10,571 matches
-
finală. Supraviețuitorilor și nu celor în agonie le erau adresate temerile mele” (28 ianuarie 1987 Ă 577). În agonie, Cioran își judecase singur trecutul. Mai mult, își oferise terapia mortificării Ă și asta împotriva naturii sale vii, vorbărețe, prinse în țesătura prezentului. Înțeleptul, fie și înșelându-se pe sine, își face datoria: nu crede în nimic, nu se lasă fascinat de nici o aparență, crede doar în scepticism, în ironie (ca lege a lumii) și în cinism. Eventual, în conciliere. Îi scria
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te lăsa mințit... A (te) minți... Un coșmar treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești o rezolvare. Șanse, s-ar părea, încă mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai apucat de poezii! Nu-i locul. El 1: Adevărat... nu e locul... (intră Ea 1 și El n care, orice s-ar spune, par împreună; se îndreaptă către Ea 2 și El 1; toți patru lucrînd acum la acea țesătură de priviri în speranța că vor înțelege ce se întîmplă; după această clipă imposibil de măsurat, Ea 1 și El n pleacă; Ea 2 și El 1 se privesc, pe de o parte împreună, iar pe de cealaltă separat.) Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
redefinește imaginația, considerând-o "forma primară a gândirii omenești", "generatoare de mituri". În viziunea lui Kant, imaginația este o "schemă" cu "funcție structurală" (transcedentală) care particularizează "formele universale", categoriile. În antropologie, imaginația este "o condiție a experienței elementare" care dezvăluie țesătura evenimentelor umanității. 4 Ca produs al imaginației, imaginea este duală, autonomă și heteronomă, în același timp; înțeleasă ca "reprezentare", "reproducere", "reflectare", imaginea își întemeiază propria existență pe alteritatea obiectualului înstăpânit. Plecând de la această conceptualizare a realului, s-a stabilit o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
internă a virtualităților de expresie. Manifestarea discursivă are rolul de a pune în act matricea semantică a textului, descătușând instanțele poetice de statismul semnificațiilor. Dinamica instanțelor poetice construiește interdependența textualitate/metatextualitate, generând spațiul discursiv ca manifestare continuă și sincronică a țesăturii semantice. În ceea ce ne privește, considerăm "epistema" ca structură de semnificații textuale și metatextuale, punerea în act, procesualitatea, fiind posibilă printr-un discurs integral, polifonic, în care circumstanțele textuale acționează ca instanțe discursive. Relaționarea dintre instanțele textuale și instanțele metatextuale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
197 În plan cosmic, firul leagă stările existențiale de transcendență, simbolizând Atma (sinele) și prana (răsuflarea) care în daoism este asociată mișcării de du-te-vino a suveicii de la războiul de țesut "starea de viață, starea de moarte, expansiunea și resorbția manifestării." Țesătura este simbolizată de "caii lui Shiva care torc timpul sau destinul."198 La nivelul celor trei coduri ontologic, semantic, gnoseologic semnul poetic, "ghemul vieții" poate fi reprezentat astfel: Atât umanul, cât și cosmicul, se supun unui "destin" trecut prin furcile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
incinta sacră a Sarmizegetusei, ca altar al zeului solar, a fost considerat un adevărat sanctuar-calendar.83 În arta populară românească și, implicit, în creația din Bucovina, roata solară este prezentă ca motiv ornamental și simbolic, de la arhitectura în lemn, la țesături, broderii, până la port, podoabe, ouă încondeiate.84 În spațiul carpato ponto danubian, cultul soarelui a fost atestat arheologic încă din neolitic, iar în cultura românească, soarele reprezintă centrul tuturor sărbătorilor și obiceiurilor calendaristice. Întreaga viața patriarhală este străjuită de cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
faptele lui mărețe. Acest prim film de actualitate al regizorului este o reală surpriză, însumând experiențele anterioare, dându-le o nouă dimensiune prin libertatea cu care sunt folosite mijloacele limbajului cinematografic, prin montajul viu, alert, tensionat, și mai ales prin țesătura relațiilor dintre personaje, a raportărilor neașteptate dintre ele, prin dezinvoltura interpretărilor, creațiile memorabile ale lui George Constantin, Ovidiu Iuliu Moldovan, Victor Rebengiuc sau Mircea Diaconu dând impresia că actorii se trăiesc pe ei înșiși. Film de atitudine, o atitudine izvorâtă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
numește, răspunde, în sfârșit, "Ana, Ana lu' Manole". Răzvan Vasilescu, Cristina Drăghici și Ionuț Pavel "Greul" filmului rîmâne pe seama celor două personaje principale, unul, regizorul, fiind interpretat de Răzvan Vasilescu, care-și dozează perfect stările sufletești în funcție de etapele diferite ale "țesăturii afective", marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei, Cristina Drăghici, o descoperire a regizorului Alexa Visarion, o actriță care izbutește să "țină piept", fără complexe, unor actori de prim rang ai scenei și ecranului românesc, contribuind eficient
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator) alternează cu persoana a IIIa narativă (discursul naratorului extradiegetic). Perspectiva narativă internă și cea ex ternă/omniscientă se combină, viziunea subiectivă alternează cu cea obiectivă, întro țesătură textuală complexă. 3.2.2. Naratorul. Tipologia naratorului NARATORUL (lat. narrator - povestitor) este principala instanță în comunicarea narativă, vocea care relatează evenimentele, emițătorul ficțional care povestește fabula operei epice. Ca instanță intermediară între autorul abstract, lumea narată și cititorul abstract
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
experiența pe baza căreia gândim și construim științele spiritului (pentru lămuriri în privința conceptului de Leben vezi III, 1C și 3), în vreme ce la Hegel logica este cea care construiește realitatea, așa cum sugerează Blaga, potrivit căruia logica hegeliană este una "constructivă, o țesătură de concepte abstracte, ce par a rezulta unul din celălalt" (s.n.)127. Acum am putea fi întrebați cum se împacă o asemenea idee cu postulatul hegelian al unității dintre existență și gândire. Răspundem că judecăm în acești termeni din următoarele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey, Das Wesen..., pp. 15-16. 155 Ibid., pp. 23-24. 156 M. Flonta, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994, p. 164. 157 Am întîlnit acest termen și la Th. Kuhn (vezi I, 2). "Matricea disciplinară explică M. Flonta este o țesătură urzită prin împletirea unui număr mare de fire relativ interdependente și relativ independente", despre care putem crede că "este puțin probabil ca toate să se rupă în același loc" (ibid., p. 165). 158 Ibid., p. 164. 159 M. Flonta consideră
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
secolul al V-lea î. Hr., când politica greacă se transformă în opusul ei)? De ce societatea modernă se lasă condusă de raportul mutual politică-război? De ce politica de azi nu poate fi politică în semnificația ei originară, aceea prezentă în Grecia antică? Țesătura scriiturii foucauldiene nu este atât de dificilă precum pare la o primă vedere. Istoricul nostru își prezintă "structural", schematic, destul de coerent argumentele, în ciuda tablourilor sale clar- obscure. Prezentarea problemelor care i-au reținut atenția este învăluită de un discurs original
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau semnificații în cunoașterea istorică. Istoria în desfășurarea ei reală sau scriptică nu are nici sensuri, nici semnificații, devenite simple elemente de figurare, printre atâtea altele. Istoria nu poate fi tratată cu sensuri și semnificații, decât pentru a alcătui o țesătură, o imagine. Aici vom da credit deconstrucției lui H. White, istoric care i-a încurcat pe realiști, pozitiviști, hermeneuți, semiologi. Ceea ce White desemna drept emplotment (stilistică și mod particular, intrigant de a exprima ceva) se află în miezul tuturor hermeneuticilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conjuncturilor și aparținătoare inclusiv unor "colegi de breaslă", spre a o ridica la puterea exponențială a ficțiunii. În acest sens excelează romanele de după 1990 ale lui N. Breban. "Eroii" în carne și oase au fost doar pretexte la îndemână pentru țesătura socio-ficțională și galeria portretistică a romanului. Romancierul serios este un colecționar care clasifică. Nepărtinitor, în spiritul vieții autentice. Octavian Paler Un polemist cordial Octavian Paler (satul Lisa, Făgăraș, 1926 2007, București) a avut puterea să-și ispășească toate păcatele morale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
întîlnirea, pe diferite trepte ale aclimatizării, cu locul visat. O asemenea schimbare a decorului, implicînd lumea citadină, relativ nou "colonizată" literar, deschide în roman o nouă perspectivă, influențată deopotrivă de tradiția genului și de o sensibilitate modernă la obiect. În țesătura tematică a operei apare, ineluctabil, spațiul locuirii. Pe "întinderea" lumilor ficționale există, ca și în lumea reală, amplasamente și grade diferite de "ocupare"a spațiului: imobile "etalate" în desfășurarea de camere comunicante, săli de primire, saloane, încăperi intime, alcovuri, străzi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pentru cîteva momente de ucronie ("ce s-ar fi întîmplat dacă..."), dorința personajului într-un alt, posibil traseu al romanului însuși. Complotul pentru trimiterea, în cele din urmă, a lui Maxențiu la Leysins echivalează, de aceea, cu o "ruptură" în țesătura materială a spațiului ființei, o dislocare, exprimată consecvent în termenii metaforei spațiului și a obiectului: "Sperau oare cei ce-l trimiteau în vindecarea lui? Sau un egoism inconștient îi îndruma să înlăture din decorul lor acea efigie melancolică, care, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
evoluției literare", cum îl caracterizează de la începuturi Ibrăileanu, criticul se îndreaptă provocat, de propria slăbiciune, cum și de dificultatea genului, a se citi "cel mai pretențios". Primii pași par însă ghidați de o voluptate nedisimulată, mărturisită de autor în subtila țesătură de confesiune și "explicație" critică: "Ai uitat că ai în mînă o carte, o operă de ficțiune, că-ți vorbește un scriitor. Ai plecat de acasă de la tine și ești aiurea. (...) Cele șapte zile cît stai cu cartea asta în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
algele. Materiile organice bogate în carbon Materii organice bogate în carbon sunt frunzele uscate, paiele, fânul, rumegușul, vreascurile, zațul de cafea de filtru (inclusiv săculețulă, ceaiul și plicurile de ceai, șervețelele din hârtie, pastele, pâinea, orezul, cojile de nuci, sâmburii, țesăturile naturale (in, lână, piele tăbăcită, bumbac etc.Ă, găinațul, penele, plantele uscate (doar dacă acestea nu au fost bolnaveă, florile uscate și pământul. Printre materiile organice bogate în carbon se numără și părul. Rugați un frizer pe care îl cunoașteți
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
iarna hrana preferată a rozătoarelor. Există vopsele cu rol de protecție pe timpul iernii ce conțin substanțe care țin departe aceste mici mamifere. • Instalați parazăpezi acolo unde este necesar, mai ales în jurul tufișurilor. Deasupra lor vor fi puse prelate geotextile sau țesături din iută. • Tăiați benzi de nailon în spirală, cu o lățime de 2-3 cm, pentru a obține o coardă foarte rezistentă cu care să legați arbuștii iarna; astfel, îi veți proteja de greutatea zăpezii. • Nu trebuie să înlăturați prea devreme
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
acest nivel social, structura zestrei nu diferă prea mult de la o fată de boier la alta, doar ici și colo apar ceva diferențe cu privire la forma broderiei sau la culoarea pietrelor prețioase. În rest se întâlnesc cam aceleași ro chii, aceleași țesături (bela coasă, atlaz, ghermeșut, cașmir), același număr de inele, aceeași duzină de prosoape, același număr de animale. Singura diferență substanțială se întrevede la moșii, și robii țigani dați pe nume, familii, meserii. De la începutul secolului și până la 1800, moda variază
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fărămâneci), de dulame și giubele (haine îmblăni e și lungi). O fată de boier primește între opt și zece rânduri de astfel de haine. Sto fe aduse din Italia, Spania, Franța, Anglia și Imperiul Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe. În București, ca și în celelalte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
patul propriu-zis lipsește. El va apărea abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor când mobila de dormitor va constitui o nouă modă. Când este vorba de lenjerie se insistă pe cantitatea, fi ne țea și calitatea țesăturilor, bogăția și valoarea broderiilor. Ma rii boieri oferă un prim așternut, un al doilea și un al treilea. Dar cel mai adesea se vorbește de „rânduiala așternutului așa cum se cade“. Sub această de nu mi re sunt trecute trei-patru cear
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bine de zestre sau de testamente. O rochie, cel mult două, patru-cinci cămăși, o haină lungă sau scurtă pentru iarnă, o pereche de papuci, cam acestea sunt hainele pe care o fată din clasa populară le primește la Măritișul ei. țesăturile sunt și ele inferioare din punct de vedere calitativ, doar ici și colo sunt pomenite mătasea sau atla zul, în rest întâlnim postav prost și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca te, lu cra tă din postav. glavă = ca pi tol de lege. gros = puș că rie, închisoare. harhal = sal bă, lăn ți șor purtat la pi cior după moda tur ceas că. hataia = stofă de mătase care avea în țesătură fire din aur sau argint. iminei = pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]