa în fața căreia acești transportatori ai unor supraviețuiri mitologice cântau un colind (adresa văduvei, conducătoare a gospodăriei acum) structurat pe motive din Miorița („punct întunecat în atmosfera atât de senină a colindelor” - Petru Caraman) locuia o văduvă: Spre munții cei mari Sunt trei păcurari [...] Mama strinului ’ N cale li-e ieșea Din gură-i grăia: - Unde-i fiu rămas? - Au rămas napoi Tot văzând la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Înțelegere, iubire, afecțiune, sprijin. Îl privești În ochi. Direct. Este o privire care stabilește acord Între indivizi. Consolatoare, dar concomitent și de confort sufletesc și moral, interior. Privirea se extinde asupra feței celor care comunică. Fața se luminează sau se Întunecă. Se deschide sau se Închide În raport cu privirea. Atrage sau respinge. Ceartă sau mulțumește. Ea trebuie Înțeleasă ca o „extindere a privirii”. Ochiul și privirea au o semnificație simbolică extrem de complexă În cadrul comunicării psihomorale reciproce, de o mare importanță și nuanțare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fără Îndoială se dovedi a fi una de-a dreptul Încântătoare - am traversat regiuni izolate și pustii În care nu se vedea țipenie de om. Dar nici că am fi dorit să vedem vreunul! În seara următoare Însă, când se Întunecă bine, am fost treziți din toropeala care ne cuprinsese de o voce puternică ce striga „Jedem! jedem!” („Veniți! veniți!”) și care se auzea de pe malul drept - unde, din câte știam, agelii Își așezaseră tabăra. Iată-i! ne-am spus - și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după cum i se spune), atacul țânțarilor și acele supărătoare furtuni de praf care apar În Panjab de regulă pe la jumătatea lunii iunie. Aceste furtuni de praf sunt uneori atât de dense, Încât, ziua În amiaza mare, timp de câteva minute, Întunecă cerul ca noaptea. Un alt „vizitator” indian neplăcut este simunul, vânt uscat și foarte cald care, În mod obișnuit, ține șase săptămâni, vreme În care locuitorii Indiei, autohtoni și europeni, sunt siliți să-și petreacă ziua În pivnițe sub pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la casa lui, fie pentru a se odihni, fie pentru activități casnice. Uneori, În Europa se folosește o soluție slabă de nitrat de argint pentru vopsirea părului; dar dacă e folosită după preparatele pe care tocmai le-am descris, În loc să Întunece părul, va schimba culoarea Într-un cenușiu ca acela al scrumului. Acest fapt l-am aflat de la nababul Juber Khan, la Kabul, cel care, admirând culoarea bărbii mele și descoperind că am obținut-o folosind nitrat de argint, de Îndată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mulțimea nu arăta nici o intenție de a se Împrăștia, poliția a intervenit și a silit-o să se retragă. În tot acest timp eram acasă, așteptând sosirea sa dintr-un moment În altul, iar În cele din urmă, după ce se Întunecase de-a binelea, câțiva dintre cei pe care Îi trimisesem cu calul au venit Înapoi și, povestindu-mi cele Întâmplate, mi-au spus că picase În mâinile mulțimii. Aceasta m-a umplut de consternare, și imediat am trimis pe cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
căutării tărâmului nevăzut. Căci ambii termeni ai binomului se vor preciza corelativ - de altfel, acesta e sensul subiectului literar care devin biografiile lui Honigberger și Zerlendi. Și totuși umbra lui Zerlendi, cel dispărut, planează puternic asupra textului, până la a-i Întuneca finalul. În ce fel se reîntoarce Zerlendi? În ce fel a ajunge În Ïambhala- sau a fi, din alt plan, aproape de a-i găsi realitatea, a cărei natură este neperisabilă (avin³ïadharmin) - mai comunică cu lumea normală și confuză pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia că s-a ținut de cuvânt. O colecție În care, la Început, grafia chirilică Întunecă cuvintele bine puse la păstrare pentru Levantul lui Cărtărescu, iar titlurile Încep deja să aibă aspectul celor de azi. A ne plasa un moment În spațiul unor reviste care au fost citite cu frenezie, a trece rapid dincolo de zgura răsfoirii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Crăciun-Fostini, dar prezența ei publică aproape că va înceta după 1924, deși continuă să scrie, în manuscris păstrându-se încă două caiete de sonete. Prima parte a culegerii din 1920 conține o poezie generată de rememorări, de retrăirea unei copilării întunecate de moartea mamei, de meditații triste și resemnare dureroasă. Timpul pare comprimat într-un prezent fără viitor, umbrele celor duși apasă obsesiv sufletul, provocând o stare de „durere trudită”, toamna trezește „o cântare strunată-n plâns” etc. Deși tonul elegiac mai
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
e cea română, unde false dileme provoacă interminabile discuții. Nouă este, întâi, în povestirile din Întâlnirea din Pământuri și mai ales în Moromeții, viziunea asupra țăranului. Deosebirea față de Rebreanu e esențială. Pentru P. țăranul este un individ complex, cu părți întunecate în ființa lui, dar și cu un spirit capabil să ajungă la contemplație. Se prefigurează, încă de pe acum, ceea ce s-ar putea numi natura moromețiană: ironică, subtilă, imaginativă, în stare de o reprezentare complexă despre lume. Pațanghel din O adunare
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
propensiune către dilematic și cazuistică și în scrierile literare, puține, pe care le-a lăsat. Piesa de teatru Andrei Braniște este, în fond, ilustrarea unei meditații pe tema precarității existenței, cum anunță și motoul din Eschil: „O umbră ajunge să întunece fericirea omului”. Protagonistul, pianist virtuoz, înconjurat de afecțiunea și prețuirea familiei, pare un om ajuns în pragul împlinirii. Pas cu pas, temeiurile îndoielnice ale realizărilor sale, ca artist și ca om, se prefac în motive de disperare, care îl duc
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
fața închisă a lemnăriei. Pretutindeni se află obiecte de artă valoroase, mobile de preț, suveniruri de familie. Este nelipsită o colecție de portrete ale mici Prințese Maria care cum spune Bachelin “întristează acest bogat mobilier cu doliu nesfârșit ce a întunecat pentru totdeauna viața Reginei”.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva..., p. 54 footnote> Sala în care Suveranii serveau masa avea lemnăria în stilul Renașterii iar la uși și ferestre erau coloane încoronate cu frontoane.<footnote Elemente arhitctonice decorative, de obicei de
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Cântecele vor să cucerească un vis, așezând forța armoniei (poetice) în calea viscolului (armelor). Eul liric încearcă întoarcerea spre sine („Am putea coborî în noi”), oprindu-se, în poemul cel mai reușit, Oglinzile, la Narcis: „Noi, pretutindeni oglinzi în jur/ întunecăm mocirlele diametral/ și ghemul de mătase din obscur/ desfacem, unduind misterul ancestral/ am creionat pe-abecedar un paradis.../ acum privește-te cât vrei în noi, Narcis”. De la maladiv și coșmaresc T. trece, în Zbor prin subcuvinte (1974), la hieratic, mitologic
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
T. pe „poetul cel mai înzestrat dintre tinerii iviți în ultimii cinci ani”. Dar tot atunci foarte tânărul Cornel Regman scria o cronică precumpănitor nefavorabilă; negația - ulterior pusă de critic pe seama radicalismului vârstei - se baza pe multitudinea influențelor care ar întuneca originalitatea. Peste decenii, când este publicată culegerea postumă Steaua Venerii (1969), Nicolae Manolescu vede în T. un autor care „repetă pe scurt experiența poetică” a generației războiului. Al. Piru îi suspectează versurile de minulescianism și îl reduce pe poet la
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
lucru se poate spune despre omul Ilie Borziac ; așa cum remarca și Andrei Vartic<footnote Andrei Vartic, Ilie Borziac la poarta simbioticului, în Gh. Postică (sub red.), Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>, viața sa a fost întunecată, nu o dată, de necruțătoare tragedii ale familiei sale. A fost doborât de acestea, dar a avut puterea să se ridice, să renască, să continue să cerceteze, să scrie, să publice, să-și reia viața aproape de la capăt. Nedreptele situații prin
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
cel din simbolismul decadent și din literatura impulsionată de școala de la „Contemporanul”. Versurile rezistă la lectură și azi în virtutea substanței epice, a plasticității expresiei unor stări de tensiune provocate fie de pasiuni umane, fie de năprasnice dezlănțuiri ale stihiilor: „Se-ntuneca. Prin aer treceau arcuri de foc. / Tuna. Cădeau ici-colo mari picături de ploaie. Părea câteodată tot cerul că se-nmoaie / În foc. Săgeți aprinse trăsneau pomii pe loc” (Alina-Linda). Inegal, cu situații confuze, poemul Miriță, ultima construcție de proporții a
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
francez la București, Frédéric Debains, Își exprima Îngrijorarea față de atitudinea puțin controlată a Domnitorului În problema independenței, notând că „limbajul său Împotriva Turciei este tot atât de violent ca acela al unui revoluționar. Mirajele Coroanei României - opina În continuare diplomatul francez - Îi Întunecă judecata” <ref id="32"> 32 IRD, vol. II, partea I-a, p. 250-251. </ref>. Poziția intransigentă a Porții și eșecul Conferinței de la Constantinopol, la care se adaugă dezinteresul Cabinetelor europene față de soluționarea revendicărilor românești, l-au determinat pe Carol I
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
nu au dreptul să le ceară. Dacă ar fi să răspund, acum, nu aș avea de adăugat altceva decât că foarte multe se spun doar pentru urechile acelora care numai atât acceptă să audă. Li se înalță osanale cu sufletul întunecat de blesteme. Poate că este cea dintâi lecție de care politicienii au a lua știință. Diversele modalități de dedublare, de simulare apăreau și în funcție de personalitatea celui căruia i se cerea să scrie ori să vorbească. Erau oameni care, pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație solitară, rugă și speranță, el a îmbogățit literatura română cu două locuri poetice originale: podul și grădina. Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul devine un spațiu vital impus, închis și întunecat în plină zi, în care „timpul s-a oprit”. În schimb, grădina este locul sfânt unde noaptea tăinuiește libertatea, singurătatea omului, altar de rugă și pridvor al cerului. Binecuvântând anii de recluziune, V. se simte înălțat în eternitatea clipei, trăiește
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
răspunsuri corecte. 1. S‑a făcut frumos, cerul este ... (albastru). 2. Soarele este foarte ... (fierbinte). 3. Iulia și Oana se plimbă pe câmp. Ele adună ... (flori). 4. Ele sunt foarte bucuroase și încântate de ciripitul ... (păsărelelor). 5. Deodată cerul se întunecă și se acoperă de ... (nori). 6. Fetițele se grăbesc să se întoarcă ... (acasă). 7. În timp ce se îndreptau spre casă, a început o puternică ... (furtună/ploaie). 8. Cele două prietene s‑au speriat foarte tare de zgomotul ... (tunetului). 9. Ele roagă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spaima în fața condiției umane și făcându-se ecoul unor stări intermediare induse de intuirea unor simboluri, tragice și impenetrabile, în spatele concretului cotidian. Din postura de homo viator (în care va fi întâlnit în sonetele sale), poetul dialoghează cu neantul, ce întunecă până și blagiana lumină. Casa, culorile, satul, lucrurile devin reprezentări duale ale stărilor celui ce are percepția dureroasă a marii aglomerări citadine unde omul se simte alienat, pierdut. Sunetul grav al discursului și semnele întunecării viziunii despre lume, evidentă în
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]