3,279 matches
-
uneori 5-6 familii de albine); Efectivele de ovine care se cresc în gospodăria țărănească sunt de rasă Țigaie și Țurcană adaptată la condițiile pedoclimatice din zona colinar- montană a județului; Condițiile pedoclimatice diferite în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre din aceste zone, fiind rezistente la boli; Obținerea de furaje diferite în zona colinar-montană, față de șes, oferă producătorilor de lapte de vacă posibilitatea
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre din aceste zone, fiind rezistente la boli; Obținerea de furaje diferite în zona colinar-montană, față de șes, oferă producătorilor de lapte de vacă posibilitatea substituirii parțiale a unor cantități de concentrate ce conferă prin substanțele nutritive conținute în fân și iarbă, calități organoleptice și biologice particulare crescând valoarea laptelui de vacă produs în această zonă; • Creșterea vacilor
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
în care trebuie să ia o hotărâre rapidă, îi ajută la formarea și dezvoltarea siguranței de sine. Accese de melancolie și incapacitatea de a învăța din lecțiile vieții Vița albă (Clematis vitalba) este o liană des întâlnită în păduri de șes și de deal, înflorește între lunile iulie - septembrie și este planta cea mai potrivită pentru persoanele care visează cu ochii deschiși și nu-și găsesc locul în viața reală. Esența se obține din florile albe, plăcut mirositoare, prin metoda soarelui
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
epocii de piatră și sunt strâns legate domnitorii Moldovei. Zonele cu potențial turistic (tabelul 1) din județul Neamț (Bicaz Ardeal, Bicaz Chei, Borca, Ceahlău, Agapia sat Filioara), sunt în același timp defavorizate sub aspectul condițiilor pedoclimatice diferite de cele de șes prin gradul de înclinare a pantei (60 - 95%), infrastructură deficitară și depărtare de oraș; Majoritatea resurselor solului și subsolului oferă materii prime și materiale de construcții locale pentru construirea de case confortabile în zone nepoluate sau mai puțin poluate decât
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
părere că școala va interesa pe țărani în măsura în care conținutul învățămîntului și structura anului școlar vor fi adaptate regiunii respective. Se prevedea ca pe lîngă o programă minimală, comună tuturor regiunilor, școala să aibă o programă corespunzătoare specificului fiecărei regiuni de șes, baltă, deal sau munte. Teoria regionalismului educativ renunța la ideea unei școli unice, pornind de la teza legării școlii de viață. După I. C. Petrescu, școala activă poate fi rezumată în două cuvinte: "metodă activă" "metodă activă în tot ceea ce poate pune
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
O contribuție de Însemnată pondere documentară este studiul privind târgurile din Moldova, În vederea Întocmirii proiectelor de dezvoltare și sistematizare urbană. În ordinea preocupărilor de geografie se Înscriu și studiile privind litoralul Mării Negre și evoluția Deltei Dunării. A adus precizări asupra șesului și teraselor din Valea Prutului, descriind așezările și perspectivele economice de dezvoltare a populației. În memoria savantului român Emil Racoviță, a publicat O seamă de rezultate geografice ale expediției antarctice "Belgica" și studiul Oceanografia antarctică În lumina expediției "Belgica". Prof.
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Sorocei - un ținut românesc de la hotarul răsăritean al neamului nostru (1942ă. În cercetările privind populația Moldovei, referirile la Basarabia sunt frecvente și semnificative sub raportul unității de neam, limbă, obiceiuri, istorie, cu populația din dreapta Prutului. În studiile referitoare la morfologia șesului și teraselor din valea Prutului, menționează și insistă asupra unității geografice și etnice Între cele două zone ale Prutului. După pensionare, prof. Ghe. Năstase a continuat să fie prezent la Catedra de Geografie a Universității din Iași, studiind și finalizând
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
să-ți redeștept dorul de a mai hoinări, ca pe vremuri... Să nu crezi, iubite prieten, că de această dată nu te voi purta prin locuri care să-ți încălzească și ele sufletul. Îți mai amintești de drumul lung-prelung de pe șesul Vlădicenilor? Adu-ți aminte cât ne mai amuza pârâiașul din stânga drumului, năpădit de păpuriș și stuhărie, pe fundul căruia clipocește un firicel de apă adormit, de te întrebi dacă curge în vreo direcție s-au l-a uitat Dumnezeu acolo
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aici?” Apoi să pornim de la adevărul că în această parte a Iașilor, în vremuri străvechi, se găseau vestiții codri ai Buciumului. Ascultă numai ce frumos îi descrie N.A.Bogdan în cartea sa „Orașul Iași”: „De jur-împrejurul Iașului, unde acum vedem sate, șesuri, vii sau livezi,cu două sute de ani în urmă (acum ar cam fi vreo trei sute de ani n.n.) erau mai mult codri vechi cu copaci cât polobocul, printre care cu greu străbăteau localnicii și mai ales dușmanii; erau acești codri
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Mergând apoi pe firul legendei, aflăm că poetul ar fi avut un „idol blond” pe o ulicioară liniștită din Tătărași, unde la umbra plopilor din poartă se ascundea o căsuță cu cerdac. Al treilea loc ar fi cel aflat pe șesul de dincolo de Hanul Trei Sarmale. Acești plopi provin cu siguranță din vestiții codri ai Iașilor, care coborau până la Bariera Socolei. Umblând după documente care să ateste existența acestor codri, am descoperit că se vorbește foarte mult despre case, prăvălii, crâșme
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și era de folos domnilor în caz de primejdie. Ca orice alcătuire frumoasă, și Cetățuia a atras de la început pe mulți curioși. Chiar în anul inaugurării, mănăstirea a fost vizitată de sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabăra pe șesul Țuțorei. Mihail Kogalniceanu spune că atunci hogea ar fi strigat din turnul clopotniță al Sfântului Nicolae Domnesc, biserica rămânând închisă până ce pe tronul Moldovei a venit Antonie Ruset voievod. La Cetățuia a existat și o tiparniță, care tipărea cărți grecești
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe care personajul o adresează propriei persoane? Dacă este așa, atunci aceste gânduri ale eroului din Crinul din vale, de Balzac, aparțin monologului interior: În fața acestei priveliști, am fost cuprins de o uimire voluptoasă, pe care o pregătiseră dinainte plictiseala șesurilor sau oboseala drumului. Dacă femeia aceea, floare între semenele ei, locuiește un loc pe lume, iată acel loc! La gândul acesta, m-am rezemat de un nuc218... De fapt, aici este vorba de un discurs direct, nu de monolog interior
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
au descoperit până în prezent șaptesprezece temple, și se estimează că numărul lor este încă și mai mare. Ceea ce justifică că o credință asemănătoare a fost răspândită în întreg bazinul mediteranean și în Europa Occidentală" (J. Maringer, L'homme prehistorique et șes dieux, p. 245). Cari Schuchhardt interpreta în același sens obeliscurile pictate pe sarcofagul găsit la Hagia Triada (§ 41), pe care stau păsări. Dar a se vedea critica lui Horst Kirchner, op. Cit., p. 706 (= 98). În culturile megalitice din Asia sud-orientală
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cortul împreună, dar, probabil că, la fel ca la arabi, cortul acoperea chivotul. Precum altădată Zeul Tatălui, Iahve, își conducea poporul. Chivotul simboliza această prezență invizibilă; dar este imposibil să știm ce conținea el. Conform tradiției, Moise a murit în șesurile uscate ale Moabului, în fața Ierihonului. Iahve i-a arătat ținutul Canaanului: "Te-am învrednicit să-1 vezi cu ochii tăi, dar într-însul nu vei intra" (Deuteronomul, 34: 4; cf. Numerii, 27: 12-14). Această moarte corespunde și ea personalității legendare și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu le sunt pe deplin favorabile. Totuși, eforturile multiple, individuale și colective, răstoarnă uzanțele și moravurile. Astfel, chiar în introducerea la Le Livre des femmes (1860), contesa Dash precizează: "Ce siècle qui veut tout innover, tout détruire, ce siècle dans șes jours de folie a imaginé de changer la condition des femmes. Îl a cherché à nous inspirer des idées d'indépendance, d'insurrection, opposées à la situation qui nous est imposée" [apud Montandon, p.398, subl.n.]. Secolul al XIX
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la burgheza și la midineta, care nu sunt greu de imitat [Dash, p.148-149]. Altfel zis, Pariziana însăși devine, cu timpul, o ființă mai comună. Textele de la sfârșitul secolului al XIX-lea defaimează femeia mondenă, "oisive, frivole, inutile, inconsciente de șes devoirs, elle est le contre-modèle de la femme de foyer" [Martin-Fugier, p.14]. Printre cauzele acestei demitizări figurează izolarea morală a femeii, instabilitatea sentimentului de dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu servitoarea Elisabeth pentru a da uitării suferință, el revine repede în capitală. Preocuparea ei este de a menține un echilibru între multiplii admiratori: "Le soin naturel ou voulu qu'elle apportait à ne jamais montrer à l'un de șes admirateurs une prédilection prolongée et marquante" [Maupassant, Notre cœur, p.61]. 3. Pariziana: Figură care este o prezență fundamentală, fără de care am avea o altă poveste. Rezervarea poziției a treia mărturisește, în schema propusă, despre subordonarea celorlalte două componente. Personajul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous de Paris, mais cette ville est devenue notre patrie: elle adopte, en bonne mère, tous șes habitants! Elle leș défend, elle leș protège..." [Mercier, p.1139]. Amestecul oamenilor de proveniențe diferite în spațiul parizian, treptat uniți, este demn de cromatică expresionista. Impresionează viteză mare cu care este supusă asimilării aproape orice etnie. Oricare străin ajuns la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
était plus un objet à aimer" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
objet à aimer" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana este întruchiparea dorințelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana este întruchiparea dorințelor, pasiunilor și viciilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]