2,702 matches
-
forme din cele 42 de vase de factură dacică descoperite în necropola de la Soporu de Câmpie. Satul Soporu de Câmpie se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 30 km de Turda și 50 km de Cluj-Napoca. Se învecinează la nord cu Aruncuta, la sud cu Ceanu Mic, respectiv Frata la est și Iuriu de Câmpie în partea de vest. În partea estică satul este flancat de dealuri, iar în partea vestică este o largă zonă depresionară care depășește
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Someșului, la distanță de 10 km față de Dej și 70 de km față de municipiul Cluj-Napoca, reședința județului Cluj. Pe mejdia hotarului, în Nord-Vest urcată pe culmea înpădurită a Dealurilor Dejului iar în Sud-Est trecută pe malul drept al Someșului, se învecinează cu hotarele satelor Vad, Cășeiu, Viile Dejului și Coplean. Un drum asfaltat asigură o relație lesnicioasă cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara (ce începe de la Suatu, continuă zona lacului de pescuit și se termină în Aruncuta, la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu Soporu de Câmpie (sud) și Iuriu de Câmpie (sud-vest). În partea de vest se învecinează cu Cojocna (fermă Erdănima), iar la est cu Berchieșu (nord-est) și Frata (sud-est). Din punct de vedere
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu Soporu de Câmpie (sud) și Iuriu de Câmpie (sud-vest). În partea de vest se învecinează cu Cojocna (fermă Erdănima), iar la est cu Berchieșu (nord-est) și Frata (sud-est). Din punct de vedere administrativ, după unirea Transilvaniei cu România din 1918, Aruncuta se regăsește în structura organizatorică a județului Cojocna, plasa Mociu. În anul 1930 Aruncuta
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
reședința), Cotu, Crovna, Făget, Obedin, Roșieni și Valea Lungului. Teritoriul administrativ al comunei Breasta se află situat la intersecția meridianului de 23o-40o longitudine estică cu paralela de 44o-21o latitudine nordică, fapt care îl plasează în partea centrală a județului Dolj, învecinându-se la Nord cu comuna Coțofenii din Dos, la Nord-Est cu comuna Ișalnita, la Sud cu comuna Bucovăț, la Est cu Municipiul Craiova și la Vest cu comunele Terpezița și Predești. Comuna Breasta este străbătută de următoarele drumuri județene: D.J.
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Leu este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Leu (reședința) și Zănoaga. Comuna Leu este formată din satele Leu și Zănoaga și se învecinează la nord cu comunele Robănești și Drăgotești la est cu comuna Teslui la sud cu comunele Castranova și Bratovoești și la vest cu comunele Teasc, Malu Mare și Coșoveni. Așezată în câmpia Olteniei în câmpul Leu-Rotunda, relieful reprezintă o parte
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
Piscu Vechi este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Pisculeț și Piscu Vechi (reședința). Comună Piscu Vechi este situată în partea de S -V a județului Dolj este stabatutî de Dn 55A Calafat-Bechet. Se învecinează cu : -N : comună Seaca de Câmp ; -E : comună Ghidici ; -S : Fluviul Dunărea ; -V : comună Poiana Mare ; Distanță dintre localitatea Piscu Vechi și orașele mai apropiate, Băilești și Calafat, este de 26 km și respectiv 22km, iar fata de Municipiul Craiova
Comuna Piscu Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300412_a_301741]
-
sate: Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Jos, Robăneștii de Sus. Localitatea este situată în estul județului, la contactul Piemontului Oltețului cu Câmpia Romanați, pe cursul superior al râului Teslui, la 20 km est de municipiul Craiova. Se învecinează cu localitățile: nord - comuna Pielești, vest - comuna Coșoveni, sud - comuna Leu, sud-est - comuna Drăgotești. În est și nord-est se află județul Olt. De câmpie piemontană. Caracter temperat-continental de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11° grade C. Temperatura medie a
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
Pachii) și Tatomireștii Mari (sau "Tatomireștii de Sus", partea platoului dintre Pârâul Păunii Pachii și Pârâul Răcărel) - are - aproximativ - o suprafață de 31 de kilometri-pătrați și o populație de 2500 de locuitori (toți fiind români / valahi și, de religie, creștin-ortodocși), învecinându-se - la est - cu satul Valea Rea, la nord - cu satele Meteu și Piscani -, la vest - cu satul Răcarii de Jos și, la sud, peste Jiu, cu satele Sfircea și Scăiești. Subsolul Tatomireștilor (platoul estic) are încă bogate zăcăminte de
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
lucrare academică, «e situată pe ambele maluri ale râului Jiu»; "comuna" e «formată din cătunele Tatomirești» - "cătun / sat" care-i și reședință, pe malul stâng al Jiului - și Sfircea - cătun / sat pe malul drept al respectivului râu. Comuna Tatomirești «se învecinează la Est cu comuna Brădești, despărțindu-se prin Valea-Rea; la Sud, cu comuna Braloștița»; la Vest, cu comuna Răcari; «și la Nord, cu comuna Brădești.» (MDGR, V, p. 549). Terenul comunei Tatomirești - întins ca-n palmă, atât pe platou cât
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Vărăști (în trecut, Vărăști-Obedeni) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Dobreni și Vărăști (reședința). Se învecinează la nord cu Frumușani, la vest cu Berceni, la sud-vest cu Vidra, la sud cu Colibași și la est cu Valea Dragului. Comună se află la marginea estică a județului, pe malul stâng al Șabărului, la limita cu județul Ilfov
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
județul Gorj, Oltenia, România. Este străbătut de DN66 și de calea ferată Târgu Jiu-Craiova, fiind deservit de stațiile Plopșoru sau Peșteana-Jiu. Se află la 40 km de Târgu Jiu, 35 km de Filiași și la 70 km de Craiova. Se învecinează cu satul Peșteana-Jiu la nord și cu satul Olari la sud (comuna Plopșoru). La vest se învecinează cu comuna Urdari. Satul Cocoreni este străbătut de râul Jiu peste care s-a construit un pod ce face legătura cu comuna Urdari
Cocoreni, Gorj () [Corola-website/Science/300458_a_301787]
-
stațiile Plopșoru sau Peșteana-Jiu. Se află la 40 km de Târgu Jiu, 35 km de Filiași și la 70 km de Craiova. Se învecinează cu satul Peșteana-Jiu la nord și cu satul Olari la sud (comuna Plopșoru). La vest se învecinează cu comuna Urdari. Satul Cocoreni este străbătut de râul Jiu peste care s-a construit un pod ce face legătura cu comuna Urdari. În satul Cocoreni se află un depozit de cărbune. La partea de est se află dealuri acoperite
Cocoreni, Gorj () [Corola-website/Science/300458_a_301787]
-
Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se învecinează cu: Teritoriul administrativ al comunei Bărbătești însumează 3.787 hectare ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală a județului Gorj. Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
gâștelor și rațelor sălbatice. Satul se află pe cele două maluri ale pârâului împărțind localnicii în „cei de neam” (foștii moșneni, boierii, neaoșii, moșierii, „oamenii-cu-stare” etc.) și „sărăntoci” (venetici, cei veniți în sat din altă parte, „străinii” etc.). Dobridorul se învecinează cu Risipiții („cei-cu-case-răsfirate”, la nord-vest, numit azi Unirea) și Moțățeii („cei-infatuați-și-puși-pe-harță”, la sud-est). Numele celor două comune din apropiere sunt porecle date de dobridoreni dijmașilor care munceau pământurile moșnenilor și boierilor din Dobridor. O bizarerie a regiunii constituit-o multă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
1946-47 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a desecărilor, stratul de apă freatică a coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia in 2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
est în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata. Din DJ101B, la Merii Petchii se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre nord-vest în județul Prahova la Balta Doamnei, Olari, Râfov și Bărcănești (unde se termină în DN1A). Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița din județul Prahova, la vest cu comuna Gruiu, la sud cu comuna Grădiștea, iar la est cu comuna Rădulești din județul Ialomița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nuci se ridică
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,95%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Țigănești s-a format după anul 1800 din familiile de clăcași ai mănăstirii care, învecinându-se cu lacul Țigănești, a preluat numele acestuia. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Țigănești", era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
decembrie 2005.. Măgurele este locul unde își au sediile două cunoscute institute românești de cercetare în domeniul fizicii: Institutul de Fizică Atomică și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Orașul Măgurele este situat la sud-vest de București. Orașul se învecinează la est cu Jilava și Dărăști, iar la vest cu Bragadiru și Cornetu. Numele de Măgurele provine de la movilele (măgurele) existente în zonă, cunoscute sub numele de "Măgura Gherman" și "Măgura Filipescu", unde s-a constatat o continuitate a așezărilor
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
care acoperă o parte semnificativă a estului județului Ilfov și reprezintă un rest al Codrilor Vlăsiei. Mănăstirea Cernica, al cărei cimitir se află pe un ostrov de pe lacul cu același nume, se află în extremitatea sud-estică a orașului. Orașul se învecinează la sud-vest cu municipiul București, limita dintre cele două fiind fixată pe râul Colentina. La vest se învecinează cu mica comună Dobroești, iar la nord-vest cu orașul Voluntari pe o mică porțiune. Înspre nord, Pantelimon se mărginește cu comuna Afumați
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
al cărei cimitir se află pe un ostrov de pe lacul cu același nume, se află în extremitatea sud-estică a orașului. Orașul se învecinează la sud-vest cu municipiul București, limita dintre cele două fiind fixată pe râul Colentina. La vest se învecinează cu mica comună Dobroești, iar la nord-vest cu orașul Voluntari pe o mică porțiune. Înspre nord, Pantelimon se mărginește cu comuna Afumați, înspre nord-est cu comuna Găneasa, înspre est cu comuna Brănești (limita fiind pe râul Pasărea), iar spre sud
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
Valea Salciei (reședința) și Valea Salciei-Cătun. Comuna se află în nordul județului, la izvoarele Câlnăului. Comuna Valea Salciei este situată în partea de nord a județul Buzău la limita cu județul Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Salciei se
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
Mare, Catalpugul Mic și Enica, precum și de fluviul Dunărea (care curge pe granița de sud). Raionul are 5 lacuri: Ialpug și Cugurlui (pe granița de vest), Sofian (integral), Catalpug (integral) și Chitai (pe frontiera de est). În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu raionul Bolgrad, în partea de vest cu raionul Reni, în partea de est cu raionul Chilia și în partea de sud cu județul Tulcea al României. Raionul Ismail este frontieră de stat cu România pe
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
și Tașbunar. Lungimea totală a râurilor din raion este de 378 km. Pentru a asigura nevoile de apă potabilă ale populației din zonă funcționează și 49 de fântâni arteziene, 241 fântâni și 11 stații de captare. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord și nord-vest cu raioanele Cahul, Taraclia și UTA Găgăuzia din Republica Moldova, în partea de sud-vest cu raionul Reni, în partea de sud cu raionul Ismail, în partea de est cu raionul Arciz și în partea de
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]