44,660 matches
-
Axente recurgînd la argumentele marilor utopiști ai Renașterii de care strungarul nici nu auzise... Vera îl aproba sinceră, era pe la început cînd pînă și celor mai mari atrocități, încă în fașă, li se dă, istoria parcă le-ar da o șansă... În momentele cele mai înflăcărate ale discuțiilor, în mijlocul cărora ședea țeapăn pe fotoliul cam șubred Louis XV, Axente, musafirul de stînga, este ridiculizat de ceilalți cum vorbește, cum mănîncă, cum întrerupe lumea cu "lozinci bolșevice". Marea revelație a revoluției comuniste
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
după cît am reușit să urmăresc și să înțeleg mersul culturii românești, că desemnarea unui scriitor drept "chintesență" a creativității românești și încoronarea acestuia cu titulatura amintită a fost indispensabilă la un moment dat. Cred iarăși că a fost o șansă fericită de a avea un Eminescu pentru a-i încredința un asemenea dar și, nu în ultimul rînd, o asemenea misiune. Am însă serioase dubii în ce privește perpetuarea în eternitate a etichetei fondatoare, cu tot ce implică ea. Luată în sensul
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
o violență care mai degrabă îi trădează slăbiciunea decît forța. Iar ca putere "pozitivă", aceeași instituție n-a fost în stare să asigure o trecere lipsită de violență de la totalitarismul lui Ceaușescu la haosul care a urmat. Singura și ultima șansă a Securității pentru a-și păstra imaginea de forță omnipotentă și bivalentă era aceea de a întreține misterul acțiunii sale "la bucată". Căzînd și această redută, nu vom mai discuta despre Securitate, ci despre securiști și despre informatorii lor.
Misterele Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16289_a_17614]
-
cu maximă fidelitate. Mi-au dat satisfacție ecourile favorabile pe care le-a recoltat din partea unor critici poeți sau a unor poeți dintre cei mai avizați prin înzestrare și cultură, adică a auditoriului a cărui opinie are cele mai mari șanse de-a se impune, ilustrînd o înțelegere și o evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Pop, Marin Mincu, Florin Mugur, Barbu Cioculescu, C. Abăluță, Nora Iuga. Ceea ce nu înseamnă că nu persistă încă, la noi
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
atît geometria suficientă a finitului, cît și vehemența negației și irepresibila aspirație eliberatoare. Din punct de vedere formal, interiorul îi oferă artistei nenumărate posibilități de a diferenția entități, obiecte, substanțe, densități, tonuri, saturații, din punct de vedere psihologic îi oferă șansa luptei cu limita, cu determinarea și cu expresia deja constituită, după cum, din punct de vedere filosofic el îi pune la îndemînă metafora unei lumi perfect coerente, concentratul unui univers a cărui rezoluție este atît de puternică încît ea se cere
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
seninătate aceste lucruri. Le-am spus, de altfel, și în cartea-dialog realizată, în primăvara anului 2000, împreună cu Vladimir Tismăneanu, Încet, spre Europa. Ceea ce dovedește, cred, că nu resentimentul vorbea în mine, ci conștientizarea - poate prea timpurie - că vom rata o șansă istorică. Am ratat-o. ( Pentru că tot am luat-o pe calea autocriticii, aș dori să amendez - cât se mai poate! - câteva opinii mai vechi ale mele în legătură cu dl. Daniel Dăianu. Citindu-i recenta carte de la Polirom, Încotro se îndreaptă țările
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
ziar? Ar mai fi fost el la fel de supărat? Oarece naivitate tot este în nostalgia lui G.C.: nu e deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului-șef și aceea a președintelui vor avea șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
vreme, apoi ajung la un stadiu de epuizare. Europa însăși - se vede mai limpede - e în această stare; cum am spus și aiurea, a început ca o colonie, e în curs de a sfârși ca o colonie. Da, există anumite șanse pentru ea: să devină într-un anume decurs de timp o zonă a mediațiilor, care să macine și să transforme viitorul în prezent acceptabil, să reintroducă în istorie categorii și modalități de existență globalizante într-un chip acceptabil. Va reuși
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
celălalt - spre a folosi termenii săi - sinele încearcă întotdeauna să-l devoreze pe celălalt, reducîndu-l printr-un mecanism mimetic de reprezentare la normele și criteriile care îi sînt familiare. Cu alte cuvinte, privind din exterior o lume, o comunitate, am șansa să o cunosc mai bine decît cei care trăiesc înlăuntrul ei, dar e de asemenea posibil că voi încerca să o asimilez forțînd-o să fie compatibilă cu orizontul meu aperceptiv. Soluția pe care o recomandă Todorov, pentru ieșirea din acest
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
Sadoveanu, Slavici, Duiliu Zamfirescu etc. etc. E, și în acest compartiment, o realizare remarcabilă, care, după cum stau lucrurile, acum, nu se va repeta niciodată. Și e un păcat de interes național. Destule ediții, neîncheiate, stau la mijlocul drumului și n-au șanse să fie finalizate. Și nimeni, din partea forurilor culturale ale țării, nu ia nici o inițiativă pentru a continua și chiar a relua aceste remarcabile ediții. Această activitate se încadrează, de fapt, la capitolul monumente istorice, spre care se mai îndreaptă atenția
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
să spunem, dar tunelul este încă foarte lung. R.B.: Sunt opiniile unui expert în domeniul politicii europene, departamentul în care și lucrați la Ministerul de Externe. Profit de această specialitate pe care o aveți pentru a vă întreba care sunt șansele de aderare a României la Uniunea Europeană cu Ion Iliescu la putere? T.P.: Ion Iliescu a devenit, în conjunctura știută, purtătorul de speranță al societății civile românești. Dar, cum spuneam, România are de străbătut o cale lungă și va avansa și
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
decît al expresiei pletorice. * Maxima inteligență presupune a percepe difuz limitele, iar nu a le trasa exact, cu rigla și compasul. * Cochetăm cu termenele lungi, nu doar din teamă, ci pentru că simțim instinctiv că înaintarea în timp înseamnă acordarea unor șanse în plus purificării. * A pune punct: una din cele mai anevoioase operații, ținînd, în fond, de o gramatică transcendentă. * Culorile extreme sînt cele mai sensibile la pete: albul și negrul. * Artistul se vrea mai mult admirat decît iubit. Dacă ar
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
Ange Pechméja pune problema dialogului dintre culturi, autorul sesizând, cu regret, neputința noastră, de a nu ne face cunoscute valorile, de a nu ne afirma, pe plan european, propria identitate, chiar atunci când am beneficiat de momente extrem de favorabile: Am avut șansa unui baudelairian cunoscut de Flaubert care a stat la București 15 ani și rezultatele sunt, din acest punct de vedere, mai degrabă dezamăgitoare...". Paginile dedicate lui Nicolae Bălcescu - Un martir al exilului și posteritatea lui - impun prin tonul echilibrat, prin
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
ar fi putut fi bănuit ca parte din "Rețea" dacă Hanibal Stănciulescu nu s-ar fi grăbit să-și publice teza privind Cultura cu epoleți în România liberă: autorul o încredințase și României literare, unde însă n-avea absolut nici o șansă să apară. Dumnezeu a ținut, de data aceasta, cu noi. După alegerile din Republica Moldova Basarabia a redevenit interesantă pentru presa din România, de cînd România nu mai e interesantă pentru majoritatea alegătorilor de peste Prut. Aceștia i-au votat pe comuniștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
pe eroii caragialeni în toate acțiunile enunțate de marele comediograf, ritmîndu-le existența muzical, printr-un subtil montaj. În trena acestei reușite absolute, Visul unei nopți de iarnă, piesa lui Tudor Mușatescu, îi oferă lui Jean Georgescu în 1944 încă o șansă de a-și demonstra virtuozitatea de scenarist, dar și regizor al unor distribuții perfecte și - nu în ultimul rînd - al dublelor desăvîrșite. Paralel cu îndeletnicirea mai veche de pedagog (mai întîi inițiind un curs experimental, apoi invitat la catedra de
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
plin și plenar. Inteligența scenică a funcționat ca o balanță, astfel încît rolurile sale să stea într-un echilibru perfect. Și asta, zeci de ani, într-o lume care macină, care produce venin. Care istovește. Ștefan Iordache a avut însă șansa să parcurgă și un timp în care generozitatea se manifesta încă, printre artiști, ca și respectul. A mai avut o șansă: Horia Lovinescu, pe care l-a întîlnit la începutul drumului. Într-un fel, Lovinescu i-a gîndit traseul, i-
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
asta, zeci de ani, într-o lume care macină, care produce venin. Care istovește. Ștefan Iordache a avut însă șansa să parcurgă și un timp în care generozitatea se manifesta încă, printre artiști, ca și respectul. A mai avut o șansă: Horia Lovinescu, pe care l-a întîlnit la începutul drumului. Într-un fel, Lovinescu i-a gîndit traseul, i-a construit succesiunea rolurilor, provocîndu-i talentul. Vigoarea și prospețimea își lăsau amprenta clară într-o interpretare sau alta. Cînta, dansa, avea
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
este totalitarismul, al celei de a doua, democrația. Astfel dezbaterea este departe de a fi academică. Ea privește, în fond, viitorul României: ne îndreptăm sau nu spre Europa. Este de așteptat ca dezbaterea să se intensifice acum când există toate șansele ca integrarea noastră în structurile europene să se reducă doar la retorică. Problema originii noastre istorice este astfel o temă de actualitate politică, așa cum în Roma imperială figura lui Alexandru Macedon a constituit subiectul a violente polemici, căci adversarii împăraților
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
între a continua să meargă braț la braț cu un individ asupra căruia planează bănuieli de-o asemenea gravitate, ori să-și ia adio de la sprijinul internațional. O țară reprezentată la vârf de astfel de inși nu are absolut nici o șansă să fie ajutată de comunitatea internațională. Dacă Sinodul se va încăpățâna să mențină în fruntea celei mai populare instituții a țării un Khomeini ce urăște tot ce nu e pe placul convingerilor sale fundamentaliste, va trebui să tragă și consecințele
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
și chinuitoare dragoste consumată sub cerul torid al Africei în anii '40 "Il Bacio di Tosca" (1984) - un emoționant documentar despre pensionarii de la "Casa di riposa" din Milano, fondată de Verdi în 1896 - pentru "cei ce au avut mai puțină șansă decât mine și care este cea mai frumoasă operă a mea" - după cum a lăsat scris maestrul italian; "Hors Saison" (1992) - un "reportaj" imaginar despre un vechi hotel - mărturii despre vieți și oameni, amintiri din copilărie, nostalgii din tinerețe, presimțiri ale
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
de "Războinicul" Bodo - un tânăr frustrat și chinuit de amintiri. Filmul e o repunere ultra-contemporană în discuție a destinului și a întâmplării, a mecanicii complicate a sentimentelor nemărturisite și a abdicărilor inutile. Drumurile celor doi s-au întretăiat datorită unei șanse oarbe sau grație unui destin implacabil? - o întrebare la care, pe tot parcursul filmului, se caută un răspuns. Mărturisește regizorul la conferința de presă: "Ce altceva s-ar fi putut întâmpla în viața mea? Ce altceva s-ar fi putut
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
unde îți trăznește prin cap sau sticla de vodcă penală acolo unde ai golit-o, se cheamă că nu ești liber la tine în țară. Cei care se simt liberi folosind coșurile de gunoi par un soi de visători fără șansă față de cei care își confundă dejecțiile cu libertatea de a le produce.
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
Germania este victorioasă, spun ei, ea nu va ridica nici cel mai mic deget pentru a ne ajuta să ne apărăm de maghiari, ale căror forțe sînt intacte. Dacă ea va fi înfrîntă, după cum estimăm, ce ne vom face? Singura șansă pe care o avem este să ne sustragem și să rezistăm de acum înainte exigențelor Reichului. Ungurii au fost mai deștepți decît noi. Să le imităm viclenia. N-o să mai murim pentru Hitler".) Știa, chiar de la regina-mamă Elena, de tratamentul
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
ai speciei noastre altor membri ai săi, face parte și volumul (Ed. Du Style) aparținînd fostului meu coleg de la Agerpres, Matei Gall, comunist ilegalist deportat în lagărul de la Vapniarka. Împreună cu un alt coleg al său de detenție, el a avut șansa extraordinară de a supraviețui sîngerosului masacru organizat de nemți în luna martie 1944 la închisoarea de la Rîbnița, un orășel de pe malul stîng al Nistrului, exact în momentul cînd ofensiva sovietică victorioasă provoca retragerea în derută a forțelor germane, prefigurînd momentul
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
scări. Bine și-așa. Am ajuns la teatru cu un minut doar înainte de oră 19,00, ora începerii reprezentației. Am tras cu un ochi la Casa de bilete. Deschisă. Nici o persoană la coadă. Am cerut precipitata un bilet, de parcă aveam șansă enormă să-l prind pe ultimul. Vînzătoarea m-a privit mirata și, în schimbul sumei de 63.000 lei (șaizeci și trei de mii de lei), mi-a dat biletul. Luminile se stingeau, draperiile tocmai se trăgeau, delimitînd foaierul de sală
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]