9,382 matches
-
să atingă și să mențină ocuparea deplină, să mențină în activitate mai mulți lucrători în vârstă, să adopte măsuri active care să promoveze formarea competențelor și egalitatea de șanse, să crească transparența pieței muncii, să dezvolte resursele umane, să activeze șomerii, să combată șomajul pe termen lung. Atribuțiile Departamentului Piața Muncii (DPM) se concentrează pe prevenirea și eliminarea șomajului, sprijinirea ocupării și integrării pe piața muncii, medierea între cerere și ofertă pe piața muncii în cazul în care are sens și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
DPM) se concentrează pe prevenirea și eliminarea șomajului, sprijinirea ocupării și integrării pe piața muncii, medierea între cerere și ofertă pe piața muncii în cazul în care are sens și produce rezultate sustenabile, furnizarea de lucrători întreprinderilor și sprijin bănesc șomerilor. DPM joacă un rol important în sprijinirea Ministerului Federal pentru administrarea obiectivelor serviciului austriac de ocupare (AMS). Prin politica de ocupare a guvernului austriac, DPM furnizează input-ul pentru elaborarea țintelor politicii pieței muncii ce trebuie atinse de către AMS pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sumă egală cu valoarea indemnizației de șomaj la care ar mai fi avut dreptul în condițiile legii. Angajatorii vor fi scutiți de plata contribuției la fondul de șomaj aferentă absolvenților încadrați pe o perioadă de un an. ● Angajatorii care încadrează șomeri, care sunt părinte unic susținător al familiei monoparentale sau persoane în vârstă de peste 45 de ani, vor fi scutiți de plata contribuției la fondul de șomaj pe o perioadă de un an. ● Asigurările facultative în sistemul asigurărilor de șomaj se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a crește eficiența acestei măsuri și pentru a avea un control asupra numărului de persoane care vor fi încadrate de către agenții economici creditați în condiții avantajoase în conformitate cu prevederile legale, procentul din locurile de muncă nou-create ce vor fi ocupate de șomerii aflați în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă va fi de minimum 60%, față de 50% în prezent. ● Bursele de locuri de muncă. Vor fi organizate de două ori pe an: primăvara - bursa generală de locuri de muncă, și toamna
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acestora sau statutul marital) asupra prevalenței alcoolismului. Am pornit de la presupunerea că anumite circumstanțe sau anumite situații familiale favorizează creșterea consumului de alcool. Astfel, în cazul în care unul sau ambii părinți nu mai au un loc de muncă (sunt șomeri, pensionari sau pur și simplu nu lucrează), există o disponibilitate ridicată de timp care se asociază cu un consum mai sporit de alcool. Aceasta cu atât mai mult cu cât absența unui program regulat și strict nu-i mai obligă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de la părinții lor). Tabelul 3 prezintă prevalența cazurilor de alcoolism în lotul de 1.340 de școlari studiați în funcție de statutul ocupațional al părinților. Deoarece atât la mame, cât și la tați au existat mai multe modalități ale variabilelor statut ocupațional (șomer, pensionar, muncitor necalificat, muncitor calificat cu școală profesională, cadru cu studii medii sau cadru superior), acestea au fost combinate ținându-se cont de venitul care ar putea fi asociat ocupării profesionale, precum și de disponibilitatea de timp. În 274 de cazuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
părinți (de cele mai multe ori, cu mama) din cauza divorțului. Frecvențele corespunzătoare situației critice și corelatele lor au fost calculate prin raportare la totalul cazurilor analizate pentru fiecare combinație a statutului ocupațional al celor doi părinți. Cazurile în care ambii părinți erau șomeri sau pensionari au fost tratate împreună, ținându-se cont de criteriul disponibilității de timp care poate favoriza creșterea consumului de alcool. La finalul tabelului am trecut valoarea statistică a coeficientului χ2, care arată gradul de dependență a variabilelor asociate: pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
altă parte, scorurile globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai unul dintre părinți ocupat Frecvențe 166 139 305 Procente (%) 54,4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
diferit, dar valoarea lui χ2 este semnificativă la pragul p = 0,05, ceea ce înseamnă că există o anumită dependență (asociere) a variabilelor statut ocupațional și alcoolism. Un studiu care să vizeze numai populația de familii în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu am avut acces în cadrul investigației noastre. În același timp, variabile sociodemografice precum statutul ocupațional al părinților sau situația familială par să influențeze frecvența cazurilor de alcoolism. Astfel, atunci când unul sau ambii părinți nu mai au o ocupație zilnică (sunt șomeri, pensionari sau pur și simplu nu lucrează), există o disponibilitate ridicată de timp care poate fi asociată cu un consum mai sporit de alcool. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre cazurile de copii cu părinți divorțați studiate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comun cu spitalele moderne de astăzi, și în care erau primiți, în afară de persoanele cu tulburări mentale - „nebuni” - „...o serie întreagă de indivizi diferiți între ei, cel puțin după criteriile noastre de percepție: cerșetori, săraci, invalizi, libertini, bătrâni în mizerie, exilați, șomeri îndărătnici - pe scurt, toți cei care în raport cu ordinea stabilită de rațiune, de morală și de societate dau semne de „dereglare”. În spitalele generale intră cel care nu poate și nu trebuie să facă parte din societate” (Foucault, 1996, p. 85
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de droguri. Peste 80% dintre utilizatori sunt tineri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. S-au înregistrat însă și consumatori cu vârste de 10-16 ani. Majoritatea consumatorilor de droguri injectabile, peste 70%, sunt persoane fără ocupație sau șomeri. Pentru toate orașele cercetate, studiul relevă că persoanele care își injectează droguri au comportamente la risc legate de posibilitatea infectării cu diverse boli transmisibile, inclusiv a infectării cu HIV. Nivelurile de infectare cu hepatita B și C rezultate din testări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doua, A. versifică povețe pentru școlarii săi (Copiii și cartea, 1901). Discret, sentimental, poetul cântă, în manierea sfârșitului de veac, durerea neamului căruia îi aparține (Lădița cu necazuri, 1919), învie scene din copilărie, drame mărunte, „murmurul ceainei”, „salonul” - ambianța declasaților șomeri. „Lădița”, evocând bagajul ancestral de suferințe și năzuințe spre emancipare, revine și în titlul unei antologii masive din 1945. A. adoptă acum și versul alb, de largă respirație, cursiv, în câteva grupaje inedite, cu suflu mesianic (La râul Babilonului ș.a.
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
65,3 74,3 77,0 72,5 70,0 62,6 67,0 69,2 - Sursa: INS Raportat la salariul mediu, eroziunea sistemului de pensii a fost cea mai scăzută, urmată de cea a ajutorului de șomaj. Suportul pentru șomerii de lung termen (alocația de sprijin) s-a erodat mai rapid. Ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor, introdus târziu, abia în 1995, practic s-a dezagregat până în 2000. Relansarea sa sub forma venitului minim garantat (VMG) în 2001 l-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nici un medic de familie, în timp ce în București sau în centrele universitare există 4 medici la 1 000 de locuitori; - numărul mare de persoane care nu lucrează legal sau care aparțin unor grupuri ce nu au asigurare de sănătate (copii, pensionari, șomeri, beneficiari de venit minim garantat) - țăranii care au în proprietate suprafețe mici de pământ, lucrătorii pe cont propriu, zilierii sunt persoane ce ar trebui să se asigure individual, dar, din cauza veniturilor relativ reduse, nu o fac și sunt foarte vulnerabile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
agricultură de supraviețuire. Rata medie a șomajului pe țară nu a înregistrat de-a lungul tranziției valori mai mari de 12%, dar a variat sensibil între diferite arii geografice, depășind pe alocuri 25%. Cronicizarea șomajului a făcut ca înregistrarea ca șomer să nu mai ofere avantaje relative, astfel încât, la expirarea perioadei în care se plătesc beneficii de șomaj, persoanele fără loc de muncă să renunțe, în mare parte, la a mai fi în evidența oficiilor de muncă. În același timp, formele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de șomaj, persoanele fără loc de muncă să renunțe, în mare parte, la a mai fi în evidența oficiilor de muncă. În același timp, formele de ocupare atipice legale, de regulă temporare, erau permise sub condiția renunțării la statutul de șomer, caz în care costurile ocupării creșteau semnificativ din cauza fiscalității cu scop social asociate. Introducerea Legii venitului minim garantat a fost însoțită de creșterea cotelor șomajului înregistrat, ca urmare a condiționării acordării VMG de înscrierea în evidențele oficiilor de muncă. Întârzierea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Întârzierea reformelor și recesiunea economică au făcut ca numărul de locuri de muncă disponibile să scadă de la an la an, astfel că un important segment al populației active a început să se confrunte cu un șomaj pe termen lung, devenind șomeri cronici. Datele statistice ale Biroului Internațional al Muncii (BIM) indică faptul că durata medie a șomajului tinde să crească, fiind diferită pe grupe de vârstă. În anul 2000, aceasta a fost de 18 luni, în creștere cu două luni față de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
BIM) indică faptul că durata medie a șomajului tinde să crească, fiind diferită pe grupe de vârstă. În anul 2000, aceasta a fost de 18 luni, în creștere cu două luni față de 1999; în același an, 51,5% din numărul șomerilor BIM erau în șomaj de mai mult de un an, iar peste 24% de mai mult de 24 de luni. - șomajul la tineri a fost relativ ridicat, din pricina lipsei de locuri de muncă disponibile. În perioada 1996-2000 s-a produs
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
poate spune că există o diferență în defavoarea femeilor. Astfel, 48% dintre salariați sunt femei, iar rata șomajului feminin este mai mică decât cea a șomajului masculin. Ponderea mai scăzută a femeilor atât în populația ocupată (44,24%), cât și între șomeri (34,39%) se explică, pe de o parte, prin ieșirea mai timpurie la pensie a femeilor, și, pe de altă parte, prin apartenența unora la categoria casnicelor (date valabile pentru anul 2002 - INS). Se poate afirma că accesul femeilor pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
familie) fiind foarte dificil sau inexistent. Grupuri/segmente sociale excluse În momentul actual, în România există o serie de grupuri sociale specifice cu risc accentuat, care sunt excluse din variatele sfere ale vieții sociale, economice și politice (copiii, persoanele vârstnice, șomerii, familiile monoparentale, familiile cu mulți copii, persoanele fără adăpost, tinerii ca la 18 ani părăsesc instituțiile pentru copii, victimele delincvenței, persoanele cu dizabilități), precum și o serie de procese de excluziune socială care întrețin acest fenomen. Aceste grupuri nu beneficiază de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cadru didactic - și pe care cadrele didactice intervievate și le-au asumat - au depășit cu mult și de mult cadrul strict școlar: supravegherea copiilor ce locuiesc singuri, vizite frecvente la domiciliu, găsirea unui loc de muncă pentru părinții care sunt șomeri, a unei locuințe, sprijin în întocmirea dosarelor pentru a beneficia de ajutor social, anchete sociale pentru obținerea de sprijin financiar pentru copiii săraci, dar cu rezultate foarte bune la școală. Este, poate, motivul pentru care cei intervievați au apreciat că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu ale persoanelor prevăzute la pct. I; III. persoanele care beneficiază de ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri; IV. persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, și care se află în una dintre situațiile următoare: a) asociat unic, asociați, comanditari sau acționari; b) administratori sau manageri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a anului curent. Art. 6. - (1) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 5, alin. (1), pct. I, II și VI, denumite în continuare angajatori, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 5, alin. (1) pct. III sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de muncă. (4) Asigurații prevăzuți la art. 5, alin. (1), pct. IV și V și alin. (2) datorează integral cota de contribuție de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor de muncă în care își desfășoară activitatea. (5) Contribuția de asigurări sociale pentru șomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă. (6) Contribuția de asigurări sociale datorată de contribuabilii prevăzuți la art. 18, alin. (1) nu se impozitează. Art. 22. - (1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]