4,216 matches
-
Peste Asia și-Europa au întins deodată lanțul Și ce zi înfricoșată [cînd] au fost luând Bizanțul! Peste crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau în aer. Numai turnurile nalte ș-ale
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Europa el își întinsesc lanțul. Ce mai zi înfricoșată când au fost luând Bizanțul! Când pe crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cenușă, Grinzi cădeau arzând pe drumuri, și cădeau ferești și ușe Urlete de biruință și al chinurilor vaier Glas tremurător de clopot se amestecă prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec pin stîlpii-nalți ai scării Și prin țipătul mulțimii sună vuietele mării. * risipite Și pe frunți încoronate trec a calului copite. Sufletului plin de umbre tu dai liniștea uitării Și răsai ca un luceafăr pe cutremurele mării, Verși lumina ta cea dulce-n visu-mi [și-n] singurătate-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sună jalnic glasul cobii Și grămezi-grămezi pe drumuri treceau sclavele și robii; Ici călugărițe albe ce legate sânt cu funii, Și copii de crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete, strigări și vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecă în aer; Clocotea întreg orașul prins de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete, strigări și vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecă în aer; Clocotea întreg orașul prins de spaimele pierzării Și prin țipătul mulțimii urlau valurile mării, Numai bolțile înalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturile mute peste vaietele-aceste. Mohamed dormea, ci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete, strigări și vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecă în aer; Clocotea întreg orașul prins de spaimele pierzării Și prin țipătul mulțimii urlau valurile mării, Numai bolțile înalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturile mute peste vaietele-aceste. Mohamed dormea, ci visuri negre sufletu-i frămînt', {EminescuOpVIII 207} El pe frate-său [î]l vede... Vânăt iese din mormânt Și-și arată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zarea Și de lupi flămânzi ca iarna, iară corbi în negre stoluri De asupra-ți se coboare în sălbatece ocoluri, Pentru inima din tine s-or lupta pe oseminte Câte ai făcut tu mie, Lăpușneanu ține minte... (s-aude un țipăt de femeie ) Ce strigări... Goniți muierea!... Se preface cumcă piere Vist[i]erul singur știe ce plătește-acea durere. [BOIER I] O! tiranu-i fără milă [BOIER II] Biata, mînile își frânge, O, cum plânge de se-neacă. LĂPUȘN[EANU] Da
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dunga umbrei, peste oameni, însemnîndu-le dunga mormântului lor, de care nu pot să scape cum nu pot scăpa de umbră). Cerul visează stele, oamenii amoruri... vântul, care muge ziua, cântă noaptea și se frământă prin valuri cu lungi, cu lungi țipete de amor... Somnul e surâsul morții. Noaptea, ea surâde tuturor, nu numai oaselor neființei... dar mie nu... căci acuma tu chemi stafia mea printre zidurile ruinei. ca să asculte giniile zburînde, glasul oaselor și a umbrelor - păcate... T[OMA] Și al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
părul lung și zburlit și pumnalul înecat în inimă... gura deschisă... pe piept și peste gât șiroia din inimă sîngele-n gură... galben ca ceara, cu ochii vineți, cu mîinile-ncleștate, cu ochii holbați - și acel mort... acel mort eram [eu]. * un țipăt din pieptu-mi trezi sufletul lui din moartea gloriei. 2254 Vedeți urcîndu-se pe tronul Moldovei un cap sângerând... o inimă moartă. * 2258 Un cran uscat, pe schelet de oase, ce fuge prin lume încins în diademă de aur. * 2254 Și armatelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rânjesc ura lor cea rece ca moartea, cea caldă ca uraganele pustielor. * 2257 părea că-ncălicase sorțele lor rele pe glonții noștri, că-i ducea drept în piept de dușman - în inima glonțului trăia cîte-o moarte, fiecare moarte trăia cât un țipăt de om - ui * Doamne -; când se lumină de ziuă peste câmp vedeai mii de oameni cari se culcase în iarbă să viseze că n-au fost de când lumea. Ce-i păsa lui că mă-sa, cu ochii îngropați în cap
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întocmai cum întoarce cineva aripele unui pui când îl pune în frigare, așa îmi suci mâinile la spate și făcu ca să-mi pîrîiască, trosnind, osul spinării. Acum văzui că nu mai e de glumă! Așa mă spăriai încît scosei un țipăt, socotind că mi-au frânt mijlocul, gândii că m-au lăsat schilav. Dar frământătorul meu, mulțumit de isprava sa, lăsă această lucrare și se apucă de alta: începu să-mi strivească, să-mi frământe brațele, picioarele, mușchii, rănichii, cu o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
supăra pe mine căci în locu-i am făcut o faptă bună! Trimisul plecă capul și nu răspunse nimic... - Dar ce ai? îi zise Pergoleze cam supărat. - Ce am!! strigă Henrietta în obidă, și glasul fetișoarei se vădi îndată printr-un țipăt sublim în care fără voia-i își descoperea tot amorul. Pergoleze rămase ca împietrit... Atâta fericire la dânsul, ce se credea părăsit de lumea întreagă! Of! prea multă generozitate, zice el, căzând la picioarele Henriettei, ai vrut pe semne ca să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
precum se părea, și pecetluită cu îngrijire cu ceară roșie și o strânse cu iubire la inima lui. Râsete frenetice ieșiră din toate părțile; sergentul, indignat, lăsă să cază sticla ce se sparse în mii de bucăți. Danțul se opri, țipete de spaimă se auziră în toate colțurile pimniței și sergentul își simți părul zbîrlindu-se, văzând că vinul vărsat părea că formează un val de sânge. Trupul unei femei goale, al cărei păr blond se răspândea pe pământ în umezeală, era
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bulgarilor la a[nul] 1016, când a triumfat asupra lor; și daca acel împărat s-a numit Bulgaroktones (tăietor de bulgari), regele din parte-i voiește a se numi Romeoktonos (tăietor de romei). Deznădăjduitul popor grecesc, frîngîndu-și mînile, ridică un țipăt de spaimă și de pocăință la tronul împăratului; Enric, mărinimos cum era, crezu răzvrătiților de-odinioară, dar acum pocăiților romei, îi iertă și-l luă sub scutul său în contra crudului lor nimicitor. Deși deocamdată nu putu aduna sub steagul său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încet-încet se ridică de la acest ton mijlociu nu numai că e plăcut, dar e și favorabil pentru intuirea vocei. Afară de-asta mai e în voce și un estrem care cu toate astea e sub cel mai aspru ton de țipăt. Tot așa și în scoborârea vocei e un ton infim (bas) la care te cobori oarecum pe scara tonurilor. Acest schimb, această suire și coborâre prin toate tonurile nu numai că va conserva vocea, ci va da și reprezintațiunei un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
După voi potopul" Forme de guvernământ și principii nu sunt pentru voi decât niște expediente care oricare altele; le luați nu din adâncul inimei voastre proprii, ci de la alții. Noi - această foaie îndeosebi - am fost cei dentîi care am dat țipătul de alarmă în privirea stării rele a țăranului. Dar n-am uitat a cita cauzele. Cauza cea adevărată e că cea mai mare parte a păturii superpuse în acești din urmă treizeci de ani nu compensează prin merit și știință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru, utilizau "semiobscuritatea publicității verbale, așa cum se întîmpla în Evul Mediu", fiindcă era mai indicată simularea unei unități catolice de fațadă și îndepărtarea contradicțiilor.39 Rămîne aici numai această oralitate populară insesizabilă și multiformă, care merge de la discursul teatral la țipetele de stradă și trece prin cîntec și lectura publică a unui text de lege, potrivindu-se tipăriturii, întărită de atuurile autorității și de legitimitatea simbolică. În realitatea fantasmelor colective, actul revoluționar sau republican înseamnă să interzici oamenilor oralitatea, sinonimă cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
produs dezgustător, în schimb ei savurează ouăle clocite care pe noi chiar ne îmbolnăvesc! 2. Motive fundamentale pentru procesul educativ tc "2. Motive fundamentale pentru procesul educativ " a. Atașamentul copilului față de mama sa, atașament care se manifestă în mișcări și țipete prin care caută să o mențină în apropiere. Copilul are multă vreme nevoie de îngrijire și protecție. Prezența mamei îi dă un simțământ de securitate foarte important pentru dezvoltarea sa, atât mentală, cât și fizică. Atunci când un sugar este abandonat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apropia de ea, cineva țipa puternic, un strigăt de groază care speria copilul. Repetându-se experiența în acest fel, s-a observat că micuțul a început să se ferească de iepure și să dea semne de frică. Sperietura provocată de țipăt s-a transferat și asupra iepurelui cu a cărui prezentare coincidea. Există și un transfer prin asemănare: dacă un sentiment ne leagă de un obiect, o persoană sau o situație, acesta se va răsfrânge și asupra altora similare lor. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a modului de gândire, a tropismelor intelectuale moștenite de la părinții noștri... îSă mai amintim spermatozoidul și rolul său sunt descoperiri ale secolului al XIX-lea...). Montaigne afirmă că esențialul din ceea ce este transmis se transmite nu atât prin genetică - oricâte țipete de uliu ar scoate Alceștii moderni în chestiunea clonării - cât prin educație, prin transmitere - orală, adică. Natura fiecăruia ține de un amestec misterios de trup și suflet, moștenit și contra căruia nu mai poți face mare lucru... 28. Divanul Eseurilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrîni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atît. Lăsăm CÎmpulungul În urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plînsete, jale, bagaje, țipete, Îmbarcarea În vagoane care transportă, de altfel, caii. Vagoanele sînt curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane Într-un vagon, printre care patru bătrîni peste 80 de ani și un copil paralizat. Ne era teamă să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
gurii,/ Mi-i limba străpezită de veșnic ulcerat/ Și scrijelat încet de unghia torturii/ Mă sting sub clopotul îndurerat.// Ca pe femeia stearpă-a întâmplării,/ M-a legănat viața-n dezmierdări/ Și m-a zvârlit la țărmul înserării,/ Crispat de țipătul atâtor încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref.
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
cred că, În acest caz, el se justifică. În rândurile lui Le Corbusier despre frumusețea Partenonului, se Întrezărește un elogiu adus violenței. „Gândiți-vă la Partenon”, scrie el. „Gândiți-vă la limpezimea, liniile clare, intensitatea, economia, violența lui. Amintiți-vă țipătul lui puternic În mijlocul acelui peisaj creat prin grație și teroare. Putere și puritate” (ibid., p. 187; sublinierea Îmi aparține). După cum putem observa, Le Corbusier avea și tendința de a-i dezumaniza pe oponenții săi și pe săracii din orașe: „Totul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la telefon, siderată. — Te-ai sculat la ora patru dimineața doar ca să verifici dacă Danny are Dr Pepper În camera de hotel? — E ok! zice părînd să nu aibă nici o problemă. Așa e În lumea modei! — A venit! aud un țipăt dinspre ușă. A venit Danny Kovitz! — Buffy, trebuie să plec, zic grăbită și Închid mobilul. În timp ce mă Îndrept spre ușile de la intrare, zăresc pe stradă o limuzină și mă Însuflețesc instantaneu. Incredibil ce mare vedetă a ajuns Danny! Apoi ușile
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care discută cu partenerii lor și au În mîini broșuri intitulate „De ce să alegi Cavendish?“. Pe hol merg grăbite două moașe, vorbind despre „operație“ și „blocat“, cuvinte care nu-mi place deloc cum sună și, dintr-o Încăpere Îndepărtată, aud țipetele unei femei. Mi se strînge stomacul cînd o aud și, cu mare efort, reușesc să nu-mi duc mîinile automat la urechi. În orice caz, nu era neapărat un strigăt de agonie. Probabil că țipa pentru simplul fapt că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]